Autorul este un avocat, Igor Lăcătuș. Vorbește despre două categorii de profesioniști ai dreptului. Despre magistrați și despre avocați. Putea merge și mai departe, fenomenul fiind comun și în „terenul” avocaților statului (consilierii juridici) dar și al altor categorii profesionale subordonate dreptului.
Consultarea membrilor respectivelor categorii profesionale este limitată, de cele mai multe ori, la șefii de structuri de nivel înalt. Ei „știu” cel mai bine, după mintea lor și a altora, ce trebuie să facă respectiva categorie profesională, ce organizare să aibă, cum să lucreze, câți bani să primească pentru activitatea respectivă etc. Ba, de ce să nu fiu mai exact, în terenul avocaților statului/consilierilor juridici, aceștia nici nu mai sunt consultați, soarta lor este decisă de funcționarii publici sau demnitarii care ocupă funcțiile respective pe bază de „competențe politice”, respectivii venind de undeva de la niște tejghele de aprozar, din secretariate de școli sau de la firme de stat sau private unde au desfășurat o intensă muncă de susținere financiară a partidului ajuns la putere.
Memoriul magistraților români pentru retragerea proiectului de modificare a „legilor justiției” a fost semnat până la data de 4 octombrie 2017 de 2675 de susținători. Având în vedere numărul mare de susținători ai memoriului, putem trage concluzia că aceștia fie nu au fost consultați fie dacă au fost întrebați cu privire la o evaluare a proiectului de lege, nu le-a fost respectată părerea. Este evident că sunt susținători ai avizului negativ dat de CSM.
Avocatul Igor Lăcătuș scoate în evidență și lipsa de consultare în cadrul UNBR, sediul puterii avocaților, potrivit legii. UNBR care dispune cum este mai bine pentru activitatea avocaților având sprijin politic și nu ca urmare a unei consultări cu membrii comunității. Prin lege, UNBR este „stăpânul”, orice altă formă de organizare a avocaților fiind interzisă prin lege. Astfel că și avocații sunt captivi într-o formă de organizare controlată de politic.
Situația ne arată un fenomen grav în societatea noastră, un fenomen care este comun tuturor sistemelor care compun statul. Consultarea membrilor instituțiilor publice, consultarea populației este doar formală.
„Această apariție publică a peste 2.000 de judecători și procurori, semnatari ai petiției înaintată excelenței sale, Prim-ministrului României și emeritului profesor, Ministrului Justiției, probabil fără precedent în istoria curentă a justiției, nu putea decât prin sorțile destinului să fie necesară apariția ei, anume în meritele zodiei Justiției (Zodia Balanței!).
...
Se va ține sau nu cont de dorințele judecătorilor și procurorilor (m-am bucurat să văd semnatari ai memoriului, foști colegi de facultate), oamenii din interiorul justiției, care asta fac în fiecare zi și reprezintă în sine, viața lor, rămâne de văzut, însă sigur că politicul va fi taxat pentru năstrușnicul proiect venit de la partid și de prin alte vremuri. În spatele listei de semnături stau ani de zile de muncă și de învățătură, peste care nu se poate trece cu vederea într-o societate democratică și într-o cultură europeană. Numai prin dialog cu acești profesioniști ai dreptului, tehnicieni în ale justiției și drepturilor omului, se pot reforma nu una sau trei legi de justiție, despre care ei înșiși recunosc că sunt necesare să fie remodelate.
...
Salutăm încă o dată dorințele exprimate de magistrați, în comun, public, ori nu individual pe rețele de socializare, cum uneori se mai întâmplă – diferiți conducători de instanțe/parchete susțin „pentru toți” interesele justiției, însă deloc surprinzător, nu îi vedem că militează pentru independența justiției împreună și în comun cu ai lor colegi.”
Emeritul profesor, ministrul al justiției, Tudorel Toader și-a dat deja „examenul”. Încărcat de titluri și funcții, inclusiv „membru de drept al Comisiei de la Veneția” fără însă a fi în acord cu decizia respectivei Comisii asupra „pragului înalt” când este vorba despre infracțiunea de „abuz în servicu” (el vede doar interesul infractorilor, ducând „pragul înalt” în zona financiară și nu în zona reglementării legii - legea organiză -, așa cum sugerează Comisia), fost judecător constituțional care emite proiecte de acte normative contrare literei și spiritului Constituției, decan al facultății de drept din Iași, specialist în drept penal etc., a picat examenul vieții. Devenit demnitar s-a dovedit un sărman politruc. Bine, știe vorbi în „limba juridică”, dar gândește prost. De aceea iau sintagma „emeritul profesor” sub formă de glumă. Pentru că titlurile, cât de onorabile sunt ele în mediul în care activează, nu pot impune recunoașterea în alte medii sociale. Nu au valoare dacă nu sunt însoțite de acte și fapte care le onorează. Ca în dreptul penal. Dacă nu se sprijină pe probe, dacă nu sunt confirmate de actele și faptele titularului în interesul societății, titlurile și diplomele nu mai au valoare. Sunt formale. La fel cum a fost și consultarea membrilor magistraturii române cu privire la legea care le schimbă soarta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu