Modificarea Constituției între derizoriu și necesitate.

Agerpres. Dorneanu: Modificările Constituției trebuie să răspundă unor nevoi socio-istorice de esență și nu unor simple considerente de oportunitate

Ședința festivă a CCR prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991 a fost prezidată de judecătorul constituțional Valer Dorneanu care a oferit și cele mai însemnate declarații cu care nu pot fi decât de acord.

În primul rând, este vorba despre tema modificării Constituției care pur și simplu a ajuns pe buzele multor politicieni dar și a unei părți din societatea civilă. Dacă este să dau crezare informațiilor care circulă în presă, și alte „societăți”, străine ele, sunt interesate de modificarea Constituției din România, în așa fel încât laicitatea statului să fie mai puțin fermă, drepturile și libertățile civile ale cetățenilor români și rezidenților străini în România să fie sub controlul regulilor promovate de anumite confesiuni religioase. Sunt puse în discuție două instituții: căsătoria și familia. Iar aici se cuvine a dezvolta pentru că presiunea comunităților religioase asupra politicului duce, fără doar și poate, la deformarea drepturilor și libertăților civile în România, în contra cursului normal din societățile democratice, liberale.

La împlinirea a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991, nu putem decât să constatăm că avem o Constituție stabilă, consolidată, inclusiv prin intermediul controlului de constituționalitate. Cât privește modificările inerente, acestea trebuie să fie temeinic fundamentate, să răspundă unor nevoi socio-istorice de esență, iar nu unor simple considerente de oportunitate. Această aniversare nu trebuie să fie privită doar ca simplă evocare istorică. Ea trebuie să aibă o semnificație mult mai substanțială și să sădească în sufletul și conștiința tuturor celor cărora li se adresează datoria sfântă de a respecta și de a apăra Constituția, ca o condiție esențială pentru existența, dezvoltarea și perenitatea României

În afara celor două instituții civile, sunt puse în discuție măsurile de protecție ale persoanelor care îndeplinesc funcții și demnități în stat: Președintele, parlamentarii, miniștrii, magistrații.

Imunitățile parlamentarilor și ale altor persoane aflate în funcții publice reprezintă o problemă prin modul în care Parlamentul României s-a folosit de ele. Teoria ca teoria, practica însă ne-a omorât.

De la modificările necesare, observate prin aplicarea prevederilor legale, la excesul de „modificare” nu este decât un pas. Aici intrăm în zona numită de judecătorul constituțional Valer Dorneanu „considerente de oportunitate”. Este similară cerințelor de modificare a Constituției privind familia. Și unii și alții caută susținere publică în scop politic apelând la exces de reglementare constituțională.

Ca de obicei, excesul vine, pe de o parte, de la biserica ortodoxă română în asociere cu alte confesiuni creștine (se pare că în înțelegere cu biserica ortodoxă rusă !) și apoi tocmai de la cei care nu au mai reușit să scape de „brațul lung al legii”, care se află în poziții politice dominante în partidul lor sau importante și care au o oarecare influență asupra unor colegi ce ocupă, temporar, funcții sau demnități publice. Portavocea excesului de reglementare constituțională privind imunitățile a devenit infractorul Liviu Dragnea, secondat de inculpatul Sebastian Ghiță și inculpatul Victor Viorel Ponta. Li se alătură inculpatul Călin Anton Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu (nici nu mai știu situația lui juridică, dar o voi afla imediat ce procurorii vor ajunge la niște concluzii certe în dosarele în care sunt cercetate fapte de încălcare a legii pe care societatea i le impută). Vorba aia, dacă mie mi-a murit găina să moară și capra vecinului !

Este foarte interesant faptul că cei care vor modificarea legii fundamentale pentru scoaterea imunităților sunt și cei care profită de ocazia cererilor confesiunilor religioase. Oportunism și populism grețos.

Infractorul Liviu Dragnea are însă ce are cu Președintele Klaus Iohannis. Iar a promova ideea modificării Constituției doar pentru a satisface o răzbunare personală sau a da glas unei nemulțumiri ale unui sau unor grupuri politice, este prea mult. Nu mai este vorba despre judecată, nu mai este vorba despre o analiză rațională și o îmbunătățire a legii fundamentale, este doar o problemă de răzbunare.

Văd o modificare a Constituției în anul 2017, nu este imposibil să se întâmple în primul semestru al anului 2017, mi-aș dori lucrul acesta, dar vreau să facem în așa fel încât să fie modificată în 2017. Da, eu și noi vom susține acest lucru. Scoaterea acelor imunități pentru oricine din România. Dacă președintele Klaus Werner Iohannis a ieșit de atâtea ori la microfonul prezidențial emițând de acolo niște principii, acuze împotriva parlamentarilor care au votat așa cum le-a dictat conștiința, câteodată au votat pentru susținerea cererii procurorilor, câteodată — împotrivă, și tu ieși de la tribuna prezidențială și spui: un Parlament care nu a înțeles nimic, care se opune mersului Justiției, neținând cont de faptul că există această imunitate. De ce să nu fie valabil și pentru dumnealui? Își poate pune o oglindă în față și să vorbească Klaus cu Werner și să-i spună același lucru: nu ai înțeles nimic, justiția nu trebuie oprită, nu te agăța de imunitate

Se vede clar din declarația infractorului Liviu Dragnea sensul dorințelor lui și, pentru că folosește termenul „noi” și al aliaților lui, cei arătați mai sus. Este ce atrage atenția judecătorul Valer Dorneanu că nu trebuie să se întâmple: modificarea de oportunitate. Obținerea unei majorități parlamentare prin alegeri având ca scop răzbunarea pe un adversar politic, real sau imaginar, este cea mai jalnică proiecție politică a unui partid. Iar noi avem nu unul ci mai multe partide care au astfel de obiective politice majore: PSD, ALDE, PMP, PRU !

Două teme care duc o temă importantă în derizoriu. Modificarea Constituției pentru a satisface setea de răzbunare și modificarea Constituției pentru a limita drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor. De fapt, ambele nu pot fi obținute. Motive sunt destule însă explicarea ar lua mult spațiu.

Judecătorul Valer Dorneanu a mai atras atenția și asupra comportamentului oamenilor care îndeplinesc demnități publice.

Referindu-ne la rolul și importanța legii fundamentale, considerăm că nu este admis ca într-un stat de drept, într-o democrație, Constituția să fie mereu contestată, pusă la îndoială, pusă sub semnul precarității, adesea chiar de către înalți demnitari publici. În acest sens, deciziile instanței constituționale pronunțate de-a lungul timpului asupra inițiativelor de revizuire au jalonat expres limitele revizuirii Constituției. (...) Să ne amintim mereu că jurământul de credință al celor care slujesc în funcții publice preia din cuprinsul articolului 1 alineatul 1 din Constituție principalele valori ale statului român — apărarea suveranității, a independenței, precum și a caracterului unitar și indivizibil al României

 Se aude Dragnea ? Se aude Tăriceanu ? Se aude Băsescu ? Se aude Hunor ? Pe ceilalți nu îi mai pomenesc.

Corect ! FMI are „gândire” liberală.

Agerpres (aici).

Informația este foarte bună. Poziția și recomandarea FMI pentru statele din CESEE - unde intră și România -, este importantă.

Recomandarea FMI privind folosirea tuturor resurselor umane pentru stabilitatea creșterii economice vine ca o mânușă pentru proiectul nostru, al seniorilor de la OPV3 PNL Sector 3, de a conștientiza asupra resursei umane disponibile - calificată, specializată, conștientă, corectă etc. -, formată din persoanele în vârstă.

Din nefericire, astăzi nu ne putem lăuda decât cu o formă de risipă a resursei umane. Risipă promovată cu insistență de partidele de orientare socialistă, că se numesc ele PSD sau UNPR, ALDE sau PDS. Sunt susținute vehement de sindicate. Socialiștii și sindicatele urmează, de fapt, comportamentul strămoșilor lor care au creat risipa la nivel politic cu mulți ani în urmă. Voi scrie mai mult mai târziu, în alte articole.

Recomandarea FMI este clară:

„„Pentru a re-accelera procesul de convergență, FMI susține că este nevoie de îmbunătățirea ofertei de mână de lucru. Analizele FMI arată că țările din CESEE pot contracara declinul populației apte de muncă prin creșterea nivelului de participare a femeilor și seniorilor, reducerea șomajului structural și creșterea speranței de viață. "Dezvoltarea participării forței de muncă feminine ar putea ajuta la sprijinirea creșterii în Europa de Sud Est", susține FMI””.

Creșterea nivelului de participare „a femeilor și seniorilor”. Pentru asta însă, trebuie umblat la legile construite aiurea. Degeaba avem o Constituție liberală dacă legile adoptate de parlament sunt „socialiste” ! Ca să crești nivelul de participare a seniorilor trebuie, în primul rând, eliminarea obligativității ieșirii la pensie. Dreptul la pensie trebuie păstrat, este un drept patrimonial, este evaluabil în bani, momentul ieșirii la pensie însă, trebuie lăsat la latitudinea persoanei care poate cere acest drept sau poate continua să fie activ la locul de muncă în care este încadrat dacă este sănătos și poate să își continue activitatea. Mai mult, dacă persoana care împlinește condițiile de a beneficia de o pensie are o capacitate de muncă limitată, trebuie sprijinită să fie încadrată într-un loc de muncă în care limitarea să nu constituie o piedică în obținerea performanței. Nu mai vorbesc despre implicarea femeilor.

Beneficiile pentru societate sunt mult mai mari decât își poate închipui mintea limitată a unui socialist. În afara faptului că sistemul de pensii și de asigurări sociale nu vor mai fi sub presiunea deficitului financiar, activitatea lucrativă a femeilor și a persoanelor în vârstă contribuie și la menținerea stării lor de sănătate, va duce și la creșterea speranței de viață.

În lucru este un program al PNL privind „îmbătrânirea activă”, la care noi, seniorii liberali participăm. Vom veni cu detalii asupra ideii de mai sus. FMI ne ajută cu aceste recomandări. Vom folosi și datele oficiale privind raportul între persoanele care intră în maturitate și persoanele care ajung la o vârstă în care sunt impuse condiții restrictive potrivit actualelor legi. Este vorba și despre mentalitatea cultivată în timp de socialiști sau populiști. Femeile nu sunt egale cu bărbații, cei care nu sunt mulțumiți de guvernare pot pleca în altă parte (Băsescu și susținătorii lui !), persoanele în vârstă crează presiuni asupra bugetului Casei de pensii și ar fi bine ca această presiune să scadă prin mijloace naturale (Băsescu și susținătorii lui !), bătrânii ocupă locurile de muncă ale tinerilor (PSD, Tăriceanu, Băsescu și susținătorii lor !) etc.

Sunt multe de schimbat pentru a ajunge la o societate normală, democratică.

Discuțiile pe fiscalitate sunt bune. Foarte bune. Controversele devin lecții de politică fiscală.

Vreau să fiu clar, de la început. Nu susțin „salturile”. Mai ales după ce am aflat de ce am ajuns în situația din 2008 - 2011. Mai ales după ce am aflat cum a profitat Băsescu de o politică fiscală greșită a Guvernului Tăriceanu (susținut în Parlament de PSD !) pentru a face „un salt” de politică fiscală ce a dus la alte excese, în sens negativ. Excese care au dus la distrugeri de familii, la oameni morți, la închiderea de spitale și școli, la scăderi de salarii și la scăderi de pensii (este adevărat că CCR nu a fost de acord cu scăderea cu 15% a pensiilor însă a admis modificarea cuantumului pensiilor unor largi categorii socio-profesionale, mai puțin celor primite de magistrați - deh, decizie constituțională trasă serios de urechi, practic un abuz).

Excesul produs de Băsescu și aplicat otova de inegalabilul Boc a fost însoțit de excesul consumului de resurse de la buget pentru tot felul de tâmpenii numite „investiții” cu fonduri europene, tâmpenii aflate, în parte, în atenția DNA după ce CE a suspendat plata respectivelor tâmpenii pentru prostie, lăcomie și tâmpenie administrativă.  Elena Udrea a fost capul de afiș însă ea nu a fost singura „mătrăgună” în guvernările de tristă amintire Băsescu - Boc.

Nici acum nu pot uita sintagma atât de dragă pedeliștilor băsescieni (mai apoi au fost și altfel de pedeliști !), „eficiența economică”, aplicată otova spitalelor, școlilor, facultăților, unităților militare (pe timpul lui Ceaușescu, la Compania de grăniceri Sulina aveam „sarcină de partid” să obțin din 20 m teren de-a lungul frontierei pe vreo 40 de km - inclusiv pe malul mării considerat în hârtiile partidului teren arabil (?!) -, recolte de porumb, grâu și orz în limitele minime la nivel național iar la legume aveam sarcină să obțin necesarul pentru cel puțin 6 luni pentru întreg efectivul - am făcut foame la greu cu toți militarii, mâncam scoici din baltă și ce primeam de la pescari), unităților din MAI, instanțelor de judecată și unităților de parchet etc. O aberație care era susținută, doct, de Andreea Paul (printre alții), pe atunci consilier economic al celebrului Emil Boc. Nu o pot acuza doar pe ea, cred că încerca să justifice cumva măsurile luate de Guvern. Toți băsiștii acelor timpuri au comis una din cele mai mari crime: au schimbat scopul instituțiilor publice. În loc de eficiență socială - normală când vorbești de sănătate, învățământ, Justiție, ordine publică, apărare, securitate etc. -, au introdus „eficiența economică” care a transformat oamenii în cifre. Un om mort din cauza lipsei de medicamente era un simplu „- 1”. O gură mai puțin de hrănit, un individ mai puțin la asistența socială, cheltuieli mai mici cu învățământul - acel „- 1” putea fi un elev sau o elevă -, o pensie mai puțin ... Ce mai ! Eficiență economică în toată puterea cuvântului. Ba, apăruse Băsescu și cu celebrele lui ziceri copiate aiurea de pe la Orban al Ungariei sau Erdogan al Turciei, cu dispariția liberalismului clasic, cu lipsa de obligație a statului față de proprii cetățeni, cu posibilitatea românilor de a pleca sorcova în lume dacă nu le convine în România etc.

În alte țări se vorbea despre „cheltuirea cu chibzuință a fondurilor de la buget”, germanii fiind foarte severi în acest sens. Își planificau precis toate cheltuielile și încercau să nu se abată de la planificare. Pentru situații deosebite, când apăreau cheltuieli neplanificate, aveau o procedură de decontare la nivelul guvernului. La francezi era cam la fel. La spanioli la fel. Ungurii au preluat modelul german. Nu aveau planificată o activitate, nu participau la ea. La noi este ca la balamuc. Degeaba planificam. Primeam cu 20-30% mai puțin, anual (pe timpul lui Năstase !). Până și activitățile prevăzute în tratatele cu statele vecine erau sărite de la finanțare. Se aprobau cu mare larghețe acțiuni de imagine. Se cheltuia aiurea. Am înțeles că și pe timpul lui Tăriceanu a fost la fel. Pe timpul lui Boc, a fost doar gura de ei. Este inadmisibil să planifici și să ai apoi „rectificări bugetare” ! Ce dracu ai planificat ?! Înțeleg că și acum, în guvernarea Ponta este la fel.

Așa a fost și nu mai vreau să revenim la acele timpuri. Să fie clar.

Eugen Teodorovici o ține langa-balanga. Codul fiscal va reapare așa cum a fost aprobat în Parlament, fără nici o modificare. O moderare a intrării în vigoare a măsurilor nu împlinește scopul urmărit de el și PSD. Măi să fie ?! Dar care este scopul ? Cât din scop este susținut economic, fiscal și cât este pur politic - imaginea de „făuritori de țară” ?! Dacă este să iau în considerare mai toate intervențiile pe cod, intervențiile cu suport de specialitate (nu cele ale unor „specialiști”, ci ale unor instituții recunoscute, interne sau străine), atunci ajung la o singură concluzie: scopul este doar politic. PSD vrea să rămână în memoria publică ca partidul care a scăzut taxele și impozitele introduse de Băsescu. Partidul care a lansat „liberalismul economic” în România. Ca la balamuc.

Agerpres (aici).

„„Ieri (luni — n. r.) ne-am văzut cu ministrul Finanțelor. Întâlnirea este instituțională, trebuie să spun că nu este nimic nou. Aceste întâlniri fac parte din întâlnirile instituționale și din conlucrarea celor două instituții. (...) Schimbul de informații a fost foarte bun, nu ne-am spus lucruri noi, pentru că ne știm pozițiile. Noi am reiterat riscurile (aplicării unor măsuri din noul Cod Fiscal — n. r.) la adresa stabilității, dânsul a subliniat și contextul politic în care are loc această dezbatere despre Codul Fiscal. Noi am subliniat încă o dată că poziția noastră nu se referă la Codul Fiscal, că sunt multe elemente bune, se referă la acest pachet de măsuri, de reducere de taxe și impozite, aglomerate într-o perioadă foarte scurtă de timp. Nu e vorba nici de alb-negru, da sau împotriva Codului Fiscal, nu este nici alb-negru da sau nu împotriva măsurilor fiscale, este vorba de dozaj, de măsuri. Sunt foarte multe reduceri de impozite, la toate proporțiile sunt mari, cifra de deficit este de 2,2% — 2,3% din PIB. Ea pare mică, dar este o cifră foarte mare. Ea poate să schimbe traiectoria economiei românești pentru că este prinsă într-o perioadă foarte scurtă și, chiar dacă am vrea, nu putem să compensăm dintr-odată. De aceea, dozajul este cheia problemei", a subliniat șeful BNR””.

Am ajuns la o competiție cine este mai liberal în economie ? Așa se pare. Este modelul lui Tăriceanu din 2007-2008. PSD este încântat de „reputația” păstrată de Tăriceanu de atunci și până acum cu privire la „guvernarea bună” pe care a avut-o. Populația nu a acceptat criticile la adresa lui Tăriceanu, era deja „o victimă” a maleficului Băsescu. Abia azi, când problemele fiscalității și ale politicilor fiscale au ajuns să fie dezbătute vehement în media vedem (nu mă exclud !) că am avut „pata pe ochi”.

Susțin, fără nici o reținere, poziția Guvernatorului Isărescu. Este și cea a Consiliului Fiscal. Este poziția FMI - culmea, este de acord cu reglementările noului Cod fiscal însă trage semnalul de alarmă privind „dozajul” susținut și de Isărescu. Ba, ca să fie mai clar, FMI (aici) vine și semnalează că prin aplicarea aiurea a Codului fiscal va trebui să renunțăm la multe. La foarte multe. Inclusiv la creșterea bugetului apărării la 2% așa cum este el necesar în aceste momente foarte încordate pe plan internațional.

În România s-a guvernat haotic mai tot timpul. Nici un guvern de până acum nu merită „o bilă albă”. Nici măcar mai albită. Toate au vrut să demonstreze, prin salturi acrobatice, că au făcut ceva. Au făcut de la prost la foarte prost. Este timpul să punem mintea la contribuție și să devenim ce trebui. Un stat cu guverne responsabile.

„"Mai există oare şi o a treia alternativă care să permită României să îşi reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze noi proiecte? Noi credem că există, dacă amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli sunt mai temperate", notează reprezentanţii FMI”.

Au dreptate.

Ar cam fi timpul să nu mai interpretăm rolul „vacii nebune” care lovește găleata în care se mulge laptele. Iar pe politicienii iresponsabili care susțin idei tâmpite ar trebui să îi trimitem acasă. Nu cred că în afacerile lor (cei care fac afaceri serioase) ar admite idei ca cele susținute azi de PSD și aliații lor de toate culorile privind fiscalitatea. Ar însemna să ajungă la sapă de lemn.

Guvernare cu escroci.

Cazul Vâlcov are un parfum aparte. Primar pedelist la Slatina, tâlhărește la greu (spun procurorii), își schimbă culoarea politică când PDL pierde din viteză și devine pesedist, ajunge parlamentar al PSD și ministru de finanțe PSD-ist. Vrea să rămână în istoria națiunii cu un cod fiscal.

Totul ar fi fost ca în Rai dacă nu își băga Necuratul coada. Transferul de putere de la Băsescu la Ponta, prin intermediul Elenei Udrea și a lui Sebastian Ghiță (?!) nu s-a mai realizat. Cu tot tămbălăul creat de cei doi capi ai mafiilor pentru înșelarea nației. Lumea a ales altceva. De aici încep necazurile. Suntem oameni și se cuvine a trata problemele ca oamenii, nu ca roboții.

Cei desemnați de Constituție și lege să apere democrația s-au simțit eliberați. Au stat ei un timp în așteptare, să vadă ce și cum, apoi au văzut că li se cere de noul Președinte al României să combată corupția. Ferm, pas cu pas, până la victoria finală. Oamenii au înțeles. Un semnal, al doilea semnal, al treilea semnal și uite așa, zi de zi, într-un fel sau altul li s-a atras atenția că ei trebuie să combată corupția cu rezultate, nu cu vorbe. Au prins curaj. Au sărit dosarele din sertare mai ceva ca literatura de sertar de care se tot făcea vorbă la revoluție. Și ce dosare ! Unul și unul !

Lumea a observat, pe bună dreptate, că multe cauze care azi fac vâlvă au vechime. Unele de aproape 10 ani și chiar peste. Pentru că sunt om înțeleg faptul că nu s-a putut. Nu s-a putut duce la instanțe cauzele penale respective din cauză de stări sociale nefavorabile. Acum pot traduce: guvernări corupte.

Stai că mi-am amintit ceva. Când se lucra la noile coduri au fost niște discuții aprinse, atât în Parlament cât și în societatea civilă cu privire la limita cercetării penale. S-a cerut ca aceasta să nu depășească 6 luni (așa țin minte), Morar care era la DNA dar și alți procurori cereau imperativ ca cercetarea penală să fie lăsată să se desfășoară până la finalitate din cauza complexității unor cauze. Ei bine, se pare că au avut dreptate. Parlamentul a obstrucționat cercetarea penală (după regulile de atunci) a miniștrilor, parlamentarilor și foștilor miniștri. Acum, același Parlament se opune cu înverșunare urmăririi penale a potentaților zilei (după regulile de acum). Campion este Senatul care și-a băgat în Regulament o prevedere anticonstituțională cu ajutorul căreia blochează toate cererile procurorilor - art. 172 alin (6) „Cererea de autorizare a trimiterii în judecată, penală ori contravențională ...se adresează președintelui Senatului de ministrul justiției”. Senatul urmând a face procedurile de control al cereri, de admitere sau respingere - așa au scăpat Vosganian și Bobely. Mai grav este faptul că parlamentarii nu mai citesc legile până la capăt, astfel că vin cu diferite motivă aiurea când este vorba despre foștii miniștri - Legea privind răspunderea ministerială îi exclude pe aceștia de la procedurile parlamentare în cazurile de răspundere penală, la art. 23 alin. (2) și (3).

Împotriva lui Vâlcov, procurorii au început urmărirea penală fiind învinuit pentru fapte săvârșite ca primar al Slatinei. Pe lângă cele pomenite de procurori în referatul ce îl privește, Vâlcov apare în referatul ce îl privește pe actualul primar PSD-ist al Slatinei, cu acte și fapte de coșmar:

„De altfel, pentru a împiedica efectuarea unui control de către Agenția Națională de Administrare Fiscală — Direcția Generală Antifraudă Fiscală, la solicitarea lui Lucian Petruț Sușală (n.r. fost șofer al lui Darius Vâlcov, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina), au fost distruse mai multe documente și hard disk-uri”.

„De asemenea, s-a observat, potrivit referatului, consultarea permanentă și influențarea lui Darius Vâlcov, ministru al Finanțelor, de a interveni în activitatea de control desfășurată de ANAF — Direcția Generală Antifraudă Fiscală, direcționarea sumelor de bani provenite din infracțiuni de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată, pentru obținerea de avantaje materiale de către Vâlcov (Hotelul City Slatina), precum și sustragerea și distrugerea de documente de natură să conducă la exonerarea de răspundere penală”.

Dacă cele relatate de procurorii DNA sunt valabile (nu am de ce să nu îi cred !), dacă este adevărat ce a spus Băsescu la numirea în funcția de ministru a lui Vâlcov este adevărat (se confirmă !), dacă Ponta știa că Vâlcov este murdar pe degete de la banii corupției, numirea lui la Ministerul de Finanțe este o ticăloșie. Se pare că lui Vâlcov nu i-a tremurat mâna sau gura să acționeze cu puterea conferită de funcția de ministru pentru a-și proteja tâlhăriile.

Peste toate, Vâlcov devine și „părintele” noului Cod fiscal promovat de PSD. NU sunt specialist dar din ce am ascultat până acum, din ce am citit, respectivul act normativ este mai degrabă o belea națională decât o reglementare democratică.

Să fie clar. Noul Cod fiscal nu scade prețurile la produsele de pe piață - nu poate, este neconstituțional -, nu crește salariile bugetarilor și ale nebugetarilor, lasă un mare gol la bugetul de stat pe care nu îl poate acoperi cu probabilitatea creșterii economiei - nu are cum crește el, codul, economia. Mare lucru dacă, nu cumva, respectivul cod nu este o frecție la un picior de lemn.

În cercetarea procurorilor este și Dan Șova. Și acesta are pe cap o groază de acuzații. Inclusiv una comună Vâlcov: distrugerea de documente și de hard-disk-uri pentru a împiedica ANAF și procurorii să dea de urma tâlhăriilor.

La MFP avem, se pare, un escroc, la transporturi a fost un escroc, procurorii bat mai mereu șa ușa Guvernului pentru alți și alți miniștri, foști miniștri ai PSD sunt curtați de procurori. Unii mai de aproape, alții mai de departe. Concluzia este simplă: avem o guvernare cu escroci.

Ar merge treaba mai repede dacă ar fi mai mulți procurori și judecători. Nu uit de penitenciare. Stăm rău cu cazarea pentru așa fețe subțiri.

Ponta și Băsescu au reușit doar să își transfere escrocii. Guvernarea Ponta seamănă, sub acest aspect, suspect de mult cu Guvernarea Boc. Sunt ca două picături de apă.

Ponta și Băsescu au un coșmar comun. Unificarea dreptei realizată de PNL și PDL. Doar de ele !

Ca să ai valoare de luptător, ca să poți arăta că ai putere, ca să poți fi perceput ca putere, trebuie să ai un adversar la fel de puternic sau măcar apropiat de puterea ta.

PSD își pierde imaginea de luptător. O câștigă, în schimb, pe cea de panglicar, de sforar politic. Strategic, a pierdut bătălia cu dreapta politică. Azi, pierderea nu este percepută de toată lumea, din cauza superficialității cu care consumatorii de știri tratează știrile date de televiziunile arondate unor grupuri de interese politice: Antena 3, RTV, B1Tv. Nici Realitatea Tv nu este departe, jocul practicat de Gușă este la două capete.

Traian Băsescu, la rândul lui, pierde imaginea de lider al dreptei. A pierdut-o deja. Este un simplu găinaț politic umflat de presa care i-a fost fidelă și care, în disperare de cauză, s-a aliat cu Antena 3 și RTV pentru salvarea stării imposibile în care Traian Băsescu s-a băgat singur. Marele strateg politic, „animalul politic” perfect a ratat cea mai importantă luptă a lui. A ratat poziția de lider al dreptei după epuizarea mandatelor de Președinte al României. De fapt a ratat mai toate luptele de când a urcat în fotoliul de la Cotroceni pentru că în urma „bătăliilor” lui nici țara nu a câștigat ceva și nici el sau formațiunea politică pe care o păstorește.

Și PSD și Traian Băsescu și-au ratat, până acum, țintele. Nu le ies manevrele. Forța politică se manifestă doar în partea PNL și a PDL care au hotărât să fuzioneze pentru a forma o dreaptă puternică, capabilă să se opună politic PSD și altor socialiști de bine care tot apar pe scena politică.

PSD a ales să se folosească de „cârtițele” din PNL. A pariat pe Călin Popescu Tăriceanu. A pariat greșit. Nu este un politician tare, este unul moale. Foarte moale. De fapt, nu este un constructor. Este un consumator de bunăstare pe care o ia din munca altora. Tăriceanu a lucrat în echipă până i s-a urcat la cap ideea că el este omul providențial. Puterea tâmpește. Mai ales pe oamenii care nu au capacitatea de a construi. Îi tâmpește și pe cei care ajung epuizați la un final dacă nu renunță la prerogativele puterii. Cum este cazul lui Băsescu și cum va fi cazul lui Ponta. Tăriceanu a început să comită greșeală după greșeală. Onorabilul Quintus îl vede terminat politic. Așa este. PSD forțează nota iar Tăriceanu, devenit slugă la ușa socialiștilor, aleargă disperat spre coșul de gunoi al istoriei politice. PSD nu poate împiedica unificarea principalelor partide de dreapta din ultimii ani ai vieții politice de la noi. Presa aservită PSD excelează în materiale prin care se încearcă tâmpirea telespectatorilor. Tăriceanu este făcut „erou național” pentru „salvarea liberalismului”. Este ciudat ca socialiștii să fie cei care „luptă” pentru „salvarea” adversarilor politici, pentru salvarea unei ideologii care le este opusă. Pentru că este ciudat, nu pot fi crezuți. Și mai ciudat este că au în fundal „lupta împotriva lui Băsescu și a sistemului lui”. Lupta împotriva unui sistem care nu mai există. A fost preluat și este folosit la capacitate maximă de Victor Ponta și PSD. Nici Băsescu nu le mai este adversar. Le este chiar aliat. Un aliat care va deveni din ce în ce mai fidel pentru că PNL și PDL l-au scos din ecuația dreptei politice.

