Practic, procurorul Gabriela Zlata a părăsit rolul de acuzator public, sesizat în cauză de organul reprezentativ al poporului român, Parlamentul, devenind, dintr-o dată apărătorul Elenei Udrea pentru care nu își ascunde admirația.
„Astfel, procurorul Zlata a motivat ordonanta de neincepere a urmaririi penale (NUP) aducand laude la adresa activitatii de promovare a turismului romanesc realizata de ex-ministrul Elena Udrea, pe care o cercetase pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, instigare la infractiunea de abuz in serviciu, neglijenta in serviciu etc”.
„ încheierea de urgenta a contractelor a fost justificata de dorinta de a organiza un concert cu ocazia Pastelui din 2009”
Costurile difuzarii n-au putut fi evaluate de procurori, "intrucat o astfel de initiativa s-a desfasurat in premiera: „Aceste cheltuieli nu pot fi considerate ca nejustificate, functionand in acest sens o prezumtie de oportunitate si de buna-credinta".
Gabriela Zlata nu este la prima și singura acțiune anti-profesională ca magistrat aflat în slujba poporului împotriva intereselor cetățeanului. În altă parte am găsit că individa justifică agresiunea împotriva unui prezumtiv făptuitor/învinuit/inculpat de către un procuror pentru obținerea acelor declarații care să ducă la acuzarea acestuia contrar procedurii expres prevăzută de lege că acuzatorul public trebuie să facă dovada existenței unei legături de cauzalitate între o faptă penală și presupusul făptuitor. Pe Kapa.ro există un articol ce o incriminează în mod evident.
„Corupția reprezintă folosirea abuzivă a puterii publice, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup” găsesc definiția pe Wikipedia. Constat că acest procuror al României, dela ICCJ este corupt. Și în acest caz și în cazurile anterioare pomenite pe Kapa, acțiunile ei au urmărit interese personale sau ale unui grup de interese din care face parte, evident că un grup alăturat fostei puteri politice portocalii care, probabil, ar fi condiționat promovarea în profesie de un pupincurism cât mai deșănțat. Pentru că în instituțiile patronate de Kovesi există control procedural al șefului față de lucrarea subordonatului, pentru că șeful acestei matracuțe procuror a închis ochii la abuzul evident al acestuia, pentru că Kovesi însăși nu a intervenit pentru repararea abuzului, constat că procurorii din România sunt organizați în grupări mafiote. Iar ca să aduc o dovadă în acest sens, pun mai jos modul în care apreciază procurorul Zlata voința Parlamentului:
„Elena Udrea a fost gasita nevinovata si pentru faptul ca a refuzat sa trimita documentele ministerului catre comisia de ancheta, intrucat contextul in care si-a manifestat refuzul "este discutabil". Pentru procurorul Gabriela Zlata, simpla neprezentare a angajatilor ministerului in fata comisiei de audiere nu dovedeste interzicerea de catre ministru ca acestia sa se prezinte sau nu in fata comisiei, deci "nu dovedeste exercitarea de actiuni specifice instigarii".
Am preluat textul integral din articolul din Lumea Justiției. După panarama asta de procuror este discutabil controlul parlamentar asupra unui ministru al Guvernului ! Fenomenal ! Păi cum putem crede că în România este Justiție când actorii Justiției se comportă ca în codru ? Când un magistrat al României desconsideră legea, inclusiv Constituția, de o manieră care poate da fiori ? Este o dovadă certă a injustiției practicată de Ministerul Public condus de Procurorul General Laura Codruța Kovesi.
Justiția trebuie reformată, reorganizată, curățată sever de procurorii și judecătorii care și-au încălcat jurământul profesional, care s-au transformat în politruci politici ai lui Traian Băsescu și ai Partidului Democrat - Liberal. Suntem în fața unei Justiții ca pe timpul comunismului lui Ceaușescu, o justiție politică.
4 comentarii:
Sorinela Placinta ar fi cel mai bun ministru al justitiei.
Cu Sorinel Burtaverde procuror general.
Juxtitia rromana,
Interesant nik. Numai că intervenția ta este ca „oiștea'n gard”. Iar asta spune ceva despre autorul intervenției.
Ar trebui să mă declar consternat. Cum, însă, trăiesc de un amar de vreme în ţara asta, sunt conştient de procentul de canalii cu care soarta m-a făcut compatriot.
Florin,
Ce am pus eu aici este puțin, foarte puțin din ce semnalează presa dedicată activității justiției. Noi nu avem justiție. Avem un organ de represiune politică cu numele „Justiție”. Crudul adevăr.
Trimiteți un comentariu