România, Croația și „Inițiativa celor Trei Mări”

Vizita președintei Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic, oferă ocazia președintelui României, Klaus Iohannis, să exprime intenția României de a deveni o forță atât în Uniunea Europeană cât și în NATO, și prin intermediul „Inițiativei celor Trei Mări”/TSI/„Three Seas Initiative”, în afara celorlalte elemente care concură la dezvoltarea țării.

TSI este inițiativa președintelui Poloniei, Andrzej Duda, se spune că după un proiect polonez mai vechi, de prin anii '30 ai secolului trecut, însă astăzi adus la faza unui proiect pentru „cooperare avansată” a statelor riverane Mării Baltice, Mării Negre și Mării Adriatice.

În perioada 6-7 iulie 2017 a avut loc la Varșovia o reuniune a Consiliului Atlantic, prilejuită de TSI. Un material semnat de Daniel Dăianu, lămuritor, este aici.

La „Adevărul” din 9 iulie 2017 apare un articol după George Friedman, analist strategic, unde această inițiativă este văzută ca un baraj împotriva expansiunii ruse. Pe atunci, statele componente erau mai puține, astăzi România care a fost observator a devenit membru, a devenit membră și Croația iar evoluția comunități ne spune că există mari șanse să devină mai închegată și, mai ales, mai performantă față de vestul UE. Pentru că în statele componente, nu mai sunt aplicate regulile „din anii 1950” comune statelor vestice. În fine.

Discursul președintelui Iohannis, rostit alături de președintele Kolinda Grabar-Kitarovic, completat de aceasta, rostit cu ocazia declarației comune, este relevant. Statele Uniunii Europene din vest nu trebuie să privească cu suspiciune constituirea și evoluția acestei comunități pentru dezvoltare. În summit-ul care se va desfășura la București în 2018, România vrea să transmită mesaje de colaborare și cooperare, de atragere a restului Uniunii Europene în construcția pentru dezvoltare pe care TSI o propune.

Președintele Klaus Iohannis

• Vrem să facem summitul mai vizibil, mai performant și, în final, să promovăm proiecte comune de substanță. Aceste proiecte dorim să le prezentăm, evident, și partenerilor europeni. (...) Această Inițiativă este profund pro-europeană, în același timp însă această inițiativă subliniază importanța relației transatlantice și aceste două mesaje vrem noi doi să le livrăm foarte clar în 2018 ca nu cumva cineva să aibă impresia să această inițiativă nu este una europeană. În niciun caz nu ne dorim să se creadă că este una în paralel sau împotriva Bruxelles, nici vorbă. Este o inițiativă regională sănătoasă, europeană. (...) Eu cred că este o inițiativă valoroasă și sunt ferm hotărât, împreună cu doamna președinte, să ducem această inițiativă mai departe.

• Această inițiativă vine să suplinească abordările existente în domeniul dezvoltării economice regionale și în domeniul dezvoltării infrastructurii în regiunea noastră și dacă spun regiunea noastră mă refer la întreaga zonă a statelor care au devenit mai recent membre UE și încă au nevoie de impulsuri importante pentru dezvoltare

• Doamna președinte, fiindcă de data aceasta a venit cu un zbor de linie prin care a dorit să sublinieze importanța legăturilor directe, când pleacă de la noi nu există o legătură directă, ci trebuie să treacă prin altă capitală europeană mai la Vest. Dacă cineva ar încerca să meargă cu mașina prin Bulgaria până în Polonia ar constata că durează foarte mult și este destul de anevoios, același lucru cu trenul, dar și zborurile sunt rare, legăturile pe zona digitală sunt ca și inexistente și iată un domeniu foarte important. Energetic, de asemenea, există legături sau sunt în construcție pe relația Est — Vest, mai puțin pe relația Nord — Sud și pentru Croația și România o legătură între porturile croate și porturile românești atât la Dunăre, cât și la Marea Neagră ar fi extrem de bine-venite

• Voi propune să încercăm să conturăm o listă scurtă de proiecte de infrastructură fezabile, agreate de toți participanții, cu care pe urmă putem să mergem, de exemplu, la Comisia Europeană și să cerem fonduri de coeziune, pentru că exact acolo se pot încadra. În același fel, cred că trebuie să dezvoltăm, până când ne întâlnim în 2018 la București, niște inițiative destinate viitorului acestui summit, de exemplu, să ne gândim dacă nu ar fi oportun ca pentru 2019 — 2020 să invităm și alte state din zonă, poate la început cu statut de observator, după care putem să gândim alte formate

• Atât pentru doamna președintă, cât și pentru mine, relația transatlantică este valoroasă și dorim împreună să accentuăm relația transatlantică, nu trebuie să fie opusă relației europene și acestea trebuie să se completeze în mod fericit reciproc

Președinta Kolinda Grabar-Kitarovic

• La rândul său, președintele Croației, Kolinda Grabar-Kitarovic, a adăugat că așteptarea cea mai importantă de la Summitul ''Inițiativei celor Trei Mări'' este concretizarea ei. Ea a precizat că țara sa a depus o listă de 50 de proiecte în valoare de 40 de miliarde de euro.

• Trebuie să demonstrăm cetățenilor noștri că inițiativa aceasta are ca scop îmbunătățirea standardului de viață al cetățenilor și ștergerea diferențelor între standardele din țările noastre și alte state dezvoltate. Noi nu am beneficiat de o societate profund democratică și nici de o piață de schimb așa cum au avut alte state în cadrul UE

Am, de mai mult timp, senzația că președintele Klaus Iohannis a ales pentru România o direcție de dezvoltare care să exploateze toate șansele oferite atât de poziția geografică a României cât și de interesele geopolitice ale puterilor lumii. Deocamdată, față de vocile unor politicieni din Uniunea Europeană, mai mari sau mai mărunți, România a ales calea către mai multă integrare în Uniunea Europeană și în NATO și îndeplinirea tuturor angajamentelor asumate. Indiferent ce fac alte state cu care cooperează, România și-a exprimat, politic, angajamentul de stat al echilibrului și se comportă, prin președintele Iohannis, în acest sens. Ar cam trebui ca Guvernul să urmeze exact aceeași linie. Din nefericire, sub impulsul disperării cauzată de erorile fundamentale în actul de guvernare, Guvernul acționează total aiurea. Ca pe timpul lui Traian Băsescu, cu diferența că, atunci, Traian Băsescu era aiurea alături de „guvernul său”. Acum avem norocul cu Iohannis. Ar fi bine să recunoaștem acest lucru și să îl exploatăm cât mai mult.

Preiau de la un articol al lui Dăianu, din iulie, niște idei.

„Exista o agenda economica ce se poate impune in colaborarea dintre cele douasprezece state ce participa la dialogul TSI si care are de ce sa fie privita cu interes (nu mefienta) de institutiile europene, sa fructifice resurse financiare oferite de Uniune. De pilda:

• Masuri pentru a atenua exodul de capital uman din regiune, care afecteaza potentialul de crestere economica a statelor mai putin dezvoltate;
• Masuri pentru a depasi "capcana venitului mediu" (middle income trap), caracteristica pentru economii ce ajung la nivel de dezvoltare medie si care au un model de crestere bazat nu principalmente pe inovatie;
• Consolidarea sistemelor bancare locale, ce sunt puternic influentate de evolutii in statele unde functioneaza bancile mama;
• Pregatirea mai buna pentru aderarea eventuala la zona euro;
• Dezvoltarea infrastructurii astel incat sa fie promovate relatii economice si pe axa Nord Sud”

Cu această completare, discursul celor doi Președinți are mai multă claritate.