Băsescu a încercat manevra cu PMP. A sperat, cu disperare, că membrii PDL îi vor fi alături și vor da voturile la europarlamentare și la parlamentarele parțiale noului partid prezidențial. I-au fost alături doar câțiva. Procentul de 6% obținut de PMP la europarlamentare este relativ. Anunțata fuziune dintre PNL și PDL și crearea unui pol de putere pe partea dreaptă a politicii românești, plus trecerea PNL la familia politică a popularilor europeni, plus stabilirea unui candidat comun la președinție cu mari șanse de a câștiga în fața candidatului socialiștilor, plus eliminarea lui, a lui Traian Băsescu, din ecuația fuziunii i-a distrus toată strategia. PMP a intrat, deja, în degringoladă. Susținători ai lui Băsescu recunosc, cu inima grea, că PMP nu are mai mult de 1,5% susținere electorală. Asta după nici o lună de la alegerile europarlamentare.

Politrucii jurnaliști ai lui Băsescu au ajuns să se alăture politrucilor jurnaliști ai lui Ponta pentru a împiedica realizarea fuziunii dintre PNL și PDL. La B1Tv, Turcescu făcea spume. Cum, cum se poate ca PDL să nu reproșeze PNL pozițiile acestuia contra lui Băsescu ?! Cum se poate face unificarea dreptei fără Traian Băsescu ?! Este inadmisibil ca Traian Băsescu să nu aibă un cuvânt de spus în unificarea dreptei și, mai ales, în desemnarea candidatului dreptei la alegerile prezidențiale. Și așa mai departe. Ba, chiar s-a formulat ideea că PDL și PNL ar trebui să formeze acum doar o alianță care să aibă ca obiectiv fuziunea abia după un timp. Dacă se poate după alegerile prezidențiale. Doar-doar se mai câștigă ceva timp pentru Traian Băsescu să recupereze din terenul pierdut și, cine știe, poate să preia conducerea dreptei unite.

Coșmarul lor continuă însă. Neabătut. Și în PNL și în PDL se consideră că unificarea dreptei nu poate aștepta. Este cu atât mai urgentă cu cât odată realizată se rezolvă toate problemele. Polul de dreapta va fi atât de puternic și de atractiv încât va duce la desființarea tuturor partidulețelor „de autor” care se zbuciumă acum pe margini. Traian Băsescu (dacă nu se retrage definitv), MRU, Neamțu și alții vor fi prea mici pentru a putea trece mai sus de calitatea „aventurier politic”. Vor avea susținătorii lor, nici vorbă, însă puțini și neînsemnați. PSD va simți finalizarea fuziunii pe dreapta ca pe o menghine care îi strânge de gât. Ei, socialiștii, nu mai au bazin electoral de unde să ia voturi în plus de ce au obținut acum. Partidul realizat din fuziune are însă această posibilitate. Vorba lui Mihai Voicu la Antena 3: când s-a format alianța DA erau 7% cu 7% care la alegeri a dat 32% !

Unificarea dreptei trebuie făcută. Măcar și pentru considerentul că odată realizată, Traian Băsescu devine un nimeni politic iar Ponta se va prăbuși. Cu o dreaptă unificată și câștigătoare a alegerilor prezidențiale, Victor Ponta își încheie socotelile cu politica urmând a plăti în fața alor săi pentru ratarea obiectivului politic de a pune mâna pe toată puterea în țară dar va fi și o „răzbunare” pentru noi, cei înșelați în USL de individ și partidul lui. Dacă vom câștiga alegerile prezidențiale, vom încheia, spun eu, trecerea de la comunism la democrație. Brucan a greșit în minus. Ne-au trebuit aproape 25 de ani, nu 20.

Se'nghesuie treaba

Curtea Constituțională a judecat și a acordat, încă odată, o decizie favorabilă modificărilor la Legea referendumului promovate de USL. Băsescu a mai luat una în bot. Acum va trebui să promulge legea. În cât timp o va face ? Termenul pe care îl dă Constituția este de „cel mult 10 zile” de la primirea deciziei Curții Constituționale. Va folosi acest termen Traian Băsescu pentru a întârzia intrarea ei în vigoare ? Are posibilitatea să o promulge azi, până la ora 24.00, ca să arate că el nu a urmărit întârzierea intrării ei în vigoare. Nu știu dacă o va face sau nu. Oricum, decizia CCR este nefavorabilă lui Băsescu sub toate aspectele. Au picat, ca la domino, toate explicațiile lui pseudo-științifice, pseudo-politice, pseudo-morale.

Pe lângă Băsescu, ia câte una în bot fiecare dintre susținătorii lui care au tot scris, vorbit pe la Tv-uri, comentat, gargarisit pe ici colo pe unde au ajuns, în frunte cu Blaga și ai lui din PDL, Tomac și ai lui de la Mișcarea Populară, Ungureanu și ai lui de la Forța Civică și, să nu îi uit, noii țărăniști Moisescu și Chiliman cu echipa lor de „grei ai PNL”.

Ponta a anunțat că proiectul de lege a bugetului este gata, USL și-a dat acordul și urmează să fie dus în Parlament. Viitoarea lege a bugetului va ține seama și de proiectul de lege privind descentralizarea care, la rândul ei, este gata. USL a zis „Da”. Va urma, în mod sigur, ca prim pas, asumarea legii descentralizării după care se va depune la Parlament legea bugetului. Fiind comunicate datele de bază ale legii bugetului și existând deja modificările (prin ordonanțe date în zilele din urmă) la Codul Fiscal și legile privind disciplina financiară pe întreg teritoriul național, fiecare operator economic are la îndemână tot ce îi trebuie pentru întocmirea bugetului propriu pentru anul fiscal 2014. Normal, pe la Tv și la ziare vor continua „plângerile” patronatelor și ale sindicatelor nu mai spun de ONG-urile lăsate fără „substanță financiară”. Bine, unele nu vor suferi prea mult pentru că au finanțare externă, după câte se pare.

INS și euro-barometrele comunică date favorabile cursului economiei românești. Creșterea PIB și creșterea economică, reducerea unor cheltuieli administrative, reformele structurale care se fac (uneori fără multă publicitate), situează România pe un trend ascendent față de alte țări membre UE. Dacă avem în vedere că și vecinii noștri de la sud au același trend, plus Turcia dar unii de pe la nord de noi, se pare că zona est-europeană are toate șansele să crească pentru o mai bună integrare în spațiul european. Între timp, state din vestul Europei se mai află în recesiune iar altele au mai pierdut din motorul dezvoltării. Au bujiile înnecate. Creșterea capacității statelor din estul Europei de a se dezvolta va constitui „un cârlig” de salvare pentru alte state europene care au mare nevoie să își valorifice producția care începe să stea pe stoc sau a fost întreruptă. Vom vedea ce va mai fi.

Cum-necum, toate datele arată că USL și-a respectat promisiunile electorale. Nu pe toate, pentru că nu a fost timpul necesar și în plus, Băsescu a făcut tot ce a putut pentru a împiedica USL să își îndeplinească angajamentele. Urmează ca la anul, în semestrul II, să fie dată legea pentru scăderea CAS cu 5%, așa cum USL și-a luat angajamentul. Ministrul Chițoiu a dat din nou de pământ cu speculațiile băsescienilor și bolnavilor de scenarii prăpăstioase. Nu este nevoie de noi taxe și impozite pentru a realiza veniturile bugetare care să asigure implementarea acestei reduceri majore a CAS. Înclin să cred că firmele vor avea propria contribuție la realizarea acestui obiectiv, achitarea voluntară a obligațiilor financiare către stat va crește în volum și intensitate.

