luni, 16 octombrie 2017

Guvernul din Catalonia vrea să tragă de timp

Este luni și la ora 10.00, ora Spaniei, Președintele guvernului catalan trebuie să dea primului ministru Mariano Rajoy un răspuns clar. Cu două posibile direcții de acțiune.

Dacă a declarat independența Cataloniei față de Spania, Guvernul Rajoy aplică prevederile art. 155 ale Constituției Spaniei și suspendă puterile autonomie în vederea reorganizării politice a regiunii catalane.

Dacă nu a declarat independența, Guvernul Spaniei va verifica întoarcerea regiunii la legalitate.

El Pais avea aseară niște informații că președintele Puigdemont va da un răspuns evaziv. Astăzi confirmă. Puigdemont nu clarifică problema și cere negocieri cu Madridul pentru ... independență ! Cere Madridului să recunoască legea referendumul declarată neconstituțională de justiția spaniolă și să recunoască efectuarea referendumului și rezultatele acestuia. Declarat ca fiind ilegal deoarece legea în baza căruia s-a făcut era ilegală și în plus, nu reflectă realitatea - foarte multe nereguli au fost constatate de justiția catalană care a primit reclamații de la cetățeni privind exercitarea votului (se pare că votul multiplu a fost intensiv folosit), foarte multe nereguli au fost descoperite de organele de aplicare a legii și, mai grav, s-a constatat complicitatea poliției catalane cu cei care au încălcat legea.

Rajoy și reprezentanții celorlalte partide din Parlamentul spaniol, în special social-democrații, consideră că un răspuns ambiguu poate fi interpretat ca fiind un „da”, ceea ce va duce la continuarea procedurilor pentru obținerea aprobării Senatului spaniol în vederea aplicării art. 155 din Constituția Spaniei.

În imagine, Puigdemont semnează „Declarația de independență”. Purtătorul lui de cuvânt a declarat după aceea că acea declarație este doar una simbolică pentru că nu a fost aprobată în Parlament. În răspunsul lui Puigdemont adresat lui Rajoy se vede clar cum el se menține pe linia pe care a pornit, fără a face declarația oficială de independență - se ferește de o acuzare directă pentru comiterea infracțiunii de „răzvrătire” împotriva ordinii constituționale și subminare a statului.

Să vedem ce va face Rajoy.

Răspunsul lui Puigdemont arată și faptul că nu a găsit susținere din partea unui stat membru al Uniunii Europene pentru a finaliza procesul de declarare a independenței. Mai mult, în Parlamentul European are doar susținerea parlamentarilor din Catalonia (nu sunt sigur dacă a tuturor !) și a unor parlamentari ai extremiștilor prezenți în PE. Cât privește CE, situația este mai mult decât clară. Catalonia independentă (indiferent cum ar obține independența) nu va face parte din Uniunea Europeană.

Presa dezbate aprins situația economică a Spaniei și în special a Cataloniei în urma evenimentelor din septembrie încoace. Marii contribuabili la bunăstarea catalonilor au plecat și continuă să plece din Barcelona. Și-au anunțat plecarea fondurile de investiții de peste ocean. Ministrul economiei catalan, vice-președinte al guvernului condus de Puigdemont își face curaj singur și susține că IMM-urile sunt cele care susține economia catalană. Organizația IMM-urilor susține independența. Numai că și IMM-urile sunt dependente de industria mare. Înclin să cred că seccesioniștii care mai au un dram de rațiune văd ce se întâmplă. Mai mult, au văzut că Madridul a luat o serie de măsuri prin care și-a întărit controlul asupra finanțelor publice din Catalonia și are posibilitatea să blocheze toate fondurile destinate programelor de investiții. Înțeleg că Madridul nu va afecta veniturile funcționarilor publici ai administrației din Catalonia, în măsura în care aceste venituri sunt dependente de guvernul central.

Catalonia este principala problemă a Uniunii Europene. Direct sau indirect, statele membre ale Uniunii Europene pot influența rezultatul excesului naționalist din Catalonia.

Este interesant că situația a aprins spiritele și la nivelul istoricilor. Iar istoricii confirmă faptul că interpretarea politică a istoriei este un procedeu naționalist, în marea majoritate a cazurilor evenimentele istorice desfășurându-se altfel decât le prezintă naționaliștii. Cât privește „istoria de 1000 de ani”, folosită și de catalanii naționaliști, a devenit o mantră. Și la noi sunt unii cu „independența” care folosesc mantra celor „1000 de ani” !

Niciun comentariu: