Socialiștii (progresiștii) europeni răsuflă ușurați. Super'șordan a salvat Alianța 2020

Imagini luate de pe Facebook

Sincer, foarte sincer, sunt mulțumit că nulitatea relativă în dosarul Alianței 2020 a fost eliminată de ICCJ după respingerea de către BEC pentru lipsă de reprezentare legală. Dacă la +plus au avut grijă să aducă semnătura valabilă a fostului președinte al partidului, la USR nu aveau de nici unele. După ce au văzut că le este contestat congresul, experimentații politicieni din USR nu au prevenit eventualele „necazuri” de reprezentare prin numirea unui „președinte interimar” care să fie comunicat BEC și aprobat de o instanță competentă. Dar, așa este la începuturi.

Nu pot să nu constat că „victoria” celor din Alianța 2020 are ca țintă legea și instituțiile statului care o aplică. Dacă nu apărea salvatorul Super'șordan (Nicușor Dan, deputat independent, „ocazional” membru al USR, pentru caz de forță majoră) să își pună semnătura lângă cea a lui Dan Barna, ICCJ ar fi dat dreptate BEC. Fără doar și poate! Așa că „victoria” clamată cu mult tam-tam de membrii Alianței 2020 nu poate fi acceptată ca fiind împotriva legii (așa cum o reclamă ei!), nu poate fi nici împotriva judecătorilor (așa cum acuză ei), nu poate fi nici împotriva „statului paralel” (cum se pare că lasă ei să se înțeleagă), este doar victoria asupra propriei incapacități de a administra un partid.

Nulitatea relativă a documentelor de înregistrare a Alianței 2020 a fost acoperită de semnătura celui care, în acte (!), este încă președintele USR. Ca atare, USR dar și aliații lor de la +plus s-au supus legii! Unde mai este „victoria”?! Cum se mai justifică cartolina lansată cu fast pe rețelele de socializare?

Oare cine a dorit să îi învingă?

În cadrul votului la BEC, PNL și reprezentantul Președinției au votat în favoarea admiterii Alianței 2020.

În presă (presa susținătoare a USR și +plus!), PNL se face vinovat de obstrucționare, de gânduri ascunse iar membrii și susținătorii Alianței 2020 au ca țintă, cu predilecție, PNL! Aici este ceva ciudat. La prima vedere. Realitatea politică ne spune că după ce au aflat că vor merge ca alianță la alegerile europarlamentare, după ce au scăpat de „sabia de deasupra capului”, membrii și simpatizanții USR și +plus s-au întors la treaba lor zilnică: atacul la PNL, denigrarea PNL, slăbirea forțelor PNL. Mie mi se pare normal. Alianța 2020 este, de intră în Parlamentul European, o formațiune membră a grupului ALDE&progresiști. Adversari declarați ai popularilor europeni, adică ai PNL. Scopul imediat al Alianței 2020, declarat de diferiți lideri ai acesteia, este să depășească PNL! Nici o vorbă despre PSD sau ALDE. Dar nici una! În afara „înțepăturilor” la adresa guvernării PSD-ALDE pentru motive amplu prezentate de presă și criticate de PNL nu am văzut o orientare politică clară împotriva PSD sau ALDE ca partide. Este normal! De ce? Pentru că ALDE membru al ALDE eu. și PSD membru al PES și astfel al grupului socialist S&D din PE sunt viitorii aliați politici ai Alianței 2020 din România!

Între timp, pe rețelele de socializare, promotorii Alianței 2020 reclamă „unirea forțelor de dreapta”. O minciună imensă. Scopul este să preia, la momentul votului din 26 mai 2019, cât mai mulți votanți de dreapta, împiedicând astfel creșterea procentelor pentru PNL și pe cale de consecință reducerea numărului reprezentanților dreptei în PE! Caraghioasă este situația asta: Alianța 2020 cere alegătorilor de dreapta voturi ca să ducă în Parlamentul European reprezentanți pentru stânga europeană! 😂😂😂

Să se facă lumină ! Guvernul răspunde cererii de completare a legii alegerilor parlamentare.

Agerpres. Vasile Dâncu afirmă:

Îmi pare rău că o lege nouă care a fost făcută printr-un anumit consens politic are asemenea deficiențe. Se lucrează la un draft privind o ordonanță de urgență pentru votul prin corespondență și pentru alegerile din diaspora. Se lucrează în acest moment și cred că se va pune în dezbatere publică în foarte scurt timp, probabil că săptămâna asta. Deci, se lucrează în regim de urgență

Obiectivul este asigurarea numărului de secții de votare în străinătate care să asigure o acoperire cât mai mare a zonelor din diferite state în care trăiesc românii și posibilitatea înscrierii lor în registrul electoral on-line.

Ei bine, suntem în fața unei reacții pozitive a guvernului. Nu este mai puțin adevărat că PNL este inițiatorul tuturor demersurilor care au dus la o astfel de „inițiativă” guvernamentală. Îi spun „inițiativă” pentru că se pare că și Dâncu „a rămas surprins” de existența „deficiențelor” din lege.

Să avem pardon, dar nu ar trebui să fie surprins. Practic, PSD și aliații lui din 24 iunie 2015 - ALDE, UNPR (încă trăia !), minorități -, au respins amendamentul PNL la art. 42 din lege care ar fi permis înscrierea în registrul electoral on-line.

Rezultatul votului la ședința condusă de „nedreptățitul” Zgonea, cel dat afară din PSD, este aici:

Amendament la art. 42 respins. Cu 111 voturi.

O vorbă din bătrâni spune că tot răul este înspre bine. Cu ocazia acestei OUG pe care Guvernul se pare că o va da se va decide și creșterea numărului de secții de votare fără a se mai căuta nod în papură. Că nu ar fi „aprobarea” țării de reședință. Fleoșc ! Iar țările au comunicat că ele nu au nici o reținere să crească numărul secțiilor de votare pentru români. Ba, primarii unor localități din Spania și Italia au avut ei inițiativa de a pune la dispoziție clădiri pentru înființarea unor secții de votare.

În fine, se pare că tot ce a încercat să facă PSD ca să împiedice votul românilor din diaspora va fi eliminat.

Zilele acestea, nedemnul Victor Viorel Ponta a afirmat, pentru că el poate, așa zice, că cei din diaspora sunt masă de manevră. Mai înainte, Adrian Năstase a umblat la figuri de stil, românii din diaspora fiind declarați „indieni”. Bine, a venit apoi și a acuzat că nu a fost înțeles.

Rămâne o problemă de rezolvat. Însușirea legii de către beneficiari și aplicarea ei de către beneficiari în folosul lor.

Am citit păreri și păreri. Unii spun că nu votează pentru că trăiesc de ani mulți în străinătate și că au familiile acolo, că nu au interes imediat față de conducerea politică a țării. Pe undeva le dau dreptate. Dacă vor să se rupă total de țară, atunci este posibil să nu mai aibă un interes. Vor obține pașaport al acelei țări iar în România vor veni doar ca turiști.

Dacă însă nu vor să se rupă total de țară, vor să mai vină prin țară sau vor să aibă în țară un loc de retragere sigur pentru o situație neplăcută din viitor, atunci interesul lor de a alege ar trebui să fie major. Una este să lași să ajungă la guvernare PSD și altceva este să te gândești la viitorul tău și să alegi PNL. Cu PSD la guvernare poți fi sigur că țara rămâne un ținut al învârtelilor obscure. Cu PNL, poți fi sigur că țara merge către progres iar la un moment dat nu este exclus ca viața în țară să fie mai avantajoasă ca viața în țara străină în care se află temporar.

Ar fi bine ca acest OUG să apară cât mai repede pentru a putea fi nu doar înțeles ci și stimulativ pentru românii din diaspora. Înregistrarea on-line în registrul electoral este un avantaj major pentru cei care știu să folosească instrumentele adecvate sau, au pe cineva care îi poate ajuta să le folosească. Sistemul actual de înregistrare poate fi incomod. Este birocratic. Intervine și acțiunea umană, acțiunea funcționarului care are o orientare politică mai apropiată de PSD sau de unii care au hălăduit prin PSD, acțiune care poate duce la blocarea cererii - nu degeaba se plâng miniștrii actuali de inactivitatea funcționarilor din ministere.

Psihologic, acțiunea este „din scurt”. Cere reacții rapide. Va fi deranjant pentru unii. Pentru alții, hotărâți să își exercite votul, va fi un lucru foarte bun.

PD-L s-a salvat. Este legal.

Ieri, vineri, Tribunalul București a admis cererea PD-L de modificare a statutului, potrivit legii partidelor. Aflat în ilegalitate din luna iunie, PD-L a fost protejat de Parchetul de pe lângă Tribunal și, normal, de Kovesi, Procurorul General al României. Nu mai spun de neglijența partidelor din USL care au ratat momentul de a sesiza procurorii de încălcarea legii.

Am tratat subiectul aici. În dosarul 59194/3/2011 înregistrat în 5.09.2011 suntem anunțați de media că la primul termen, pe 23 septembrie 2011, s-a admis cererea PD-L. Contestația se poate face în termen de cinci zile de la comunicare.

Am luat informația de la Agerpres.

Evenimentul are deja suficientă notorietate pentru a nu fi lăsat să se stingă. Sunt câteva lucruri aici.

Procurorii nu au acționat potrivit legii pentru sesizarea instanței de judecată de încălcarea legii de către PD-L. Este un abuz de putere în dauna intereselor publice mai mult decât evident. Însă nu avem procedură pentru a-i sancționa. Dacă procurorii nu vor să facă ceva ce legea îi obligă nu există prevedere legală care să garanteze că un denunț împotriva lor făcut, culmea, tot la ei, se poate finaliza printr-o cercetare echitabilă și corectă. Din acest motiv Ministerul Public condus de Koveși și DNA-ul lui Moraru au devenit state în stat. Ce au făcut procurorii băsescieni se numește abuz. La abuzul de drept se răspunde doar politic și legislativ, ceea ce presupune o altă majoritate parlamentară și un alt Guvern. Trebuie făcut ceva ca procurorii să se subordoneze legii. Nu se mai poate așa.

În dosarul de mai sus, depus de PD-L, USL putea deveni intervenient, ca urmare a unei cereri. Legea așa prevede. Nu văd acest lucru. Să fi hotărât USL să nu îi deranjeze pe băsescieni ? Atunci ce facem cu declarațiile sforăitoare ale lui Victor Ponta ? Ce facem cu toate analizele media din zilele din urmă când legea partidelor politice a fost aprig dezbătută, în special cu privire la termenul de 30 de zile din art. 25 alin. (2) ? Cum este acest termen ? Imperativ și sancționatoriu sau de recomandare, așa cum susținea, doct, Emil Boc ? După lege este imperativ. După soluția instanței este de recomandare. Iar asta deoarece persoanele interesate, și aici mă refer la partidele politice din opoziție, partidele din USL, nu au acționat în consecință.

Eu consider că PD-L s-a salvat cu sprijinul „tovărășesc” al USL. Asta este senzația mea. Să vedem dacă USL introduce contestație în termen. Sau nu există interes ?