Câinii latră, caravana trece. Băsescienii vor pierde din ce în ce mai mult pentru că nu au capacitatea să vadă că USL îndreaptă țara către altceva. Către normalitate.

Așa, ca o cireașă pe tort, vine și anunțul lui Ponta că a trimis Corpul de control al Guvernului în Călărași să verifice acuratețea afirmațiilor făcute de niște angajați ai statului, subordonați Guvernului. Anunțul este o amenințare directă la adresa lui Băsescu. Acesta nu mai are stare. Face clăbuci la gură și la creer. Mare lucru de nu damblagește în caz că acel Corp de control nebăsist găsește „un capăt de ață” care va fi exploatat de Victo Ponta „la sânge”. Doar are școala procurorilor. Știe și el să scrie „rechizitorii ca din poveste”.

Na ! Se supărară „lăzăroii”. „Băsescu s-a stricat” !

Blogary. Platforma on-line a băsescienilor a intrat în derută. Supărare mare după evoluția lui Băsescu de ieri, la B1 Tv. Titlul spune totul. Pe scurt.

„Minciuna unificării dreptei. Eșecul Mișcării populare. Deruta lui Băsescu”. Textul este o revărsare de venin și neputință împotriva tuturor, mai puțin a PDL care, culmea, devine „Alba ca zăpada” ! Dacă spun că sunt „paranormali” nu greșesc. Iar Vasile Blaga, cum-necum, prințul care o va salva sau chiar o salvează pe Alba ca Zăpada de la moarte. Iar Băsescu, al cărui cur a fost lins asiduu de toți „blogaryștii”, „s-a stricat”. Nici o problemă. „Fac” ei altul !

Căutând poze cu „blogary” am dat peste screen-ul ăsta:

 

Liderul „Blogary” în varianta „fără pastile luate la timp”.

Este interesantă răbufnirea băsescienilor care își văd înșelate toate speranțele. Înclin să cred că liderul propagandiștilor on-line era și cam aburit, pentru că doar la beție spune omul adevărul.

Bănuiesc că „își va reveni” după ce Lăzăroiu, „patronul de serviciu” își va spune punctul de vedere „moderat”. Trebuie să îl spună, pentru că altfel salariul lui de consilier prezidențial nu se mai justifică.

Unii au insolație, alții nu au minte, alții nu reprezintă

Vara asta am făcut o binemeritată pauză. Nu tu politică, nu tu internet, nu tu lectură de știri. Pur și simplu am ținut „post”. Sănătos, așa cum este bine.

Totuși, fără politică viața nu are „sare și piper”. Pentru că, să fie clar, a face politică înseamnă să îți asumi decizii. Cu privire la viitorul tău și al celor dragi ție. Cei care declară că nu fac politică sunt mincinoși. Cum-necum participă sau își dau acceptul la un fel de politică. Dacă le curge banul, este bun cel care este la „gura” săculețului și dă pomenile.

USL are o ușoară cădere în sondaje. Din cauza guvernării, spun unii. Eu sunt sceptic. Este din cauza gargarei cu pioneze pe care o tot amplifică Băsescu și aliații săi. Liderii USL au tăcut, săptămâni bune, timp în care Băsescu și ai lui au fost în prim-plan. Au guițat ce au vrut. Bașca ajutorul primit de la unele organe ale statului încă băsiste sau de la diverși „analiști” economici. Înapoierea liderilor USL din vacanță și o atitudine mai acidă față de Băsescu și gașca, plus alegerea unor ținte „corecte” din tabăra băsistă va permite „recuperarea” pierderii de imagine.

În fața propagandei băsiste presa s-a bulucit ca „săracul la pomană”. Până și antibăsiștii au ales să promoveze pe băsiști, în lipsă de altceva. Chiar dacă m-am uitat puțin la unele emisiuni ale A3 și Realitatea Tv, comentariile și temele abordate m-au șocat. Ăștia cer întoarcerea la economia planificată și controlul absolut al statului în viața fiecăruia dintre noi. Insistența oarbă a moderatorilor asupra ideii că statul trebuie să intervină în orice din viața noastră este de groază. Cel mai șocant a fost pentru mine să văd cum se insistă cu întrebări de genul „dar statul ce face ?”, „statul de ce nu intervine ?”. Vorbim despre economie privată și așteptăm să ne dea statul bani ! Culmea ! Trag concluzia că „statul băsist” a reușit să trezească din letargie „oamenii statului socialist”.

La B1 Tv nu mă uit. Nivelul prostiei a depășit limitele. Îmi este suficient să mă uit la HotNews la unele articole și, mai ales, la comentariile băsiștilor. Sunt de pus în ramă.

A fost de râsul lumii analiza Consiliului Financiar cu privire la proiectul de rectificare bugetară al Guvernului. De la început se cuvine a preciza că cei ce compun respectivul Consiliu sunt băsiști notorii. În frunte cu președintele, economist șef la o bancă și reprezentant al băncilor. Aprecierile lor au fost duse în derizoriu de rezultatele acțiunii guvernamentale în domeniu. Fondurile europene au venit, ca decontare, la nici o săptămână după ce expertul Consiliu a declarat ca dezastruoasă acțiunea guvernamentală în domeniu. Apoi, tot expertul consiliu a considerat Guvernul ca vinovat pentru lipsa finanțării investițiilor și a producției. Să ne fie cu iertare, lipsa finanțării aparține, în totalitate, băncilor. Bănci care lucrează în favoarea proprietarilor care nu sunt români. Ele au luat, cu jaf mare, banii depunătorilor români și i-au investit aiurea. Acum au „găuri negre” în conturi și caută să le umple urgent cu bani din România. Nu au timp la dispoziție pentru a lucra cu antreprenorii români, nu au la dispoziție timpul pentru termenele lungi ale producției așa că nu asigură finanțarea producției și a investițiilor din România. Pe tot ce pun mâna duc în altă parte pentru a finanța investițiile din țările „mumă”. Analiza expertului Consiliu a semănat, dacă nu a fost chiar, cu o pagină din campania Elenei Udrea împotriva Guvernului USL.

În așa-zisa tabără de dreapta este vânzoleală mare. Sondorii au sondat, politicienii au reacționat. PDL se vede la un 15%, sub conducerea lui Blaga. Ca atare, măsuri forte sunt luate în teritoriu. Băsescienii din Mișcarea Populară au devenit ținte, pe față. Totuși, discursul pedeleprelor conține, invariabil, o cantitate de tămâie când vine vorba despre Băsescu. De aici, se nasc două variante: în prima, pedeleprele vor să fie reacceptate de Băsescu, PMP urmând a rămâne în aer și mai apoi să vină în genunchi la PDL iar a doua, PDL vrea să își atragă electoratul lui Băsescu, mult-puțin, nu mai are importanță, pentru a stopa ascensiunea PMP (care este cotat la un 5% !). Oricum, PDL este încă legat de Băsescu. Nu îl pot nega pentru că negarea îi duce în uitare. Iar ei au de apărat „realizările politice” din perioada în care Băsescu le-a fost șef. Culmea este că ei se raportează la perioada anterioară, ca partid și persoane luptând contra celor care au realizat, în laboratoarele cotroceniste, programele și strategiile adoptate. Cotroceniștii au la rândul lor, acum, un partid. Partidul Mișcarea Populară. PMP va puncta pe ideea că PDL a guvernat după cum au cântat ei, popularii băsescieni. Este luptă mare. Legătura „indestructibilă” între PDL și PMP va deveni, în curând, Elena Udrea. Elenă care își joacă rolul dispus de Băsescu. Dacă Elena Udrea câștigă în PDL nominalizarea pentru candidatura la Președinția României, nu este exclus ca și PMP să o susțină. Se pare că Blaga „va lupta” ca Elena Udrea să piardă nominalizarea. Ar putea câștiga astfel că PDL se va curăța de „zgura” băsesciană ținută în PDL de Udrea.

