România, Croația și „Inițiativa celor Trei Mări”

Vizita președintei Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic, oferă ocazia președintelui României, Klaus Iohannis, să exprime intenția României de a deveni o forță atât în Uniunea Europeană cât și în NATO, și prin intermediul „Inițiativei celor Trei Mări”/TSI/„Three Seas Initiative”, în afara celorlalte elemente care concură la dezvoltarea țării.

TSI este inițiativa președintelui Poloniei, Andrzej Duda, se spune că după un proiect polonez mai vechi, de prin anii '30 ai secolului trecut, însă astăzi adus la faza unui proiect pentru „cooperare avansată” a statelor riverane Mării Baltice, Mării Negre și Mării Adriatice.

În perioada 6-7 iulie 2017 a avut loc la Varșovia o reuniune a Consiliului Atlantic, prilejuită de TSI. Un material semnat de Daniel Dăianu, lămuritor, este aici.

La „Adevărul” din 9 iulie 2017 apare un articol după George Friedman, analist strategic, unde această inițiativă este văzută ca un baraj împotriva expansiunii ruse. Pe atunci, statele componente erau mai puține, astăzi România care a fost observator a devenit membru, a devenit membră și Croația iar evoluția comunități ne spune că există mari șanse să devină mai închegată și, mai ales, mai performantă față de vestul UE. Pentru că în statele componente, nu mai sunt aplicate regulile „din anii 1950” comune statelor vestice. În fine.

Discursul președintelui Iohannis, rostit alături de președintele Kolinda Grabar-Kitarovic, completat de aceasta, rostit cu ocazia declarației comune, este relevant. Statele Uniunii Europene din vest nu trebuie să privească cu suspiciune constituirea și evoluția acestei comunități pentru dezvoltare. În summit-ul care se va desfășura la București în 2018, România vrea să transmită mesaje de colaborare și cooperare, de atragere a restului Uniunii Europene în construcția pentru dezvoltare pe care TSI o propune.

Președintele Klaus Iohannis

• Vrem să facem summitul mai vizibil, mai performant și, în final, să promovăm proiecte comune de substanță. Aceste proiecte dorim să le prezentăm, evident, și partenerilor europeni. (...) Această Inițiativă este profund pro-europeană, în același timp însă această inițiativă subliniază importanța relației transatlantice și aceste două mesaje vrem noi doi să le livrăm foarte clar în 2018 ca nu cumva cineva să aibă impresia să această inițiativă nu este una europeană. În niciun caz nu ne dorim să se creadă că este una în paralel sau împotriva Bruxelles, nici vorbă. Este o inițiativă regională sănătoasă, europeană. (...) Eu cred că este o inițiativă valoroasă și sunt ferm hotărât, împreună cu doamna președinte, să ducem această inițiativă mai departe.

• Această inițiativă vine să suplinească abordările existente în domeniul dezvoltării economice regionale și în domeniul dezvoltării infrastructurii în regiunea noastră și dacă spun regiunea noastră mă refer la întreaga zonă a statelor care au devenit mai recent membre UE și încă au nevoie de impulsuri importante pentru dezvoltare

• Doamna președinte, fiindcă de data aceasta a venit cu un zbor de linie prin care a dorit să sublinieze importanța legăturilor directe, când pleacă de la noi nu există o legătură directă, ci trebuie să treacă prin altă capitală europeană mai la Vest. Dacă cineva ar încerca să meargă cu mașina prin Bulgaria până în Polonia ar constata că durează foarte mult și este destul de anevoios, același lucru cu trenul, dar și zborurile sunt rare, legăturile pe zona digitală sunt ca și inexistente și iată un domeniu foarte important. Energetic, de asemenea, există legături sau sunt în construcție pe relația Est — Vest, mai puțin pe relația Nord — Sud și pentru Croația și România o legătură între porturile croate și porturile românești atât la Dunăre, cât și la Marea Neagră ar fi extrem de bine-venite

• Voi propune să încercăm să conturăm o listă scurtă de proiecte de infrastructură fezabile, agreate de toți participanții, cu care pe urmă putem să mergem, de exemplu, la Comisia Europeană și să cerem fonduri de coeziune, pentru că exact acolo se pot încadra. În același fel, cred că trebuie să dezvoltăm, până când ne întâlnim în 2018 la București, niște inițiative destinate viitorului acestui summit, de exemplu, să ne gândim dacă nu ar fi oportun ca pentru 2019 — 2020 să invităm și alte state din zonă, poate la început cu statut de observator, după care putem să gândim alte formate

• Atât pentru doamna președintă, cât și pentru mine, relația transatlantică este valoroasă și dorim împreună să accentuăm relația transatlantică, nu trebuie să fie opusă relației europene și acestea trebuie să se completeze în mod fericit reciproc

Președinta Kolinda Grabar-Kitarovic

• La rândul său, președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic, a adăugat că așteptarea cea mai importantă de la Summitul ''Inițiativei celor Trei Mări'' este concretizarea ei. Ea a precizat că țara sa a depus o listă de 50 de proiecte în valoare de 40 de miliarde de euro.

