Ce mi-e Tanda, ce mi-e Manda? Subordonarea Justiției să iasă

"Avem de-a face cu aceleaşi propuneri de lege ferenda care doresc să realizeze o eludare a votului pe care l-a dat CSM, corpul magistraților şi societatea civilă. Cu aceleași propuneri de lege ferenda vine inițiatorul din Camera Deputaților, făcând ușoare modificări, pentru a se asigura într-o procedură de urgenţă că poate pune sub control justiția şi poate politiza sistemul judiciar. Din păcate, aceasta este concluzia la care ajungem, fiindcă altfel nu se poate explica de ce ar trebui să recurgem la o procedură de urgenţă, când avem nevoie de studii de impact pentru a vedea ce va rezulta dintr-un astfel de pachet legislativ. Sau poate nu am învățat nimic din legea privind eliberarea unor condamnați din care s-a văzut, dacă nu am făcut studii de impact, care a fost rezultatul surprinzător. Vocea rațiunii trebuie să triumfe întotdeauna", a declarat, joi, Augustin Lazăr, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Între timp, cu referire la avizul negativ din 28 septembrie 2017 a CSM pe proiectele de lege ale lui Tudorel Toader, o judecătoare din CSM, Evelina Oprina, pune paie pe foc. Are și ea sarcini. Or fi ele de la partid? Naiba știe. Nu mai poți avea încredere în unii oameni.

„Până în preziua avizului negativ, am lucrat până târziu şi a existat unanimitate pe propunerile pachetului de Legi pe justiţie. Pe majoritatea propunerilor transmise de Tudorel Toader a existat unanimitate, cu observaţii. Eram cu toţii convinşi că votul era unul favorabil, cu observaţii. Nu ştiu ce s-a întâmplat peste noapte. Am fost surprinsă de acest vot negativ care a ieşit peste noapte”, a declarat judecătoarea Evelina Oprina, miercuri seara, la TVR 1. Mediafax.

 Normal că Tudorel Toader a sărit de fund în sus. Să se cerceteze! Mă mir că nu a cerut Parlamentului să constituie o altă Comisie specială de anchetă pentru „frecat menta” în această cauză.

CSM și-a motivat avizul negativ și l-a trimis la Ministerul Justiției

Avem motivarea CSM. Două site-uri pun extrase din motivare, extrase care confirmă lipsa de încredere pe care sistemul de Justiție o are în Ministerul de Justiție și mai ales în titularul funcției ministeriale, Tudorel Toader. Confirmă toate „măgăriile” pe care actuala putere politică PSD-ALDE-UDMR dorește să le facă prin aceste modificări. Mai mult, aduce elemente în plus față de ce am știut noi, consumatorii de știri. În final, este mai mult decât evident că puterea politică PSD-ALDE-UDMR își dorește, cu disperare, subordonarea Justiției astfel încât ordinea de drept în România să devină o amintire. Iar Constituția ... ceva acolo, ca să fie.

Infractorul Liviu Dragnea și inculpatul Călin Anton Popescu Tăriceanu (cei care se doresc a fi marii beneficiari ai subordonării Justiției) au afirmat, răspicat, că vor susține toate modificările propuse de Tudorel Toader, în forma în care acestea există în proiectele legislative.

Ministrul Tudorel Toader i-a răspuns președintelui Klaus Iohannis că nu are ce discuta cu el, că nu are nimic de negociat cu privire la legile pe care le propune. Impertinență? Și asta, eu cred însă că este o formă de amenințare: eu am drepturi pe care tu, chiar Președinte al României, nu le ai. Stai pe craca ta!

Citind motivarea CSM, am senzația că ministrul Tudorel Toader a cam făcut copy-paste de pe ici-colo, de la unii „savanți” în domeniul dreptului, ba chiar și din notițele lui de universitare, când își propunea să dea țării noi legi (se visează un Solon cumva!). Este evident că a pus accent pe subordonarea procurorilor. Sunt prea multe referiri ale Plenului Consiliului la aceste reglementări! Bașca ideile crețe ale unora și altora de prin magistratură cu privire la cariera profesională a magistraților. Aplicarea ideilor mărețe și crețe ale lui Tudorel Toader ar cam duce la depopularea magistraturii! Ar cam duce la aglomerarea magistraților cu dosare, cu cauze, cu termene iar celeritatea proceselor (și așa în gravă suferință) ar deveni acea luminiță de la capătul tunelului la care oricât ai merge nu ajungi vreodată.

Inspecția Judiciară

Având în vedere principiul fundamental al separației puterilor în stat, precum și garanțiile constituționale de independență recunoscute pentru autoritatea judecătorească, activitatea desfășurată de instanțele judecătorești în exercitarea rolului constituțional de înfăptuire a justiției nu poate fi supusă unor forme de verificare și control de către structuri care fac parte din autoritatea executivă.

În acord cu principiile consacrate la nivel constituțional, prin legea specială trebuie reglementate pârghii adecvate de verificare și control al activității autorității judecătorești.

Dat fiind că aceste mecanisme de verificare și control sunt date în competența Inspecției Judiciare, este necesar ca aceasta să beneficieze de suficiente garanții de independență, atât sub aspect funcțional, cât și organizatoric, cu excluderea oricărei implicări a factorilor politici.
...
Plenul a apreciat, astfel, că Inspecția Judiciară ar trebui să funcționeze, în continuare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constituțional al independenței justiției, propunerea formulată de Ministerul Justiției încălcând dispozițiile constituționale referitoare la independența justiției și separarea puterilor în stat.
...
În fine, faptul că există state europene în care Inspecția Judiciară este organizată în cadrul Ministerului Justiției nu poate constitui, în sine, un argument care să poată fi folosit, mutatis mutandis, fără a se ține seama de specificul sistemului judiciar român și fără să se ia în considerare argumentele care au determinat organizarea Inspecției Judiciare ca structură în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
...
Altminteri, subordonarea Inspecției Judiciare unui organism politic, cum este Ministerul Justiției, crează suspiciunea rezonabilă că activitatea de verificare și evaluare a magistratului poate fi oricând influențată de decidentul politic, în scopul afectării imparțialității și independenței magistratului în luarea unei decizii.

Gestionarea bugetului instanțelor de judecată de către Ministerul Public

Propunerea de abrogare a articolului 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu consecința gestionării în continuare a bugetului instanțelor de către Ministerul Justiției, contravine principiului constituțional al independenței justiției.

Astfel, independența financiară este parte esențială a conceptului constituțiional de independență a justiției, aceasta neputând fi lăsată la latitudinea unei puteri separate, respectiv puterea executivă.

Răspunderea patrimonială a magistraților pentru erori judiciare

Contrare dispozițiilor Legii fundamentale sunt și dispozițiile din proiect referitoare la răspunderea patrimonială a magistraților pentru erorile judiciare.

• Pe scurt, constituțional, statul poate deschide o acțiune în regres împotriva magistratului, procuror sau judecător care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Prin propunerea lui Tudorel Toader, statul este obligat să deschidă acțiunea în regres, ceea ce este neconstituțional. Anterior, Curtea Constituțională a criticat ideea ca în Constituție să fie introdusă o astfel de prevedere, imperativă, deoarece se poate ajunge la situații inadmisibile din punctul de vedere al dreptului (în detaliu recomand lectura din Aviz).
• Ca exemplu privind erorile judiciare, CSM arată că „din erorile judiciare constatate recent,  unele au fost cauzate fie de faptul că la momentul judecării și condamnării pentru o anume faptă penală, o serie de probe nu erau accesibile (de exemplu, expertiza ADN), fie au fost date în cauză declarații necorespunzătoare adevărului, fie s-au descoperit fapte și împrejurări noi, necunoscute instanței de judecată la momentul pronunțării soluției definitive.

