Dacă stau mai bine să mă gândesc, cei din ALDE răspund astfel acelei părți din societate care se regăsește în zona infracțională, lupta împotriva Justiției devenind pentru ei un scop al vieții. Partidul politic este reprezentantul acelui electorat care se regăsește în ideile politice ale partidului respectiv. Zona infracțională din România se regăsește politic la ALDE dar și la PSD. Cele două partide își dispută infractorii României ca bază electorală. După câte se pare, având în vedere prezența la vot din decembrie 2016, zona infracțională din România a înțeles mai bine cât de important este să te duci și să votezi. Îți duci partidul la guvernare, ai „liniște” 4 ani de zile. Mai ales dacă printre obiectivele partidului pe care îl susții sunt obiective care limitează puterea Justiției.
Din ce citesc la unii și la alții, observ că lumea este nemulțumită. Singurii mulțumiți sunt votanții PSD, ALDE și a altor formațiuni sau grupuri (ONG-uri) care se simt mai bine lângă cele două partide intrate în Parlament. Ceilalți nu sunt mulțumiți. Nu au votat cu PSD sau ALDE sau nu au votat de loc. Nu s-au gândit că o guvernare se face cu cei activi economic și administrativ. Reglementările economice, comerciale, administrative etc. ale Guvernului au ca țintă populația activă și nu populația asistată social sau „protejată” ! Paradoxul este că cei care nu contribuie la „mersul” țării au decis pentru cei care contribuie. Este ireal ! Masochism ?
Remanierea guvernamentală s-a realizat doar pe ici-colo, acolo unde Corina Crețu (spun „vorbele”) a arătat cu degetul: Rovana Plumb și Sevil Shhaideh, nu pentru că nu sunt „excepționale” ci pentru că la Bruxelles au unii niște idei care nu se prea împacă cu spiritul politicienilor din România. Așa că „fetele” au fost retrase de la decizia guvernamentală și au fost „relocate” în funcții care nu ridică probleme în relațiile cu Comisia Europeană. Dar nici înlocuitorii nu sunt cu stea în frunte! Vom vedea ce va mai fi, pentru că în scurt timp vom ajunge la mai multe informații.
„Concluzia: este cu siguranță o înfrângere a lui Dragnea care nu ține de ecuația remanierii Guvernului, cât de eșuarea clară a agendei sale, în primul rând cea legată de războiul personal cu miza justiției. Liderii PSD vor înțelege curând acest lucru.
Această situație se materializează prin sondajele de opinie pentru că de aici a pornit lupta din interiorul PSD. Partidul se prăbușește în sondaje și nimeni nu vrea să își asume vina și cu atât mai puțin, erorile lui Dragnea.
Manevrele neîncetate împotriva justiției au eșuat, programul de guvernare a eșuat, proiectul politic bazat pe suport de la pensionari și bugetari a eșuat, modelul de guvernare gândit de Dragnea cu premieri–marionetă a eșuat.
Și dacă a eșuat în primul an de putere și de guvernare, vremuri mai bune nu vor veni. Nimeni nu a avut un prim an de guvernare atât de prost, niciodată populația nu s-a ridicat în felul acesta împotriva unei guvernări în primul an de guvernare (în stradă, în sondaje, sindicatele etc)”
Las celor mai pricepuți domeniile în care nu am de gând să mă bag. Justiția și statul de drept însă, ar trebui să ne preocupe pe toți. Deocamdată, după părerea mea, Justiția este pe primul loc în lista noastră de preocupări. Obținerea de către PSD și ALDE a „succesului” în lupta împotriva Justiției duce la dispariția statului de drept în România. Iar pericolele sunt. Sunt mari pentru că la Ministerul Justiției a ajuns „o somitate” profesională, un personaj care a avut cam tot ce putea să aibă în cariera sa profesională: profesor universitar, judecător constituțional, membru plin al Comisiei de la Veneția, avocat iar acum ministru al justiției. Trecut prin ciur și dârmon în profesiile juridice știe cum să răspundă comenzii politice. Și răspunde. Uluitor de perfid și cu o aplecare vădită contra existenței statului de drept așa cum este el prevăzut în Constituție.
Informațiile curg. Ultima găselniță a lui Tudorel Toader este să subordoneze Inspecția Judiciară unui organism consultativ creat în 2016 de ministrul Raluca Prună cu scopul de a sprijini acțiunea ministerului pentru reforma legislației în domeniul Justiției. Încăpățânarea lui Tudorel Toader de a lua „puterii judecătorești”, reprezentată de CSM, organismul de control administrativ al activității magistraților este absurdă. Acțiunea este clar orientată către controlul politic asupra Justiției.
O altă informație ne spune că Tudose ar fi afirmat la CEx-ul PSD că așa-numitele proiecte ale Justiției sunt doar niște idei desfășurate pe hârtii, nu există un proiect închegat care să aibă aspectul formal al unei inițiative legislative - Marius Pieleanu a spus-o la Antena 3. Dragnea și Tudose au scăldat-o la declarațiile de final unde au vrut să arate că PSD a ieșit întărit din criză: vor stabili în curând dacă „legile” justiției vor merge la Parlament pentru procedura parlamentară sau vor urma o procedură doar la nivelul Guvernului (un OUG ceva?!).
Cu referire la ultima năstrușnicie a lui Toader Tudorel am văzut reacții. Aștept ca PNL să acorde Justiției același interes cum acordă, de exemplu, pentru problemele economice sau administrative. Pentru că la PNL sunt juriști foarte buni!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu