Doar aproape 6700 de români din diaspora înscriși în Registrul Electoral. De ce ?

Agerpres. AEP a comunicat situația la zi a înscrierilor în Registrul Electoral a românilor cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Motiv de bășcălie pentru cei din PSD și aliații lor de la ALDE.

Motiv de îngrijorare pentru cei din celelalte partide. Mai ales că românii din diaspora formează o categorie aparte pentru alegerile parlamentare. Au o circumscripție electorală dedicată.

Aproape oficial, se admite faptul că avem o diaspora formată din aproximativ 3.000.000 de români. Răspândiți în toată lumea. Datele nu sunt exacte. Nici nu pot fi, având în vedere actualele reglementări.

Circulația românilor peste frontieră este foarte mare. Nu sunt luați în evidență la ieșire. Nici la intrare. Suntem în spațiul european al liberei circulații. Nu avem nici o procedură administrativă obligatorie prin care ei să comunice autorității locale că pleacă în străinătate la muncă sau pentru stabilirea reședinței. De aceea, pe listele electorale, oameni plecați de ani de zile în altă țară sau prin alte țări, apar ca fiind prezenți ! De aici la proceduri de fraudare a alegerilor nu este decât un pas. Iar pasul a fost făcut de mai multe ori.

Neoficial, se vorbește de o diasporă formată din peste 5.000.000 de români și chiar mai mult. Sunt cifre mari. Sunt cifre care pot naște idei „crețe”. De fapt au și apărut. Oportuniști găsești pe toate drumurile. Iar când este vorba despre „organizații ale românilor din diaspora”, aici ai mari șanse să găsești tot felul de „personalități”. Organizațiile acestea participă activ la dezinformare. Metoda este veche, antică și de demult. A folosit-o PNȚ-CD când afirma că are peste 1.000.000 de membri și câteva milioane de simpatizanți pentru a obține puterea de la celelalte formațiuni politice. A folosit-o UNPR-ul lui Gabriel Oprea când cerea putere de la PSD în guvern. Au folosit-o sindicatele pentru a fi băgate în seamă de guverne. După cifrele comunicate de sindicate, ar fi trebuit să avem în România cam 25 de milioane de persoane aflate în câmpul muncii. Acum se folosește copios de această formă de manipulare unii care și-au tot făcut „organizații ale românilor din diaspora”.

AEP ne dă cu „tigaia” în cap. Face bine ce face. Putem astfel să judecăm lucrurile mai bine. Putem chiar să ne croim o imagine a diasporei române.

Situația dată de AEP, până la această dată, este încurajatoare pentru unele analize.

1. Spania — 2.407 pentru vot prin corespondență și 529 pentru vot la secție, 
2. Italia — 1.023 pentru vot prin corespondență și 145 pentru vot la secție, 
3. Republica Moldova — 29 pentru vot prin corespondență și 537 pentru vot la secție, 
4. Germania — 266 pentru vot prin corespondență și 13 pentru vot la secție, 
5. Franța — 237 pentru vot prin corespondență și 37 pentru vot la secție, 
6. Regatul Unit — 226 pentru vot prin corespondență și 31 pentru vot la secție, 
7. Belgia — 146 pentru vot prin corespondență și 40 pentru vot la secție, 
8. Danemarca — 104 pentru vot prin corespondență și 15 pentru vot la secție, 
9. Australia — 101 pentru vot prin corespondență și 15 pentru vot la secție.

Rămâne să vedem, la alegeri, câți vor veni la vot pe listele suplimentare. Totuși, nu putem să ne oprim cu analiza aici. În general, la alegerile parlamentare și prezidențiale, diaspora a contribuit cu aproximativ 500.000 de voturi (ca să fiu generos) - din cele 3.000.000 acceptate oficial sau cele 5.000.000 vehiculate de „organizațiile românilor din diaspora”. Înregistrarea în Registrul Electoral are însă o particularitate. Este vorba despre cetățenii români care au domiciliul sau reședința legală în țara respectivă. Pe listele suplimentare vor apare cei care nu au așa ceva sau care nu doresc să își „deconspire” locația.

Nu văd, încă, Ungaria ! Pentru referendumul cerut de Viktor Orban cu privire la refugiați, cetățenii români care dețin și cetățenia ungară au declarat presei că se înscriu în Registrul Electoral ungar pentru că au obligația ca cetățeni ai Ungariei să se exprime prin vot cu privire la viața Ungariei în probleme de interes major. Când este vorba de România, cei care s-au mutat în Ungaria fără a renunța la cetățenia română, nu mai au același simț al responsabilității ? Mai ales că niște date oficiale ne spun că în Ungaria există o diasporă română de câteva sute de mii de români !

Cetățenii care s-au înscris în Registrul Electoral român au acest simț al responsabilității față de țara de origine. Le acord respectul meu. Deplin. Mă înclin în fața lor. Sunt persoane care au educație civică. Sunt persoane care știu că drepturile lor ca cetățeni sunt strâns legate de obligațiile lor ca cetățeni. Pentru o diasporă atât de mare, ei sunt tare puțini.

În Spania, românii constituie a doua etnie, se spune. Chiar se afirmă că Spania nu are probleme ca alte țări din vest cu radicalizarea confesională (islamistă !) pentru că imigranții sunt în majoritatea lor europeni din spațiul UE. La peste un milion de români în Spania doar aproape 3.000 sunt legali ? Situația este asemănătoare în Italia, unde numărul de imigranți români este aproape dublu ca în Spania, aproape 2 milioane ! Iar în Registrul Electoral s-au înscris aproape 1.200 de români ! Mult mai puțin ca în Spania.

Republica Moldova are câteva sute de mii de cetățeni care au și cetățenia română. După numărul mic înscriși în Registrul Electoral român înseamnă că pe restul nu îi interesează ce se votează în România. Iar aici trebuie să ținem cont de faptul că majoritatea celor care s-au zbătut să obțină cetățenia română au avut ca scop migrarea în statele din vestul Europei. Așa că, la diaspora română trebuie să acceptăm că are o componentă serioasă formată din cei care au obținut cetățenia română pentru a emigra. Câteva zeci sau sute de mii de moldoveni care lucrează în străinătate și pentru care avem responsabilitatea ca țară deși ei nu au treabă cu noi.

Înțeleg că statul, prin organismele sale, nu are cum le spune celor din diaspora că abuzează de apartenența la România atunci când fac unele cereri dar nu participă la viața societății atunci când sunt chemați să o facă. Statul nu poate face acest lucru însă îl putem face noi, ceilalți. Putem să le spunem, în calitate de concetățeni, că dacă vor ceva de la statul român, atunci să își îndeplinească și obligațiile față de statul român. Iar exercitarea votului este o obligație, morală.

Trimiterea de bani acasă, la familie este un lucru bun. Lăudabil. Familia va avea bani să cumpere produsele de care are nevoie iar din prețul produselor statul va prelua taxele și impozitele legale. Unul care trăiește și muncește în România contribuie mult mai mult la nevoile financiare ale statului. El va avea o contribuție suplimentară, directă, la finanțarea nevoilor statului. Nu suntem pe picior de egalitate. Să fie clar.

Susțin ideea de a avea mai mulți parlamentari pentru diaspora. Este nevoie ca parlamentarii care vor completa circumscripția electorală destinată diasporei să poată ajunge în toate țările unde trăiesc românii și să îi cunoască. Să le știe problemele pentru ca ministerul de externe să poată lucra în interesul lor, în limitele conferite de legislația internațională în vigoare. De legislația statului în care își au reședința. De legislația română care are norme pentru astfel de situații. Dar pentru asta, trebuie ca ei, cei care trăiesc în alte țări, să spună unde sunt ! Cu ce se ocupă. Cum pot fi găsiți atunci când au nevoie de sprijinul statului român.

Îmi place să cred, deși nu am date certe, că românii care sprijină partidele progresiste din România sunt cei care s-au înscris și urmează să se înscrie în Registrul Electoral pus la dispoziție de AEP. Îmi place să cred acest lucru pentru că acești oameni iubesc legalitatea, respectă legile, se respectă pe ei și țara din care provin.

Să se facă lumină ! Guvernul răspunde cererii de completare a legii alegerilor parlamentare.

Agerpres. Vasile Dâncu afirmă:

Îmi pare rău că o lege nouă care a fost făcută printr-un anumit consens politic are asemenea deficiențe. Se lucrează la un draft privind o ordonanță de urgență pentru votul prin corespondență și pentru alegerile din diaspora. Se lucrează în acest moment și cred că se va pune în dezbatere publică în foarte scurt timp, probabil că săptămâna asta. Deci, se lucrează în regim de urgență

Obiectivul este asigurarea numărului de secții de votare în străinătate care să asigure o acoperire cât mai mare a zonelor din diferite state în care trăiesc românii și posibilitatea înscrierii lor în registrul electoral on-line.

Ei bine, suntem în fața unei reacții pozitive a guvernului. Nu este mai puțin adevărat că PNL este inițiatorul tuturor demersurilor care au dus la o astfel de „inițiativă” guvernamentală. Îi spun „inițiativă” pentru că se pare că și Dâncu „a rămas surprins” de existența „deficiențelor” din lege.

Să avem pardon, dar nu ar trebui să fie surprins. Practic, PSD și aliații lui din 24 iunie 2015 - ALDE, UNPR (încă trăia !), minorități -, au respins amendamentul PNL la art. 42 din lege care ar fi permis înscrierea în registrul electoral on-line.

Rezultatul votului la ședința condusă de „nedreptățitul” Zgonea, cel dat afară din PSD, este aici:

Amendament la art. 42 respins. Cu 111 voturi.

O vorbă din bătrâni spune că tot răul este înspre bine. Cu ocazia acestei OUG pe care Guvernul se pare că o va da se va decide și creșterea numărului de secții de votare fără a se mai căuta nod în papură. Că nu ar fi „aprobarea” țării de reședință. Fleoșc ! Iar țările au comunicat că ele nu au nici o reținere să crească numărul secțiilor de votare pentru români. Ba, primarii unor localități din Spania și Italia au avut ei inițiativa de a pune la dispoziție clădiri pentru înființarea unor secții de votare.

În fine, se pare că tot ce a încercat să facă PSD ca să împiedice votul românilor din diaspora va fi eliminat.

Zilele acestea, nedemnul Victor Viorel Ponta a afirmat, pentru că el poate, așa zice, că cei din diaspora sunt masă de manevră. Mai înainte, Adrian Năstase a umblat la figuri de stil, românii din diaspora fiind declarați „indieni”. Bine, a venit apoi și a acuzat că nu a fost înțeles.

Rămâne o problemă de rezolvat. Însușirea legii de către beneficiari și aplicarea ei de către beneficiari în folosul lor.

Am citit păreri și păreri. Unii spun că nu votează pentru că trăiesc de ani mulți în străinătate și că au familiile acolo, că nu au interes imediat față de conducerea politică a țării. Pe undeva le dau dreptate. Dacă vor să se rupă total de țară, atunci este posibil să nu mai aibă un interes. Vor obține pașaport al acelei țări iar în România vor veni doar ca turiști.

Dacă însă nu vor să se rupă total de țară, vor să mai vină prin țară sau vor să aibă în țară un loc de retragere sigur pentru o situație neplăcută din viitor, atunci interesul lor de a alege ar trebui să fie major. Una este să lași să ajungă la guvernare PSD și altceva este să te gândești la viitorul tău și să alegi PNL. Cu PSD la guvernare poți fi sigur că țara rămâne un ținut al învârtelilor obscure. Cu PNL, poți fi sigur că țara merge către progres iar la un moment dat nu este exclus ca viața în țară să fie mai avantajoasă ca viața în țara străină în care se află temporar.

Ar fi bine ca acest OUG să apară cât mai repede pentru a putea fi nu doar înțeles ci și stimulativ pentru românii din diaspora. Înregistrarea on-line în registrul electoral este un avantaj major pentru cei care știu să folosească instrumentele adecvate sau, au pe cineva care îi poate ajuta să le folosească. Sistemul actual de înregistrare poate fi incomod. Este birocratic. Intervine și acțiunea umană, acțiunea funcționarului care are o orientare politică mai apropiată de PSD sau de unii care au hălăduit prin PSD, acțiune care poate duce la blocarea cererii - nu degeaba se plâng miniștrii actuali de inactivitatea funcționarilor din ministere.

Psihologic, acțiunea este „din scurt”. Cere reacții rapide. Va fi deranjant pentru unii. Pentru alții, hotărâți să își exercite votul, va fi un lucru foarte bun.

Măi Băsescule, tu ai auzit de legalitate ?!

Traian Băsescu a devenit foarte vioi după ce a luat o gură plină de UNPR. Doar o gură că majoritatea celor din UNPR au fugit ca dracu de tămâie. A luat ștampilele și sediile și niște gologani cu care UNPR-ul defunct se lăuda că are ca zestre.

Face și desface în politica românească de parcă la el ar fi nodul sistemului politic românesc. El ar fi, cumva, buricul României.

Nu l-am ascultat pe la Tv-urile care l-au chemat să le spună oamenilor cam cum stă treaba în țară. Am citit la Agerpres. Iar aici am găsit „comoara”. Cică Legea votului prin corespondență ar putea fi un mare eșec. Fleoșc ! Spuse Băsescu. Dar ia să vedem, totuși, ce spune:

Guvernanți, preveniți un dezastru la legislative! Este evident că legea votului prin corespondență va fi un mare eșec. Românii din străinătate nu se înscriu pe listele electorale. Am discutat cu mulți dintre cei care lucrează în străinătate și explicația lor este simplă: pe de o parte neîncrederea în sistemul propus, iar, pe de altă parte, teama că declarându-și datele de rezidență, la un moment dat, s-ar putea trezi cu cine știe ce taxe pe venit din partea statului român. În plus, sunt destui care lucrează la negru, dar asta nu le poate lua dreptul la vot. În concluzie, sistemul nu va funcționa, iar responsabilitatea politică se va sparge în capul celor care au promis votul prin corespondență. Soluția pentru a preveni un dezastru previzibil este cea clasică — și anume stabilirea a circa 1.500 la 2.000 secții de votare

Hai să spargem zicerea, pe idei.

• Este evident că legea votului prin corespondență va fi un mare eșec
• Românii din străinătate nu se înscriu pe listele electorale
• Am discutat cu mulți dintre cei care lucrează în străinătate și explicația lor este simplă

1. pe de o parte neîncrederea în sistemul propus
2. pe de altă parte, teama că declarându-și datele de rezidență, la un moment dat, s-ar putea trezi cu cine știe ce taxe pe venit din partea statului român

• În plus, sunt destui care lucrează la negru, dar asta nu le poate lua dreptul la vot
• În concluzie, sistemul nu va funcționa
• Soluția pentru a preveni un dezastru previzibil este cea clasică — și anume stabilirea a circa 1.500 la 2.000 secții de votare

De ce nu va funcționa sistemul ? Care sunt lipsurile sistemului, ce îl face să nu funcționeze ? Supra-inteligentul Traian Băsescu bagă în față doar drobul de sare. El vorbește doar despre părerile lui, adăugând pe ici colo și pe „unii cu care a vorbit”.

Să lămurim o treabă. Legea permite cetățenilor români aflați în străinătate dar care nu pot ajunge sau care au de întâmpinat mai multe greutăți să ajungă la o secție de votare cu ocazia alegerilor parlamentare să folosească sistemul votului prin corespondență. Le oferă posibilitatea să își exercite dreptul de vot. Condiția de bază este legalitatea actului ! Este o metodă de vot care nu a mai existat până acum. De aceea, pentru ca votul să fie valabil, s-a introdus această metodă.

Românii nu se înscriu pe listele electorale. Care români ? Sunt deja peste 3000 de români care s-au înscris. Ce diferență este între aceștia și cei despre care face vorbire Traian Băsescu ?

Păi, dacă s-au înscris, sunt persoane care vor să își exercite dreptul de vot, au încredere în sistemul propus, nu le este teamă că statul le va impune taxe - tâmpenie mai mare numai Băsescu putea scoate -, nu lucrează la negru și nu au teamă de autoritățile statului în care au rezidența.

Cine sunt persoanele la care face referire Băsescu ? Păi, în primul rând cei care nu cunosc nici un pic legile. Hai să le spun neinstruite. Ca să nu folosesc un alt cuvânt poate mai îndreptățit. Din moment ce lucrează sau au o rezidență legală într-un stat membru al UE, sau în alt stat cu care România are acorduri pentru evitarea dublei impuneri, nici nu poate fi vorba despre o taxare a veniturilor lor obținute în altă țară care îi taxează potrivit legilor acelei țări. Legea română nu li se aplică în acest caz. Legea română nu poate trece frontiera !

Altă categorie băsesciană este formată din cei care „muncesc la negru”. Ce ? Muncesc la negru ? Adică sunt deja infractori ? Pentru că munca la negru este cauza evaziunii fiscale, a lucrărilor fără respectarea regulilor statului în care au loc, este o înșelătorie la adresa beneficiarilor, este evident vorba despre lucruri ilegale, cum ar fi furtul. Ei bine, Băsescu declară că aceștia au dreptul la vot și că statul trebuie să le asigure dreptul de a vota printr-o metodă prin care statul de rezidență să nu își dea seama unde sunt infractorii români cu simț civic înalt. Mă lași ? Tu spui ca statul român să facă în așa fel încât infractorii români aflați în alt stat să poată vota pentru alegerile din România astfel încât statul afectat să nu afle că ei există ! Halal de tine, Băsescule !

Dacă în concluzia ta „sistemul nu va funcționa” să avem pardon. Dacă beneficiarii unui sistem sunt persoane care comit infracțiuni pe teritoriul altui stat mai bine desființăm sistemul.

În fine, problema este mult mai simplă. Românii pe care îi plânge Băsescu sunt cei care, de obicei, nu vin la vot. Când sunt în țară, din cumetrie în cumetrie, vin la vot să îl voteze pe nașul. Cum Băsescu are mulți cumetri (unii sunt prin pușcării astăzi !), se pare că s-a gândit el sesizeze guvernul să îl ajute să mai capete niște voturi.

Cei care vor cu adevărat să voteze vor vota la secțiile de votare ale ambasadelor și consulatelor, vor vota prin corespondență iar dacă se înscriu mai mulți dintr-o anumită localitate în registrul electoral pot obține o secție de votare special pentru ei - minim 100 de votanți. Plec de la prezumția că vorbesc despre românii aflați la lucru și care nu au nimic de ascuns autorităților locale. Nu mă refer la cumetrii lui Băsescu.

Băsescu este mereu pe lângă lege. Cum a fost toată viața.