Agerpres vs. MAN. De la vorbele unui ministru habarnist

Recunosc, mea culpa, nu am urmărit discursul lui Mihai Fifor, ultra-competentul PSD-ist bun pentru orice funcție de conducere în România (a fost o propunere și de prim-ministru!), la AP NATO care are loc la București. Am citit informațiile Agerpres despre alți participanți la AP, cei care au prezentat materiale legate de necesitatea de întărire a Alianței, de abordarea altor domenii de interes, de dezvoltare a capacității Uniunii Europene de a asigura o convergență reală cu NATO pentru întărirea apărării comune, Uniunii  Europene fiindu-i destinat rolul de a dezvolta cercetarea în domeniul militar, standardizarea în producția de apărare astfel ca toate statele membre NATO să devină mai eficiente în realizarea apărării.

De la obiective înalte, am ajuns la „mizerii” PSD-iste. În afara unor lozinci politice, lozinci aflate în gura tuturor guvernanților (alocarea a 2% din PIB pentru apărare, interesul pentru o industrie de apărare românească etc.), numitul Mihai Fifor nu s-a lăsat până nu a scos pe „gurița'i aurită” și tâmpenii. Avem o vorbă în România: prostul, până nu-i fudul, parcă nu e prost destul! Ei bine, suntem în fața unei astfel de situații. Ba chiar putem vorbi și despre o altă zicală românească: gura bate curul!

De la tribuna AP NATO, numitul Mihai Fifor a anunțat, cu emfază, că noi, în România, la Guvern, am discutat despre acel „Schengen militar” pe care statele europene preocupate mai mult de apărarea comună îl cere. Dar, să mergem la textele puse de Agerpres la dispoziție. Nu înainte de a face o observație de bun simț: reglementările Schengen se referă la libera circulație a persoanelor, a cetățenilor Uniunii Europene, în spațiul Uniunii Europene fără a neglija condiția existenței cetățeniei europene recunoscută prin documente oficiale - cetățenia statului membru al UE, dovedită printr-un buletin de identitate, carte de identitate, pașaport. Sintagma „Schengen militar” este altă poveste iar MAN a sintetizat-o bine în „contra-argumentația” trimisă Agerpres. Cu o precizare. Nu doar țările europene ar fi partenere ale unui sistem „Schengen militar”! Pentru că aici vor intra SUA, Canada, Marea Britanie, Turcia! Cunoașterea acestei particularități va ajuta la înțelegerea marii tâmpenii spuse de individul Mihai Fifor.

„Facem precizarea că sintagma "Schengen militar" se referă generic la simplificarea procedurilor și a legislației țărilor europene pentru a facilita mișcarea trupelor NATO, dintr-o țară în altă, astfel încât participarea la exerciții cu un număr mare de trupe și echipamente să se desfășoare rapid.”

Am mai scris despre problemele pe care forțele militare ale NATO le-au întâmpinat când s-a pus problema participării lor la aplicații comune sau, cum a fost anul trecut, la întărirea apărării comune a NATO pe flancul estic. În timp ce Rusia și-a deplasat forțele de la est la vest în 48 de ore cu divizii întregi, trecerea forțelor NATO aparținând statelor membre din Germania în Polonia, pentru a ajunge în țările baltice a durat o lună pentru că a fost nevoie de aprobarea parlamentelor țărilor respective pentru a permite deplasarea, au fost încheiate acorduri speciale pentru respectiva deplasare, au fost impuse condiții privind deplasarea și s-au asigurat că după terminarea misiunii forțele militare participante se vor retrage, cu cățel și purcel, astfel încât pe teritoriile naționale respective să nu rămână nici o forță militară străină. NATO este „blocat” în starea de operativitate datorită legilor statelor membre. Ca Alianță, totul este perfect până la mișcarea trupelor (mai sunt și alte obstacole, legate de instruirea trupelor dar mai ales de dotarea lor deosebit de diversificată ceea ce a generat și încă generează probleme de compatibilitate cu efect grav asupra performanței). Este suficient ca o țară membră NATO să nu fie de acord cu deplasarea rapidă a forțelor pentru ca una din variante de deplasare să pice. La aplicațiile din România din acest an, forțele militare participante din Albania au avut un traseu prin Grecia și Bulgaria, pe roți, tocmai pentru a verifica această variantă. În fine. Să revenim la Fifor și „glumele” lui de „băiat deștept”.

MAN a trimis Agerpres o traducere a discursului lui Fifor. Indiferent de formulări, acolo unde eu „bat toba” ideile sunt cele care mă fac să cred că acest individ este dus cu pluta.

„Noi vorbim de asemenea despre birocrație. Suntem conștienți despre birocrația de la frontierele României. Acesta este motivul pentru care insistăm, și fac asta și în numele Guvernului, nu putem discuta despre un spațiu Schengen militar fără a vorbi despre spațiul Schengen propriu-zis. Bineînțeles, convoaiele militare staționează la frontiere, pentru că acestea sunt regulile. Încercăm să creăm reguli noi, dar ele fac parte din politica generală a spațiului Schengen. Fac încă o dată precizarea: dacă este să vorbim despre spațiul Schengen, trebuie să ne întoarcem la agenda Schengen și să o discutăm încă o dată. Eu cred cu tărie că România merită să fie membru al spațiului Schengen, este un lucru foarte important în efortul nostru de a demonstra că suntem un partener de nădejde al Alianței și al SUA”

Ce are sula cu prefectura?

