O sinteză ... cu năduf. România este forțată să se întoarcă la feudalism. Autorii merg la „Tomberon”

Un articol al lui Cristian Grosu la „cursdeguvernare” face toți banii. Prezintă o situație clară a stării în care România a ajuns sub conducerea infractorului Liviu Dragnea și a acolitului acestuia, inculpatul Călin Anton Popescu Tăriceanu.

Având în titlu concluzia „... sau despre justiția fără dreptate”, articolul este structurat, prezintă concret starea „nației”. O prezintă bine, ușor de citit și mai ales, ușor de înțeles. Situația este gravă!

Voi prelua doar unele idei, concluzii ale autorului pentru a îndemna la lectura articolului.

Are ideea, năstrușnică spun eu, să considere că de vor reuși infractorul Dragnea și inculpatul Tăriceanu să își ducă la îndeplinire planurile, celebra Ordonanță de Unrgență nr. 13/2017 ni se va părea „parfum curat” față de se pregătește acum, în special pe modificările privind împiedicarea procurorilor de a construi probatoriul pentru trimiterea în judecată a unor infractori.

„Ordonanța 13 urmărea în principal impunerea pentru abuzul în serviciu a unui prag de prejudicii mai mare decât cel care i se imputa lui Liviu Dragnea în ”Dosarul Bombonica”.

Între timp însă a apărut dosarul Teldrum, acolo unde pragul judiciar iese din discuție pentru că discutăm de prejudicii de zeci de milioane de euro – iar asta a schimbat fundamental strategia modificărilor din Justiție.”

• Dosarul Teldrum a impus schimbarea strategiei infractorilor în materie de dezmembrare a coerenței sistemului judiciar:

Miza cea mare nu mai e pragul, ci probatoriul.

„Astfel că toate așa-numitele dezbateri pe legile justiției s-au concentrat pe amputarea manierei în care o infracțiune poate fi dovedită. Iar dezbaterile și modificările sunt, parcă, fotograma în oglindă a unei scheme probatorii în cazul Teldrum, acolo unde prezumtivul abuz/abuzuri ale lui Liviu Dragnea sunt susținute cu dovezi acceptate azi de legislația judiciară.”

Jurnalistul observă, foarte bine spun eu, că în dosarul TelDrum au fost analizate „instrumentele” procurorilor de către avocați și măsurile de contracarare. Acolo unde procurorii nu mai pot fi contracarați, parlamentarii PSD-ALDE și UDMR votează eliminarea probelor și a  mijloacelor de probă din legea penală în cauză.

Pentru „a salva” pielea infractorului Dragnea, nici un parlamentar PSD-ALDE-UDMR nu se uită la consecințele din viitor asupra victimelor infracțiunilor care vor fi dovedite cu aceste mijloace de probă.

Proba video, acceptată astăzi, este „propusă” la desființare sau la eliminare în condițiile favorabile infractorului Dragnea în dosarul TelDrum! Dar așa cum este formulată „desființarea” pune în pericol dovedirea infracțiunilor de terorism sau crimele de drept comun cum ar fi furtul, tâlhăria, intrarea prin efracție în imobilele protejate etc.

Eliminarea probelor care rezultă din „urme informatice” va facilita ascunderea urmelor infracțiunilor. Iar astfel de probe au fost adunate în dosarul TelDrum! Nu mai are importanță pentru parlamentari că astfel sunt eliminate „urmele evaziunii fiscale”, în condițiile în care contabilitatea sau alte operațiuni financiare sunt, aproape toate dacă nu chiar toate, prelucrate prin sisteme informatice! Dar, cine știe, unii parlamentari chiar doresc o astfel de eliminare!

Sadism dus la extrem se vede din dorința infractorului Dragnea de a bloca declarațiile martorilor prin ideea „strălucită” a tripletei Nicolicea-Șerban-Iordache de a impune, prin norma procedurală, ca martorul să fie audiat în prezența infractorului! Chiar și victima să fie audiată în prezența agresorului! O astfel de prevedere este sinistră. Este o formă de constrângere aplicată martorilor și victimelor. În favoarea criminalilor!

O ultimă intervenție și mă opresc. Autorul observă un fenomen: PSD nu mai face politică! PSD nu mai este partid politic. Comportamentul politicianului PSD este al unui „servitor”. Nu mai are treabă cu binele țării, scopul pentru care a intrat în politică. Politicianul PSD se zbate să scape pe „stăpân” de brațul lung al legii modificând însăși legea!

