Îmi este dor de o suspendare

În Cațavencii citesc articolul lui Cristian Teodorescu: „Îl suspendă, nu-l suspendă ? Îl suspendă, nu-l suspendă ... ?”. Chiar așa. Îl suspendă ?

Dan Voiculescu, mogulul de la Grivco, vituperează pe unde poate în favoarea suspendării. Dă și termene. Clare, precise, motivate. Are omul fixul lui. Este dreptul lui iar eu îi respect dorința, mai ales că și eu o am. Autorul vorbește, cu temei, și despre Crin Antonescu. Și el își dorește suspendarea urgentă a lui Traian Băsescu. Numai că Antonescu nu se manifestă atât de virulent în public. Probabil că în cercul restrâns al conducerii PNL sau/și USL se discută cu mai multă sau mai mică intensitate despre subiect. Indirect, Ion Iliescu tratează subiectul, favorabil fiind șandramaua comunistă unei coabitări a lui Ponta cu Băsescu. În interesul PSD. Un fel de recomandare către Ponta să lase o ușă deschisă celor din PDL care încă mai au mantia roșie socialistă ascunsă sub mantia portocalie (care nu are în țesătură nici un pic de ideologie politică). Adică simulanților politici, oportuniștilor și afaceriștilor veroși care pot fi folosiți, ei și banii lor, ei și servii lor în viitoarea bătălie contra PNL. Ba Iliescu vine și cu recomandarea pentru Daniel Constantin de la PC să se distanțeze de Dan Voiculescu. Bine, lumea se uită la legătura financiară între Daniel Constantin și Dan Voiculescu, descrisă cu multe amănunte de presa noastră cea tenace, însă nu trebuie omise celelalte legături. Practic, Iliescu nu are ce se băga în borșul celor de la PC însă de o face, nu are dreptul, sub nici o formă, de a interveni în viața internă a altei formațiuni politice însă intervenția lui are un scop. PC să nu dea curs demersurilor lui Voiculescu în deciziile politice ce pot afecta interesele PSD. Șandramaua comunistă îl vrea pe Traian Băsescu aliat contra PNL și îi transmite periodic semnale. Îi spune pe șleau că el, Ion Iliescu, îi va fi alături în situația în care USL va face pasul către suspendarea lui dacă el, Traian Băsescu, va accepta să susțină PSD în contra PNL. Culmea este că Iliescu are dreptate, din punctul de vedere al jocului politic. Întârziind ascensiunea PNL este favorizată ascensiunea PSD. Bănui eu așa, ca omul, că în visele lui frumoase Iliescu se vede nășind refacerea FSN sub sigla PSD, prin absorbția PDL (minus aiuriții ăia care au pretenții de liberali sau creștin-democrați). Semnele spun că Iliescu judecă bine. Cei mai mulți pedeliști „trădători” au trecut la PSD. Deh, sângele apă nu se face. Este și normal. Ponta însă nu dă semne că ar marșa pe ideile lui Iliescu. Îi mulțumește pentru vorbele frumoase, îl apreciază în public pentru contribuția adusă la nașterea, construcția și creșterea PSD însă are gândurile lui, gânduri care îl duc nu doar în viitorul apropiat, cel în care PSD nu poate guverna singur, cel puțin un deceniu și are nevoie de un partener în care să aibă încredere. Iar partenerul la care s-a oprit și care nu l-a înșelat este PNL și Crin Antonescu.

Cristian Teodorescu pune degetul pe rană:


„Seriozitatea premierului s-ar putea să-i fi dat niscai fiori preşedintelui, căci relaţiile constituţionale nu exclud suspendarea care îl obsedează pe Băsescu. Iar asta nu e treaba prim-ministrului, ci a Parlamentului.


 Aşa că dacă noua majoritate va schimba legea demiterii preşedintelui prin referendum, impusă printr-o ordonanţă de urgenţă de guvernul Boc, ăsta ar fi primul semn că USL nu se mulţumeşte să-l ameninţe pe Băsescu, ci vrea să-l ajute să-şi înfiinţeze mai repede şcoala de politică, pe care spunea el că vrea s-o întemeieze după ce pleacă de la Cotroceni...”