Nu mă uit la gunoaiele politice gen Mihai Răzvan Ungureanu. Individul este disperat. A avut un pariu și deja îl pierde. Forța lui Civică este pe nicăieri. Apare și el din când în când în fața unor curioși ai neamului, dă din el „înțelepciune de mahala”, primește aplauze și se vede, deja, candidatul tuturor la Președinția României. Încep să cred că Partidul Forța Civică și PNȚ-CD Pavelescu, adunate sub sigla „DA” au devenit anticamera Spitalului Socola.

Referendum cu 30% admis dar ... peste un an ?!

Agerpres. Minuta CCR care anunță decizia cu privire la contestația PDL privind neconstituționalitatea cvorumului la noua lege a referendumului: „CCR, cu majoritate de voturi, decide că respinge obiecţia de neconstituţionalitate (...) şi constată că dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii".

Sincer să fiu, ultima teză mi se pare curioasă. Aștept, ca mulți alții, motivarea curții. Pentru că, este evident, în Constituție nu există termene, astea sunt lăsate legilor care normează activitatea ce este reglementată. Nu este prima dată când CCR ia decizii care încalecă competențele Parlamentului.

Pe de altă parte, CCR nu este organ legiuitor, nu este un organism reprezentativ al poporului, așa cum este Parlamentul. Astfel de intervenții ale CCR îl arată ca fiind o structură polițienească sub aspect politic și nu o structură de administrare a tezelor constituționale.

În Constituția revizuită, CCR - ului îi este luată competența de a decide cu privire la hotărârile Paralamentului însă nu reglementează suficient cu privire la celelalte „competențe” ce au făcut din ea un jucător politic aservit intereselor lui Traian Băsescu. Compromisurile cu privire la CCR ale partidelor nu sunt de bun augur. Sper ca, după ieșirea din viața politică a lui Băsescu să se găsească acele resurse care să împiedice CCR să devină stat în stat așa cum se prefigurează acum.

Vizita controversată. Blaga și Boc la Beijing. PDL se vrea viu

Blaga și Boc sunt în China, în vizită la Partidul Comunist Chinez.

Mediafax. Vasile Blaga:  "Am venit în China, din nou, pentru a întări relaţiile cu colegii chinezi, cu Partidul Comunist Chinez, atât relaţiile pe linie de partid, cât şi relaţiile pe linie de administraţie. Chiar dacă noi suntem, astăzi, în opoziţie, sprijinim în continuare proiectele pe care le-am avut în comun cu partea chineză, atunci când eram la guvernare. Deci rămânem pe aceeaşi linie de relaţii excelente cu Partidul Comunist Chinez".


Vasile Blaga: "Am dorit să împărtăşim din experienţa vastă a Partidului Comunist Chinez, care îmi dau seama că este într-o permanentă reconstrucţie. Incredibil, dar colegii noştri chinezi, practic, şi asta mă bucură, împărtăşesc aceleaşi valori cu noi în tot ceea ce înseamnă construcţia unui partid, pornind de la necesitatea atragerii în partid a elitelor locale, pentru a da valoare organizaţiilor, cât şi a modului în care te raportezi la cetăţean".

Cristian Preda, proaspăt suspendatul din PDL are reacția lui: „După despărțirea de Băsescu, PDL căuta un model. L-a găsit. Nu mai e vorba despre un lider, ci despre o formațiune politică. Partidul Comunist Chinez.

Ceilalți membri PPE vor fi surprinși să afle care e noua referință a popularilor de la București.

În ceea ce mă privește, rămân fidel pluralismului politic și libertății de opinie, pe care “colegii noștri chinezi” le calcă în picioare". Cotidianul.

Ce rețin eu. PDL a avut cu PCC relații confirmate prin proiecte cât timp au fost la guvernare, ceea ce nu este rău, vrea să le aibă în continuare și își dorește ca municipiul Cluj să fie ancora lor. Nu, nu înțeleg, este surprinzător pentru mine, este faptul că popularii europeni nu crâcnesc aici. În Europa sunt „anti-comuniști” feroci iar dincolo de granițele europene pun de blaturi comunistoide. Păi, nu se confirmă astfel că popularii europeni, creștini-democrați de felul lor, sunt tot un fel de comuniști ? Germania lui Merkel șantajează restul Europei cu relațiile ei privilegiate cu Rusia, alții, de prin sud, au relații cu socialiștii de pe alte continente - deh, catolicismul politic le spune că sunt frați, și creștin-democrații și socialiștii, dacă lucrează pentru binele credinței peste tot în lume. Acum vedem că PDL tuna și fulgera împotriva lui Iliescu însă pe sub mână au reușit să îi ia locul ca partener al PCC.

Să vedem ce o mai fi. Nu cumva, Băsescu, la fel ca Ceaușescu după vizita în Coreea de Nord, a luat ceva exemple de la PCC când a luat el măsurile alea absurde „pentru binele poporului” ?!

PDL în „chinurile refacerii”. Mișcarea Populară intră în comă.

După ce PNL a exclus „cârtița” băsesciano-mereuistă numită Andrei Chiliman hop, de unde-de neunde, PDL anunță și el excluderi. Nume grele, băsescieni puri și duri, „voci critice” în stil Macovei (dementa de la Bruxelles), apropiate dementei, demenți și ei, cu stil de papagali politici. Niște copy-paste după lideri aiuriți de mai peste tot mapamondul.

Încearcă aburitorul Chiliman să țină pasul, să se bage și el în cărțile istoriei ca victimă a abuzurilor „Moscovei”, să aibă plăcerea de a vedea poporul plângându-i de milă, să vadă cum sare „de fund în sus„ cu adâncă stupoare clasa politică popular europeană pentru abuzurile ce i se fac aici, în țărișoara lui dar ... pauză. Lumea nu îl știe. Lumea de prin București măcar, darămite lumea „incultă” din provincie. Nu mai poate. PDL îi va lua fața. Fără menajamente. Păi ce, se compară el cu deja celebrul distrugător al învățământului românesc Funeriu (funebru personaj cu pretenții de intelectual). Sau cu Baconschi cel iubitor, „năprasnic”, de nuri feminini pe bani publici. Sau cu „eminentul” politolog de doi bani bucata Cristian Preda europarlamentar „degeaba” pentru România ? Nu, nu se compară. Nici cu Teodor Paleologu, jucăușul.