• Trebuie să demonstrăm cetățenilor noștri că inițiativa aceasta are ca scop îmbunătățirea standardului de viață al cetățenilor și ștergerea diferențelor între standardele din țările noastre și alte state dezvoltate. Noi nu am beneficiat de o societate profund democratică și nici de o piață de schimb așa cum au avut alte state în cadrul UE

Am, de mai mult timp, senzația că președintele Klaus Iohannis a ales pentru România o direcție de dezvoltare care să exploateze toate șansele oferite atât de poziția geografică a României cât și de interesele geopolitice ale puterilor lumii. Deocamdată, față de vocile unor politicieni din Uniunea Europeană, mai mari sau mai mărunți, România a ales calea către mai multă integrare în Uniunea Europeană și în NATO și îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate. Indiferent ce fac alte state cu care cooperează, România și-a exprimat, politic, angajamentul de stat al echilibrului și se comportă, prin președintele Iohannis, în acest sens. Ar cam trebui ca Guvernul să urmeze exact aceeași linie. Din nefericire, sub impulsul disperării cauzată de erorile fundamentale în actul de guvernare, Guvernul acționează total aiurea. Ca pe timpul lui Traian Băsescu, cu diferența că, atunci, Traian Băsescu era aiurea alături de „guvernul său”. Acum avem norocul cu Iohannis. Ar fi bine să recunoaștem acest lucru și să îl exploatăm cât mai mult.

Preiau de la un articol al lui Dăianu, din iulie, niște idei.

„Exista o agenda economica ce se poate impune in colaborarea dintre cele douasprezece state ce participa la dialogul TSI si care are de ce sa fie privita cu interes (nu mefienta) de institutiile europene, sa fructifice resurse financiare oferite de Uniune. De pilda:

• Masuri pentru a atenua exodul de capital uman din regiune, care afecteaza potentialul de crestere economica a statelor mai putin dezvoltate;
• Masuri pentru a depasi "capcana venitului mediu" (middle income trap), caracteristica pentru economii ce ajung la nivel de dezvoltare medie si care au un model de crestere bazat nu principalmente pe inovatie;
• Consolidarea sistemelor bancare locale, ce sunt puternic influentate de evolutii in statele unde functioneaza bancile mama;
• Pregatirea mai buna pentru aderarea eventuala la zona euro;
• Dezvoltarea infrastructurii astel incat sa fie promovate relatii economice si pe axa Nord Sud”

Cu această completare, discursul celor doi Președinți are mai multă claritate.

Politica maghiară a „pumnului în gură”

Nu au trecut multe zile, nu s-au spus multe vorbe încă și deja se confirmă oficial că Budapesta a ales „calea”. Practică față de statele vecine politica „pumnului în gură”. Șantajul politic îl intervenția grosolană în treburile interne. În România, Budapesta are sprijinul direct, anti-România, al UDMR și a altor formațiuni maghiare mai mici. Kelemen Hunor tocmai a reclamat presei că politicienii români folosesc în disputele lor „cartea maghiară”. Ei bine, se confirmă că această „carte maghiară” este „cuiul lui Pepelea” de care Budapesta se folosește permanent fără nici o jenă.

Agerpres. Ungaria își suspendă sprijinul pentru aderarea României și Croației la OCDE, anunță MAE ungar

Obiectivul strategic al României de a fi primită ca membru cu drepturi depline în Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică (OCDE), organizație care cuprinde națiunile dezvoltate și care acceptă principiile democrației reprezentative și economia de piață liberă a fost blocat. Ungaria a comunicat la Consiliul OCDE, care urmează să se desfășoare la Paris, intenția de a nu sprijini intrarea României și Croației în această organizație ! Oficial, fără prea multe mofturi.

România „are vina” că o instanță de judecată a decis că un liceu teologic catolic cu predare în limba maghiară a fost înființat cu încălcarea legii. Măsura normală ar fi ca inițiatorii să parcurgă calea legală. Inițiatorii maghiari nu vor. Interesele lor sunt de a sprijini aceste forme de agresiune politică internațională ale Ungariei asupra României. Pentru că este vorba despre catolicii maghiari, nu este rău să aduc în discuție și renunțarea la vizita în România a Papei Francisc ca urmare a intervențiilor guvernului de la Budapesta !