Corect. Modificarea legii impuse cu brutalitate în Parlament pentru protecția lui Băsescu, precum și a legii care conferă CCR dreptul de a nega și anula voința Parlamentului, sunt semnalele clare că răsturnarea de acum a puterii nu este doar o luptă pentru ciolan. Fără demiterea lui Băsescu nu am făcut nimic. Rămânem la aceeași Mărie cu o altă pălărie.

Poți fi pervers când citești ?

Întărâtat de unii de pe facebook am fost în vizită înternaută la Cațavencu. Nu prea mai merg eu pe acolo, în mod curent, însă îi am în atenție ... poate-poate se vor face de treabă.

Am citit articolul lui Doru Bușcu. „Unde se duc Lupea și Pora când se duc ?”.

Hai că este interesant, îmi spun eu în barbă. Îl știam pe Doru Bușcu de negru în cerul gurii așa că am fost curios să văd ce are el cu Pora și Lupea. Pe cele două le mai văd, ocazional, debitând tâmpenii, cu emfază pe la stațiile Tv băsiste. Recunosc că după câteva clipe de dezgust butonez aiurea, nu de alta, dar nu îmi doresc nopți agitate în care hidoasele matracuci să fie personajele principale. Am citit. Cuvânt cu cuvât, atent, cu un zâmbet mulțumit în colțul gurii. În minte, ca la un semnal, perversul din mine a luat la numărat, odată cu Bușcu, toată „flota” cea vestită din media băsesciană. La cât i-am boscorodit eu, la câte „urări” de bine le-am dorit eu, am avut o plăcere perversă constatând că și alții „îi apreciază” cum se cuvine pe pupincuriștii și pupincuristele băsesciene de la numitele bordeluri media.

Chiar, azi când din barca PDL se cară lumea într-o veselie, după cum constată și Cristian Teodorescu, tot la Cațavencu, ce vor face pupincuriștii  băsescieni de ambele sexe aciuați peste tot unde banul public poate ajunge pentru a recompensa lingăii ? Bușcu spune că „tehnica” jurnalistică în materie se bazează pe mijloacele moderne: telefonul lui Ponta sau Crin, ba chiar și al altora din cei care vor ajunge la putere, sms-uri către foștii colegi din breaslă care au rămas la media anti-băsistă. Și, îmi place la nebunie finalul, vor garanta, probabil, că după ce au mâncat căcatul băsescian vor mânca, ca un fel de mea culpă, căcatul învingătorilor: „Acum, ca şi Puterea, jurnaliştii Puterii sînt în căutare de job. Un loc călduţ, în presa de opoziţie, unde să poată mînca mîine, în libertate, un căcat”.

Ce mai, sunt pervers. Imaginația lui Bușcu are la origine ceva polițe de plătit unora sau altora din presa aservită lui Băsescu. Acum sunt alături de el. Unde vor merge hahalerele băsiste mâine ? Ce cururi vor pupa ? Sigur, cei de dreapta își fac curaj în speranța că un cur „pardonabil” ar fi acela al lui Ungureanu, cel liberal din născare, dar au ceva probleme. Liberalii nu îl vor. Ar mai fi niște găști nășite de Băsescu, noi republici sau noi drepte, dar nu sunt siguri că vor ajunge la putere. Poate în mileniu următor. Cei de stânga, adică cei care însoțesc pe pedeliștii care se înscriu în PSD, vor merge pe mai departe, probabil, cu aceștia, dar deși vor avea nod în gât când vor vorbi de Iliescu sau Năstase, nu vor ezita să îi dea pantalonii jos lui Ponta să îi arate ce tânăr și plăcut este noul lider social-democrat.

Constat că sunt pervers și că îmi place. Mai ales când este vorba despre Băsescu, PDL și pupincuriștii lor.