II. Proiectul de lege promoveaă soluții necorespunzătoare în aspecte, de asemenea, esențiale pentru sistemul judiciar, cu impact profund negativ asupra funcționării acestuia

- condițiile de acces în magistratură;
- promovarea în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor;
- concepția pe care o promovează proiectul de lege cu privire la modalitatea de exercitare a autorității ministrului justiției asupra procurorilor, cu consecința posibilei imixtiuni a politicului în activitatea parchetelor;
- separarea deciziei în privința carierei judecătorilor și procurorilor între cele două Secții ale Consiliului, deși este expresia unui deziderat exprimat ferm de Secția pentru judecători, este realizată de o manieră nesistematizată, cuprinzând soluții incomplete, care pot genera dificultăți de interpretare;

III. Prin alte soluții propuse, proiectul de lege se înscrie într-o tendință de evident regres, atât în raport de reglementările în vigoare,  cât și în raport cu forma anterioară a proiectului de lege pentru modificarea și completarea „legilor justiției” promovat tot de Ministerul Justiției la finalul anului 2016

- înlăturarea posibilității magistratului de a fi reîncadrat în funcție după pensionare, din expunerea de motive reeșind că ce s-a urmărit prin această modifcare este evitarea cumulării pensiei de serviciu cu indemnizația de magistrat. CSM apreciază că astfel se elimină posibilitatea ocupării unor posturi, în situații deosebite (deficit de magistrați!) și astfel este împiedicat actul de justiție;
- sunt eliminate o serie de dispoziții referitoare la cariera magistraților, fără a exista o motivare și mai ales un studiu asupra problemelor;
- proiectul transmis spre avizare reprezintă un regres chiar și în raport cu o fomră anterioară, în condițiile în care nu mai cuprinde unele dispoziții referitoare la incompatibilități și la posibilitatea de acces a judecătorilor și procurorilor, fără examen, în alte profesii juridice - avocați, mediatori, notari publici, executori judecătorești;

IV. Proiectul cuprinde o serie de propuneri de reglementare noi sau radicaal diferite față de cele existente în forma anterioară și care nu au fost supuse consultării sistemului judiciar.

V. Sintetizând, se constată că în punctele esențiale inițiatorul proiectului nu a avut în vedere, nu a reținut într-o manieră nesemnificativă sau chiar contrară multe dintre soluțiile propuse de CSM și care derivă din consultarea sistemului judiciar.

Concluzia 

În raport de argumentele prezentate, Plenul a reținut că viciile grave de fond ale proiectului impun avizarea negativă a acestuia.

Chiar dacă proiectul reia, într-o manieră nerelevantă pentru ansamblul reglementării propuse, și unele dintre propunerile anterioare ale Consiliului, menite să îmbunătățească reglementarea unor instituții (cum ar fi, de pildă, propunerile referitoare la suspendarea din funcție a judecătorilor și procurorilor, procedura de revocare a membrilor CSM etc.), în ansamblu viciile de neconstituționalitate semnalate și disfuncționalitățile pe care multe dintre prevederile proiectului le-ar putea genera în organizarea și funcționarea sistemului judiciar, nu permit p soluție de avizare favorabilă, cu observații. O astfel de soluție ar fi fost posibilă în condițiile în care, în punctele esențiale, proiectul transmis spre avizare ar fi de natură să îmbunătățească activitatea sistemului judiciar,  iar nicidecum să constituie un regres față de reglementările pe care ar urma să le înlocuiască, din perspectiva normelor constituționale, a independenței justiției și a statutului magistratului.

Avizul negativ exprimat de Plenul Consiliului nu împiedică inițierea unui alt demers de modificare și completare a celor trei acte normative, putând fi avută în vedereși soluția reglementării separate și cu celeritate a unor aspecte care derivă din decizii ale Curții Constituționale (de exemplu, procedura revocării membrilor aleși ai Consiliului).