Inculpatul mincinos Tăriceanu este o anexă. O anexă politică. Un cineva de care infractorul Dragnea are nevoie pentru a masca cumplita anti-democrație la care a ajuns PSD. Infractorul Dragnea a speculat, murdar pentru restul cetățenilor României, colaborarea UDMR care urmărește să aplice în România politica etnic izolaționistă a Budapestei lui Viktor Orban. Trocurile politice la care se pretează infractorul Liviu Dragnea și extremistul naționalist Kelemen Hunor fac rău. Dar pe cei din PSD-ALDE și UDMR nu îi interesează.

România este performantul negativ al UE la productivitatea resurselor.

Am citit un material, o analiză, pe site-ul „cursdeguvernare”. Nu am rămas cu un gust amar, am trecut la furie.

Datele comparative sunt pentru perioada 2000-2015. Adică în perioada în care ne-am pregătit pentru aderarea la Uniunea Europeană sub conducerea nesimțită a PSD în frunte cu „deșteptul” națiunii Adrian Năstase, am finalizat „pregătirea” pentru aderare sub conducerea „luminatului” națiunii Călin Popescu Tăriceanu, am continuat sub Emil Boc sub conducerea lui Traian Băsescu și am „finalizat” dezastrul sub strălucita conducere, fie-i numele uitat cât mai repede, Victor Viorel Ponta de la PSD.

Cum-necum am mers din rău în mai rău. Altfel nu se poate explica situația. Iar atenționări au fost. Au fost destule. Dar nepricepând noi ce spun unii și alții ne-am lăsat momiți cu măririle salariale, cu promisiunile de mai bine, cu „interesele strategice” prin care să susținem industriile energofage sau zonele lipsite de investiții.

Furia este cu atât mai mare cu cât la ministerele economice au fost tot felul de „somități”. Indiferent de zona politică care i-a băgat la înaintare. Papagali în fața studenților, epigoni ai unor „somități”, „maimuțe universitare”. Sunt prea furios să spun altceva. Nici unul, dar nici unul nu a făcut ceva pentru a face performanță în România.

România stă de 11 ori mai prost decât campioanele în materie - Marea Britanie, Olanda, Luxemburg -, de șase ori mai prost ca media europeană. Suntem ultimii ! Culmea, ultimii dar cu cea mai sus coadă !

Mai zilele trecute Mugur Isărescu a transmis, tranșant, că noi nu am fost pregătiți să aderăm în 2007 la Uniunea Europeană. Au sărit în sus unii și alții. Tabelul alăturat ne spune că nici nu avem ce căuta în Uniunea Europeană. Pentru că noi în loc să mergem înainte, am luat-o invers. Am depășit în lipsă de performanță anul 2000 și ne pregătim să „batem” și 1999 și 1998 și mai vedem noi ce vom face.

Este aiurea ! Productivitatea folosirii resurselor a scăzut între 2000-2015 cu 35% ! Autorul atrage atenția că nu doar defrișările sălbatice ale pădurilor sunt cauza acestui raport nenorocit, ci mai sunt. Sunt în acele industrii ținute în viață pentru interese politice. Industrii care au căpătat cu timpul aprecierea de „găuri negre”.

Avem o creștere primitivă a PIB. Peste asta, creșterea consumului de materiale o depășește pe cea a PIB.

Nu mă prea pricep în materie însă am o mare întrebare. Eu am auzit doar pe Isărescu atrăgând atenția asupra ineficienței noastre, a productivității scăzute, a lipsei politicilor pentru creșterea productivității. Unii economiști l-au acompaniat. Alții, de pe lângă politicienii social-democrați l-au luat în derâdere. Normal, aveau ei ceva de muls cu ajutorul statului. Acum Isărescu este atacat. Cum dracu ? Ce interese sunt la mijloc ? De ce este atacat cel care trage și trage semnale de alarmă privind lipsa de guvernare eficientă cu privire la creșterea productivității muncii ? Nu cumva importăm insuficientă tehnologie ? Aducem produse de lux, hrană dar nu aducem mașini unelte. Ce afaceri strică Isărescu ? Mai jos am preluat un text din analiză care spune multe.

În timp ce, per total Uniune, productivitatea resurselor s-a îmbunătățit din anul 2000 încoace cu 35,4%, România a evoluat exact pe dos (-35,8%), ceea ce ne singularizează în mod nedorit și ar fi trebuit să constituie un subiect important pentru factorii de decizie din economie. Care, preocupați ”să transforme Dacia în Mercedes” au neglijat să se uite cât consumă.