Catalanii secesioniști forțează un precedent. Cum vor răspunde statele membre ale UE ?

Imagine El Pais. Declaración de Puigdemont tras la votación

A avut loc „referendumul” catalan. Declarat ilegal de către Curtea Constituțională a Spaniei înainte de a se desfășura, susținut de unele state ale lumii prin trimiterea de „observatori”, susținut intens de propaganda rusă prin postul Rossia Today, inclusiv de către RT-ul care funcționează la Madrid ca urmare a „dreptului la libera exprimare” (tare curios acest drept recunoscut pentru alte entități statale decât cele ale statelor membre ale UE!), a fost ținut și considerat legal de către guvernul secesionist catalan condus de Puigdemont (fost jusrnalist!).

Astăzi, El Pais ne comunică că Puigdemont are de gând să facă declarația de independență a Cataloniei în următoarele zile.

Este evident că abia încep problemele. Apelul lui la Uniunea Europeană (la statele  membre) să recunoască dreptul Cataloniei de a fi un stat independent în Europa nu va găsi adepți. Spania nu îi va recunoaște independența. Constituția spaniolă spune că statul este indivizibil. Celelalte state membre ale Uniunii Europene vor face la fel. Nu cred că alt stat va recunoaște independența Cataloniei, pentru că o astfel de recunoaștere ar fi cotată ca o formă de agresiune asupra Spaniei iar Uniunea Europeană, în întregul său, va fi de partea Spaniei.

Catalonia va fi izolată o perioadă de timp până când catalonii încep să înțeleagă consecințele obținerii independenței „cu forța”. Pentru că vor fi consecințe.

Una dintre himerele cu care separatiștii au vrăjit populația naționalistă este aceea a apartenenței europene și a continuității existenței viitoarei republici în Uniunea Europeană. Ei bine, și-au înșelat populația. Sunt europeni dar nu vor fi membri ai Uniunii Europene. Nu doar Spania se va opune acestei apartenențe, se vor opune toate statele europene pentru că ce au făcut separatiștii catalani este un act de destrămare a Uniunii  Europene. Iar celelalte state membre ale Uniunii Europene înțeleg acest lucru. Și vor face tot ce este posibil să împiedice „molima”.

Să gândim la viitorul pe care Puigdemont și naționaliștii catalani l-au pregătit regiunii și populației.

Populația. Este eterogenă. Sunt spanioli dar sunt și cetățeni europeni (cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene). Regimul separatist le poate promite drepturi în baza tratatelor UE însă nu are cum să le aplice pentru că regiunea nu este considerată stat european. Nu va fi recunoscută de celelalte state europene și nici de alte state ale lumii. Poate Venezuela lui Maduro! Catalonia se va depopula, cetățenii europeni își vor căuta alte regiuni din statele europene unde să se afle sub protecția Tratatelor europene.

Odată cu cetățenii europeni, firmele din Catalonia, legate de economia spaniolă și europeană vor alege: rămân în Catalonia, își oferă produsele și serviciile  în teritoriul Cataloniei. Dacă regiunea Catalonia nu le poate absorbi produsele și serviciile vor pleca. Firmele cu capital străin, ba chiar cele cu capital spaniol, vor părăsi Catalonia, pentru că sunt legate de piața Uniunii Europene. Va fi ceva similar situației în care ajunge Marea Britanie.

Moneda. Acum este asigurată de Spania. Independența Cataloniei o va obliga să își bată propria monedă, dar numai pentru uzul inter, pentru că nu va fi recunoscută pe plan internațional (cum este rubla transnistreană). Nu pot păstra euro ca monedă, pentru că nu va fi recunoscut pe teritoriul UE.

Frontierele. Este evident că nu vor fi recunoscute pașapoartele cataloneze. De aceea, nu pot călători în afara teritoriului regiunii. Spania și Franța vor introduce frontiere „dure”, cu supravegherea frontierelor verzi și controlul exigent la puncte de trecere a frontierei. Cetățenii catalani nu vor avea, pe teritoriul altor state, protecția consulară a Cataloniei pentru că statul nu va fi recunoscut.

Sunt sigur că populația care s-a dus la vot cu entuziasm pentru a obține „independența” nu a fost informată asupra consecințelor. Altceva ar fi fost dacă Spania ar fi recunoscut „independența” Cataloniei. Dar pentru asta, Spania ar fi trebuit să organizeze un referendum pentru ca toată populația din Spania să se pronunțe. Spania, în întregul ei, nu a fost de acord cu referendumul.

Este regretabil să văd cum românii aplaudă acțiunile lui Puigdemont și ale separatiștilor spanioli. Unii comentatori din România se întreabă ce vor face românii din Catalonia. Dacă vor să fie protejați de drepturile conferite de Tratatele UE, vor pleca. Vor reveni în România sau vor merge în altă țară europeană unde își găsesc un rost. Dacă se simt mai bine într-o Catalonie „independentă”, vor rămâne pe loc. Este alegerea lor. Eu însă nu îi voi aprecia și nici nu le voi ține partea.

Avem, la zi, două stări cu care Uniunea Europeană nu s-a confruntat. Plecarea din Uniunea Europeană a unui stat, Marea Britanie și o acțiune în forță pentru destrămarea unui stat european, Spania. Încercări au fost și în Italia, cu Piemontul, sunt la noi, cu așa numitul „Ținut Secuiesc”, sunt intenții secesioniste în Belgia etc. În Spania însă, propaganda secesionistă anti-Uniunea Europeană a avut succes. Să vedem până unde! Cât privește România, cererile repetate ale „minorității maghiare” pentru un referendum care să ducă la „autonomia Ținutului Secuiesc”, respinse de instanțele române, nu au avut ca urmare mișcări de amploarea celor din Catalonia. Au fost „referendumuri” locale, un fel de „Puigdemonți” locali, dar fără urmări de amploare. Dar, de se va continua în Catalonia mascarada, nu este exclus ca și la noi să avem o astfel de acțiune! Rusia este prezentă peste tot. De curând, Rossia 1, post guvernamental rus, vrea să emită și la noi. Vine prin intermediul unui dezvoltator din R. Moldova pe baza dreptului la libera exprimare. Nu este exclus să fim „următoarea țintă”!