Croația are vina că se află într-o dispută cu privire la o investiție în Croația a societății ungare MOL !

Lumea nu știe dar Ungaria s-a hotărât să profite în stil rusesc de poziția geografică și să blocheze dezvoltarea statelor vecine care, pentru a avea contacte cu celelalte state membre ale UE, trebuie să treacă prin Ungaria. În Ungaria se blochează totul. Tot ce vine din România. De la drumuri la infrastructura energetică. Iar la frontiera cu România, pe motiv de „Schengen”, maghiarii verifică românii de parcă ar veni dintr-o țară terță și nu dintr-o țară membră a UE. Bănuiesc că și croații pățesc la fel. Dar croații au o ieșire prin Slovenia. Noi am avea una prin Bulgaria dacă nu cumva și aceștia vor apela la modelul Ungar.

Prim-ministrul Tudose nu credea, ieri, că Ungaria va comite actul inamicabil. Considera că MAE a exagerat cu comunicatul în care și-a exprimat surprinderea față de intenția guvernului ungar. Ei bine, cei de la MAE cunosc foarte bine vecinul de la vest. Tudose este cam aerian. Sunt curios ce decizie va lua Guvernul României ! De asemenea, sunt curios ce va decide președintele Klaus Iohannis.

Nu cred că România va sta cu mâinile în sân. Este cel mai agresiv atac „colegial” din partea Ungariei în ultima perioadă de timp. Este o formă de agresiune internațională. În condițiile în care OCDE va discuta aderarea Argentinei, Ungaria blochează aderarea la OCDE a două state membre ale Uniunii Europene ! De fapt, blochează oportunitățile de investiții ale fondurilor care operează doar în statele membre ale OCDE ! Cele mai mari fonduri de investiții din lume !

Pe lângă Argentina, se va discuta aderarea Bulgariei la OCDE ! Vecina Bulgaria ! Ce înțelegeri ascunse or fi aici ? Mai ales că prim-ministrul Borisov a semnat cu Tsipras o înțelegere privind un coridor feroviar care se va opri la Ruse ! Și da, a dat de înțeles că, probabil, într-un viitor oarecare, „coridorul” ar putea trece Dunărea în România ! De o parte Ungaria care blochează România la vest, de partea astalaltă Bulgaria care blochează la sud. Ceva pute aici !

Mârșăvia Ungariei este dublată de apendicele UDMR, prin Kelemen Hunor care reclamă că partidele politice românești folosesc „cartea maghiară” când au diferende. Ei bine, când ai o prelungire a colaborării parlamentare între PSD + ALDE și UDMR, când PSD își dă acordul pentru maghiarizarea a încă aproape 300 de localități din România, „cartea maghiară” devine cumplit de scumpă !

De la Revoluție încoace producem „creere” pentru Ungaria asigurând an de an promoții de liceeni, meseriași și absolvenți de studii superioare care nu cunosc limba română la specificul domeniilor în care s-au pregătit. Cum este și normal, ei vor căuta să își caute viitorul în țara a cărei limbă o cunosc. Nu au nici o vină ei, tinerii. Vinovați sunt alții, unii care de 27 de ani „fac afaceri” cu UDMR pe spinarea etnicilor maghiari din România în favoarea Ungariei.

Dacă voi, europenii, nu ne vreți, noi vă vrem !

La frontiera cu Ungaria în urmă cu mai puțin de 24 de ore. Imigranții sunt revoltați că Ungaria nu le mai permite intrarea necontrolată în țară. Imaginea nu diferă prea mult de imaginile pe care le-am văzut și le mai vedem când ne sunt aduse la cunoștință știri din Orientul mijlociu, din Siria sau din alte state unde musulmanii se opun autorităților statelor din zonă.

Se cuvine a face o mare, dar foarte mare precizare. O precizare evitată de mijloacele de informare în masă, o precizare care face diferența între imigranții din imagine și alții.

În timp ce majoritatea imigranților au ales să se lupte cu forțele de ordine ungare sau au plecat spre Croația (se pare că au ajuns deja acolo în jur de 4000 !), unii imigranți au ales să intre legal în Ungaria și au depus cereri pentru viză. Majoritatea au primit-o, cei cu copii au fost luați în evidență în regim special pentru protecția copiilor. Problema este că cei care au aplicat pentru viză sunt sub 100, cel puțin ieri ! Practic, din miile de imigranți aflați ieri la frontiera cu Ungaria doar mai puțin de 100 au confirmat starea lor de necesitate, nevoia de protecție internațională. Acesta este adevărul și nu altul.

Ceilalți imigranți confirmă calitatea de „imigranți economici”. Practic, cei care ar trebui respinși de către statele europene dacă nu au cumva intenția să îi accepte pentru a ocupa locurile de muncă vacante (în special pe cele refuzate de nativii țării), a stimula natalitatea (am auzit și o astfel de explicație, pe o realitate existentă în mai toate statele europene, începând cu Suedia și terminând cu Germania), pentru se poziționa politic la nivel internațional (nu exclud varianta, moda interesului unui stat pentru o anumită populație din alt stat este pervers promovată de Rusia lui Putin, Ungaria lui Orban etc.).

Când înlocuiești, politic, scopul esențial al vieții speciei umane, acela de reproducere, cu obținerea plăcerii sexuale în alte moduri (homosexualitatea sau ale minunății perverse) ajungi ca țară, la un moment dat, să decazi. Ajungi să ai un gol în populație care poate fi ocupat de alte populații, străine culturii tale, ajungi să extinzi cultura populațiilor mai puțin evoluate și să închizi, istoric, propria cultură. Este o teorie verificată în timp. Terenul lăsat gol este ocupat de altul dispus să îl ocupe. Terenul este aici golul de populație generat de homosexualitate și moda copiilor puțini sau deloc pentru ca femeile să „devină egale cu bărbații”. O abordare idioată,  promovată ca modă și adoptată în tandem cu homosexualitatea. Egalitatea femeilor cu bărbații nu trebuie căutată, neapărat, în posturile publice de conducere ale unei entități economice sau administrative, sarcina femeii nu trebuie făcută vinovată pentru perioadele de creștere a copilului, eficiența economică și eficiența administrației publice nu trebuie să devină condiția succesului. Ar fi trebuit să se găsească alte poziții ale „egalității între sexe”. O femeie nu trebuie, neapărat, să devină prim-ministru pentru a fi apreciată, poziția de prim-ministru sau oricare altă poziție socială ar trebui pusă la egalitate cu cea de mamă. Statul ar trebui să „plătească” mama ca un ministru. Pentru că un ministru conduce o administrație care are un viitor incert pe când o mamă dă societății pe viitorii prim-miniștri sau directori economici. Cei care ocupă înaltele funcții fac o treabă care are un final, oarecare, în scurt timp după exercitarea funcției pe când o mamă dă țării viitorul.

În Constituția noastră sunt interzise câteva acțiuni politice de acest gen. La art. 3 alin. (4) este interzisă strămutarea sau colonizarea populațiilor străine pe teritoriul României. Ce se întâmplă acum, este o strămutarea de populație străină în state din Europa și nu o acțiune umanitară de protejare a persoanelor aflate în țara lor într-o stare de pericol (război, persecuții politice, religioase etc.). Numărul imigranților este mult prea mare și din datele ce se comunică cu privire la componența imigranților foarte puțini dintre cei care au ajuns în Europa sunt refugiați. Mai mult, majoritatea sunt bărbați relativ tineri, prea puține femei și copii. Bărbați tineri, buni de luptă, dispuși să își părăsească țara aflată în pericol și dispuși, în același timp, să cucerească, în numele islamului, alte țări. Toți reclamă nevoia lor de o viață mai bună pe care însă, nu și-au creat-o în țara lor. Nu au știut să o creeze, au făcut altceva, s-au bătut ca chiorii pentru motive, de cele mai multe ori, religioase. Acum merg la „friptura” făcută de alții cărora le cer și asistența socială cea mai înaltă la nivelul UE. Acum nu vor în România, din informațiile ajunse la ei România este o țară săracă, o țară în care asistența socială este foarte mică, o țară care nu este în spațiul Schengen ba, este chiar o țară din care oamenii au plecat din cauza sărăciei în alte state europene unde câștigă mai mult. Cei care au ajuns totuși aici, de-a lungul timpului, se descurcă cum pot însă cei care s-au refugiat se plâng că „mor de foame”. Bănuiesc că și cei care vor fi „repartizați” României se vor plânge „de foame”, de lipsa locurilor de muncă bine plătite, de cultura ostilă mediului lor de viață etc.

Tot în Constituție există art. 2 alin. (2) care prevede că nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Termenul suveranitate, în accepțiunea României, este în DEX: SUVERANITÁTE, suveranități, s. f. Calitatea de a fi suveran, de a dispune liber de soarta sa; independență; putere supremă. ♦ Atribut inerent, inalienabil și indivizibil al statului, care constă în supremația puterii de stat în interiorul hotarelor sale și în independența ei în relațiile cu alte state. ♦ Suveranitate națională. Suveranitate de stat. Această imigrație vine să ne confirme faptul că această suveranitate națională, atât personală cât și de stat, este în pericol. Un mare pericol. Cel mai mare pericol. Pentru că noi, în România, avem exemple de opoziție vehementă, armată, de-a lungul istoriei, împotriva islamizării.