Președinte,
Judecător Mariana Ghena

Avizul negativ al CSM pe legile Justiției ale PSD-ALDE

Legile Justiției, concepute la PSD și ALDE, cu sprijinul UDMR, „aranjate” potrivit nevoilor „infractorilor neamului” de către ministrul Tudorel Toader, au primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii. Știrea este la Agerpres, la Realitatea Tv, o dau toți.

Scorul a fost strâns. Au votat pentru legi 8 membri ai CSM și împotriva lor 10 membri ai CSM. Scorul îngrijorează. Sunt mulți membri ai CSM, procurori și judecători, care ar accepta subordonarea politică a justiției! Alistar, de la „societatea civilă”, devenit membru al CSM cu panglicuță de la PSD, a evaluat el, așa, că nu avea ce face, că votul va fi unul pozitiv. Știa el ceva însă între timp, unii membri ai CSM și-au reevaluat aprecierea.

Votul este consultativ. Tudorel Toader a anunțat că după ce CSM își va da votul, va prezenta pachetul de legi Guvernului și apoi vor fi trimise la Parlament unde se va decide cu privire la soarta lor. Iar la Parlament sunt exact cei care l-au asistat pe Toader Tudorel să scrie legi contrare spiritului Constituției. Subordonarea Justiției puterii politice a fost, este și va fi marea dorință a PSD-ALDE. Plus a aliaților lor, naturali sau de conjunctură.

Din declarația anterioară a lui Tudorel Toader desprindem faptul că puterea politică a avut grijă să transmită populației din timp că avizul CSM, facultativ dar obligatoriu, nu va schimba decizia PSD-ALDE. Iar infractorul Liviu Dragnea a și menționat de câteva ori că legile Justiției vor fi adoptate așa cum vor ei, indiferent de voința altora!

Îngrijorează, în egală măsură și raportul dintre membrii Curții Constituționale favorabili politicilor puterii PSD-ALDE față de membrii Curții Constituționale favorabili Constituției!

Democratic, opoziția nu poate decât urma linia legală a protestelor - avansarea de amendamente în Parlament, susținerea lor, votul în comisii, votul în plen, sesizarea Curții Constituționale. Tot democratic, pentru a fi reparată marea stricăciune adusă Justiției prin aceste legi prezentate de Tudorel Toader, opoziția trebuie să cucerească puterea politică la alegerile viitoare pentru a schimba legile nedemne. Succesul depinde și de poziția ONG-urilor care au avut succesul din 2016 când au determinat populația să nu mai meargă la vot „pentru că nu au cu cine vota”. Iar aici, cap de afiș, o pun pe Alina Mungiu Pippidi cu ale ei ONG-uri care au creat USB-ul dar și pe Gabriel Liiceanu de la  GDS fără a uita și alți „corifei” civici. Fiecare cu „mercenarii” lui. Acești lideri civici sunt „autorii” dezastrului politic de astăzi. Aceste legi ale Justiției care elimină puterea judecătorească dintre puterile statului sunt, pe undeva, o creație a activității lor civice. Au vrut să distrugă partidele politice mai vechi pentru a pune altceva în loc și au dus România într-o nouă perioadă a „socialismului înfloritor la orașe și sate”.

Între populism (pasional) și legal. Fără inteligență.

Senatorul Cristina Anghel are o inițiativă legislativă de modificare a prevederilor art. 96 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată ( motivarea este aici).

Până aici, nici o problemă. Fiecare parlamentar are dreptul să aibă inițiative legislative. Fiecare parlamentar are dreptul să se alăture inițiativelor legislative. O lungă listă de susținere este la final.

Scopul urmărit de senatoare și susținători este acela de a obliga statul să deschidă acțiuni în regres judecătorilor și procurorilor care au instrumentat o cauză sau au dat soluții la o cauză, soluții infirmate de instanțele superioare sau la CEDO. După autorii inițiativei, este suficientă infirmarea soluției definitive și irevocabile. Fără nici o altă acțiune premergătoare, așa cum se procedează acum. Fără a se stabili dacă există o vinovăție din partea magistraților care au judecat cauza, fără a se stabili dacă procurorii se fac vinovați de ceva. Avem o sentință sau o hotărâre infirmată, vinovații sunt procurorii și judecătorii. Ca atare, statul care plătește daunele este obligat să se întoarcă în regres împotriva procurorilor și judecătorilor pentru recuperarea daunelor plătite.

CSM a dat un răspuns în care explică, legal și logic, de ce dă aviz negativ. Un răspuns de bun simț. Ei nu o spun, eu însă nu am nici o reținere să afirm că senatoarea Anghel o dă în bară. La fel și cei care o susțin. Răspunsul CSM este aici.

Fiind pe blog, nu voi intra în amănunt. Semnalez doar faptul că o astfel de inițiativă este un atentat la Justiție. Sancționarea unor persoane doar pentru faptul că lucrează într-o instituție, fără a se stabili dacă sunt vinovate de ceva sau nu, fără a se stabili întinderea vinovăției este prea mult. Acțiunea are rolul de a descuraja personalul care deservește Justiția să renunțe la a mai lucra.

Cum să nu fie așa din moment ce sistemul nostru de drept este unul pozitiv, procurorul și judecătorul fiind ținuți să respecte textul de lege nu să facă propriile interpretări. Dacă legea are imperfecțiuni, soluțiile vor fi imperfecte. Unele condamnări la CEDO au ca motivare legea imperfectă, nu soluția dată de instanța de judecată. Este evident că petentul a fost păgubit, dar nu judecătorul a fost vinovatul. Vinovatul este la Parlament, poartă numele de parlamentar. Parlamentarul este autorul normei de lege care duce la păgubirea cetățeanului.

Cât privește regimul detenției, fie la arestul poliției, fie la penitenciar, vinovații sunt la Guvern - cel care dă banii -, și la Parlament - cel care aprobă bugetul și urmărește respectarea de către Guvern a programului de guvernare. Polițiștii și angajații penitenciarelor nu au cum fi vinovați de condițiile de detenție decât în măsura în care au o contribuție personală, directă, asupra deținuților. Problema se soluționează în fața instanțelor de judecată.

Comisia juridică a Senatului a dat aviz negativ inițiativei senatoarei Anghel. Compusă din juriști, Comisia a dat soluția corectă. Ce mă miră pe mine, este prezența între susținătorii senatoarei Anghel a unor juriști, toată ziua cu Constituția în mână și pe limbă, toată ziua cu cerința ca legea să fie respectată. Mare lucru dacă nu sunt și membri ai acestei comisii. Alții sunt ... pe acolo, să fie și ei băgați în seamă.

Pentru că au sărit în sus susținătorii unor acțiuni populiste împotriva judecătorilor și procurorilor, mai ales acum când o parte a presei și unii așa-ziși analiști fac ecrane pline la posturile Tv condamnând Justiția care aplică legea, simt nevoia să arăt că nu sunt de partea lor. Îi înțeleg, au nevoie de notorietate, vor să fie populari, vor admiratori, vor orice, aici însă nu este glumit. Nu pot fi de acord cu abuzurile. Ce propune Cristina Anghel este o invitație la anarhie, la statul anti-democratic. Este o invitație la distrugerea Justiției.

Ministerul de finanțe i-a dat un răspuns corect individei. Instituțiile care au fost sesizate pentru a vedea dacă există vinovăție individuală în soluțiile date nu au confirmat vinovăția. Ca atare, ministerul nu a putut porni acțiunile în regres. Nu a fost suficient. Anghel vrea cu orice preț să oblige ministerul să deschidă acțiuni în regres. Fără să existe vinovat !

Femeia asta și susținătorii ei ar merita să trăiască în țări mai puțin evoluate.