În știrea pe care Agerpres o dă inițial, textul de mai sus are o altă „poveste”, care trebuie acceptată. Pentru că suntem de fapt în fața unui război al vorbelor, MAN încercând să „dreagă busuiocul”.

„Ați vorbit și despre birocrație. Suntem foarte conștienți de procedurile birocratice de la granițele României, de aceea am insistat și am vorbit și în Guvernul nostru, am discutat despre un așa-numit Schengen militar, fără a vorbi de Schengen-ul însuși. Sigur, convoaiele militare stau în șir la graniță, pentru că acestea sunt regulile. Încercăm cumva să creăm noi reguli, dar toate fac parte din politica generală care se referă la Schengen. Încă o dată subliniez acest lucru. Dacă trebuie să discutăm despre un Schengen militar să revenim la agenda Schengen-ului însuși să o discutăm încă o dată. Cred că România merită să fie parte din spațiul Schengen. Acesta este un aspect important pentru noi în eforturile noastre de a dovedi că suntem un partener de încredere pentru Alianță, dar și pentru SUA”

Războiul stelelor este cu privire la formularea „am insistat și am vorbit și în Guvernul nostru, am discutat despre un așa-numit Schengen militar, fără a vorbi de Schengen-ul însuși”, pe care MAN o vrea scoasă din comunicatul oficial al Agerpres. De ce? Pentru că Mihai Fifor a spus tâmpenii.

Să ne uităm cu atenție. În calupul original dat de Agerpres, Fifor spune că „el” a insistat și au discutat în guvern despre ideea „Schengen militar”. În calupul dat de MAN, formularea este întoarsă, apare acum sub forma „insistăm, și fac asta și în numele Guvernului, nu putem discuta despre un spațiu Schengen militar fără a vorbi despre spațiul Schengen propriu-zis”, iar dacă stăm bine cu logica, între ele nu este o foarte mare diferență! În calupul inițial traducerea este „am vorbit în Guvern” iar la corectură „fac asta în numele Guvernului”. Ori că-că, ori că-că! Nu poate un ministru să emită astfel de judecăți care angajează România fără a avea un mandat de la Guvern. Mai mult, fără a avea un mandat de la Președintele României, teritoriul în care Fifor se mișcă este de competența Președintelui României. Este un teritoriu al politicilor militare, Guvernul și MAN fiind cei care pun în aplicare deciziile politice care pleacă de la Președintele României care este și Comandantul suprem al Forțelor Armate și sunt aprobate de Parlament.

Intervenția MAN nu ajută. Este ca o frecție la un picior de lemn. Ba chiar agravează problema. Ideea enunțată este aceeași. Am „discutat în Guvern” cu „în numele Guvernului” are exact aceeași finalitate. Ba mai mult, formularea cu care MAN încearcă să „salveze” onoarea unuia fără onoare duce la o problemă mai gravă. Una este să discuți fără a avea o decizie în Guvern și alta este să ceri în numele Guvernului, ceea ce înseamnă că există o decizie politică la nivelul Guvernului, o decizie luată cu votul majorității membrilor Guvernului, membri care au fost de acord ca integrarea României în structurile operative ale NATO să fie condiționată de acceptul statelor membre ale Uniunii Europene ca România să facă parte din Spațiul Schengen! Fascinant! Prostie la superlativ.

Poți cere Adunării Parlamentare a NATO ceva ce nu poate face? Poți condiționa aderarea României la un sistem tip „Schengen militar”, care așa cum arată MAN are rolul de a ajuta mișcarea trupelor NATO pentru securitatea statelor membre de aderarea țării la Zona Schengen care aparține exclusiv de Uniunea Europeană? Unde naiba este logica acestei judecăți?

PSD-ALDE au intrat într-o zonă cu nisipuri mișcătoare. Au ajuns să condiționeze apartenența României la NATO de acceptarea României la Spațiul Schengen în Uniunea Europeană. O mișcare politică impardonabilă. Acest individ ajuns ministru al apărării a făcut una dintre cele mai mari gafe de politică externă. Intervenția MAN la Agerpres duce la agravarea problemei. Pentru că Agerpres a pus ca știre această intervenție la cererea MAN, știrea a fost deja preluată de toate statele membre ale NATO dar și de statele membre ale UE, nu mai spun de „prietenii” de la răsărit, adică de ruși care o vor exploata „la sânge”. Această declarație a lui Fifor ne pune în postura de „neserioși”. De stat în care nu poți avea încredere că va respecta angajamentele luate. Declarația lui Fifor contrazice toate declarațiile Președintelui Klaus Iohannis privind interesele României ca stat membru al NATO.

După declarațiile idioate ale lui Fifor, Președintele Iohannis a dat garanții la AP NATO că România este un stat responsabil (aici).

Sunt convins că MAE va avea discuții cu Președintele Iohannis și că întâlnirile viitoare cu partenerii NATO vor clarifica problema. Mai ales când NATO va discuta problema „facilitării mișcării trupelor NATO” pe teritoriul statelor membre. Pentru că va fi nevoie de modificări ale legislațiilor statelor membre. Pentru că vor fi elaborate programe ce vor fi aprobate o singură dată de parlamentele naționale, acolo unde există aceste prevederi constituționale, evitându-se apelarea la parlamente pentru fiecare mișcare în parte.

Chiar dacă Mihai Fifor va primi, în sprijin, desigur, formulări corecte cu privire la ce poate spune un demnitar al României, nu am încredere că este capabil să le înțeleagă cum nu am încredere nici în faptul că va rezista tendinței pe care o manifestă în permanență de a ieși în față ca râia pentru a arăta cât de deștept este.