Imigranții „războinici” de la frontiera cu Ungaria au strigat ostentativ : Allahu Akbar. Dumnezeu este mare, dar este un Dumnezeu al lor care are o justiție a lor, pe care vor să o impună acolo unde ajung. Ei vor să impună reglementările Sharia, reglementările legii islamice cărora știu să i se supună însă ostilă populațiilor europene care practică o legislație laică, curățată de practicile diferitelor culte religioase. Practic, din experiența europeană de până acum, musulmanii au impus propria suveranitate în dauna suveranității popoarelor în care au fost admiși din diferite considerente.

Zilnic au loc evenimente legate de imigranți care confirmă temerile justificate ale populațiilor aflate în contact cu imigranții. Presa jenantă promovează numai imaginile cu copii (cam 15% dintre imigranți !), alege să cheme ca specialiști tot felul de ONG-iști ostili țării în care trăiesc, unul de pe la noi spunea că Ungaria încalcă tratatele internaționale și legile proprii. O minciună ordinară. O perversiune a celor de la Digi24 care „l-au consultat”. Tratatele internaționale nu sunt încălcate de Ungaria. Hoarda musulmană cu comportament agresiv refuză împlinirea actului de autoritate recunoscut de aceste tratate: identificarea persoanelor aflate în dificultate. Identificare care nu poate fi obținută pe baza unor poze lacrimogene. Se obține prin controlul asupra identității persoanei. Și în cazul de calamități naturale există prevederi potrivit cărora populația unei țări aflată în evidentă dificultate din cauza calamității poate trece frontiera statului vecin unde calamitatea nu se manifestă însă rămâne sub controlul autorității de stat și este sprijinită de organizațiile pe care statul le admite. La terminarea fenomenului constrângător, populația și bunurile aduse de aceasta pe teritoriul străin se întoarce pe propriul teritoriu.

Am auzit și alți „experți” perorând aiurea. M-a indispus afirmația lui Cristi Diaconescu că Ungaria cam încalcă niște reglementări internaționale când este vorba despre imigranți. Nu încalcă. Dacă România ar fi în situația Ungariei, ce ar face ? Ar aplica legea. Sau ar trebui să o aplice. Cu multă, cu maximă fermitate. Este o problemă de psihologie. În special în sprijinul oamenilor care lucrează în cadrul autorității specializate să aplice legea. Aceștia trebuie să aibă sentimentul că sunt protejați de lege pentru a lucra în interesul națiunii române. Un străin este un străin. Poate respecta legea română și nu am treabă cu el, dar dacă știu că nu respectă legea română atunci am în față un dușman, o persoană care neagă românilor dreptul la un mod de viață stabilit în timp. Îl voi trata ca atare, chiar îi voi refuza viza , indiferent că ar putea avea dreptul să fie calificat ca refugiat. Interesul național nu este stabilit de către jurnaliști sau comentatorii de pe la televiziuni, el este exprimat în documentele statului și trebuie protejat cu maximă implicare. Tratatele internaționale la care mai toată lumea face referirea au o prevedere în care protecția poate fi refuzată unor persoane dacă acestea au comis acte condamnate de legile internaționale sau legile interne. Să dau ca exemplu acțiunea anterioară a unui „X” imigrant împotriva intereselor statului român sau asupra unui cetățean român aflat, temporar, pe teritoriul statului de unde provine imigrantul. Tratatul internațional îmi permite, ca semnatar al lui, să refuz protecția acelui imigrant/refugiat.

Suntem în fața unei invazii provocate de angajamentele tembele ale Germaniei că are capacitatea de a primi aproximativ 800.000 de imigranți. Surse credibile de la ONU ne anunță că acesta este doar un val, că urmează și alte valuri care pot depăși milionul de imigranți. După ce a provocat migrația, Germania anunță că primește doar refugiații din Siria și Irak. Ceilalți însă, vor provoca haosul în țările prin care trec, victime ale haosului din capul unor politicieni care nu își recunosc eroarea și care forțează tocmai acordurile pe care le-au impus altor state pentru formarea Uniunii Europene.

Cineva face politici greșite. O revoltă în Europa nu este departe. Degeaba ești bogat dacă nu o să poți să îți folosești bogăția. O să stai cu curul pe sacul cu bani și nu vei avea ce face cu ei.