Propunerea pentru excluderea „cârcotașilor” vine de la „vest”. Alin Popoviciu, vice cu „vestul” la PDL. Poporul din vest, de acolo de la el, îi vrea afară pe cei care se chinuie să încropească din nimic, dar de fapt din resursele PDL, partidul iubit al lui Băsescu: Partidul Mișcarea Populară. Cică a depus „cererea” corespunzătoare la partid. A ieșit și Cezar Preda anunțând „cumplite” fapte săvârșite de pedeleii care au rămas, în fapt, pedelepre. Cică, știe el de la colegii liberali, că respectivii tot dau târcoale pe la ușile liberalilor, ba pe la centru, ba pe la periferie poate-poate sunt primiți și „binecuvântați” de liberali cu ceva acolo, chiar mărunțiș de e, pentru a trece aceste vremuri grele. În fapt, cam toți cei chitiți a fi dați afară sunt mai mereu cu ochiul și timpanul la ușa Mișcării Populare a lui Băsescu. Ar vrea ei la Băsescu însă nu prea pot acum, nu de alta, dar de poame bune ce sunt nici acolo nu pot intra așa ușor. Au ei ceva bube în cap de li se face selecție. Ca la intrarea în bandele infracționale sau organizațiile teroriste.

Normal că s-a iscat vervă. Presa băsistă este în derută. Cu cine să țină ? Care va fi învingătorul ? Nu mai au repere. Băsescu este pe ducă iar înființarea Partidului Mișcării Populare este doar o intenție. Prea mulți entuziaști care să îl „nască” (cum spun eu, „fete” cum spune un prieten) nu sunt. Mișcarea din PDL, dacă se va produce, tulbură cumplit zisa „naștere”. De aia a sărit în sus coana Nutzi, spaima Constituției. Lumea este tulburată. Dacă Blaga și echipa lui chiar ajung să facă treabă, atunci pedeleii au de ales. Rămân pedelei și mănâncă atât cât au sau trec în altă tabără și mănâncă de sub unghii.

Pe zi ce trece se prefigurează o despărțire din ce în ce mai clară de Băsescu. Acum, la rând, sunt oamenii lui. Oameni care pierd, în urma „curățeniei”, popularitatea. Oamenii din țară vor face socoteli. Nu este mare distanța de la „cel mai bun” la „o hahaleră”. Despărțirea de PDL cu scandal duce la despărțirea și de lumea politică activă. Oamenii lui Băsescu nu au „față” la membrii USL, UDMR nu lucrează cu „mărunțișuri”, minoritățile parlamentare merg doar cu puterea. Iar mărunțișurile vor fi, de se va „făta” și partidul lui Băsescu, Partidul Mișcarea Populară, Partidul Forța Civică, Partidul Național-Țărănesc Pavelescu, Partidul Noua Republică și ... ce o mai fi. Mărunțișuri născute să împiedice pe alții, mărunțișuri ce se vor mânca între ele.

Eu mă întreb. Va fi capabil PDL să renască ? Va avea suficient „sânge în instalație” Blaga să refacă PD ? Dacă nu, se va alătura la masa „canibalilor” politici de „dreapta”, se va hăitui cu ei și va dispare la coșul de gunoi al istoriei.

Procurarizarea Justiției va cunoaște noi culmi.

Robert Cazanciuc. Un procuror cu vechime de 18 ani (fost coleg al lui Ponta ?!), care a făcut-o pe procurorul puțin timp. Este mai mult decât evident că între activitatea de investigare criminalistică și cea de purtător de vorbe a fost preferat în aceea de purtător de vorbe.

Băsescu l-a caracterizat anul trecut ca fiind un om maleabil. Normal. Persoana care își formează cariera în jurul capacității de a purta vorbele trebuie să fie maleabil. Azi are un șef, mâine are altul. Fiecare șef are un anume comportament, o anume gândire, anumite gânduri ascunse și dorințe de împlinit. Purtătorul de vorbe trebuie să aibă capacitatea de a îi asculta șefului doleanțele, de a-i fi confident, de a-i umple urechea cu toate bărfele și nemerniciile care îl încojoară, de a-i recomanda poziția pe care se cuvine, în interes propriu, să o adopte etc. Este și asta o meserie.

L-au folosit, intens, cei din PDL de cum au ajuns la guvernare. USL l-a eliberat din funcție la preluarea guvernării iar Ponta a intervenit și, prin ordin, l-a pus din nou la „căldurică”. La MAE, la prietenul Corlățean.

Nu pot nega cunoștințele omului pentru că nu îl cunosc. Sincer. Mă uit la CV-ul pus la dispoziția presei și trag niște concluzii, cât mai „cenușii” cu putință. Omul este bun la comunicare. La Justiție este necesar un ministru care să facă politici referitoare la sistemul Justiției, la întărirea celei de a treia puteri în stat. Asta fără doar și poate pentru că Ministerul Justiției este singura instituție care poate avea inițiativă legislativă în domeniul Justiției. Iar în acest domeniu nu văd calificarea omului. Înclin să cred că alegerea acestui Cazanciuc are scopul de a permite lui Ponta să facă reformele în Justiție după cum doresc mușchii lui. Iar mușchii lui Ponta sunt asemănători cu mușchii lui Macovei: procurorii trebuie să fie egali judecătorilor. Doar dacă mă raportez la acest aspect pot concluziona că o Justiție independentă nu va putea fi realizată în viitorul imediat și chiar mediu.

Nu pot să nu fac referire la mandatul Monei Pivniceru. Mandat care a declanșat o eliberare a judecătorilor de reținerea profesională și se începuse o reformare, pe fond, a Justiției pentru obținerea acelei independențe constituționale atât de clamate de magistrați și societatea civilă. Acum, cu această numire, indiferent cât ar fi de lăudată, constat că s-a revenit la modelul Băsescu-Macovei. Acum vom avea tandemul Ponta-Cazanciuc.

Procurrarizarea Justiției va continua. Independența acesteia rămâne o speranță.

Oastea de strânsură și moraliștii naționali

USL are de tras. Când iei tot ce este „pe piață”, nu poți să te ferești și de „pasivul” respectivelor personaje. Au unii un pasiv de groază. Reacțiile sunt normale.

Fiecare cu imaginația lui. Eu compar acțiunile de acum cu chemarea la oaste a tuturor celor care vor să lupte împotriva regimului băsescian. Oastea mare. Oaste de strânsură. Iar la strânsură sunt oameni și oameni. Nu mai este o problemă de ideologie politică ci o problemă de supraviețuire ca nație. Politicienii rămân, cumva, în linia a doua. Chiar dacă „câștigul sau pierderea” se va măsura, la sfârșit, în contul partidelor politice.

Ținta este populația activă, cea care merge la vot. Fiecare parte încearcă, cu disperare, să adune în dreptul său cât mai mulți votanți. Compromisurile sunt inevitabile. Mai mult, în unele situații, cei din partidele principale sunt puși în fața unor alegeri dureroase. Șantajul este folosit cu nonșalanță. UNPR, specialist în șantajul politic, aduce PSD „candidați” ce au mai multe în comun cu PDL. Iar PSD acceptă pentru că UNPR are un public, minuscul, dar existent și niște primării. Este mai bine ca acest public să voteze pentru USL decât pentru PDL. Gigi Becali vrea cu PNL. Să fie, spune BPN. Să fie chiar primit în PNL, măcar de fațadă, pentru a aduce niște voturi.

Când aduni „oastea cea mare” nu mai pui atât de acut problema calității, pentru că ai nevoie de cantitate. Iar cantitatea nu mai are culoare politică. Cantitatea trebuie să aibă doar o atitudine anti-băsesciană. Iar la unii dintre votanții patriei această atitudine trebuie stimulată. Că vrem sau nu cu personajele de poveste cu care suntem bombardați de media cea mai coruptă din lume. Media românească.

Acum ies la rampă moraliștii. Moraliștii care nu doresc să vadă scopul ci doar mijloacele. Moraliștii care „luptă” în fața moderatorilor Tv sau a jurnaliștilor care le iau interviurile însă nu merg pe coclauri pentru lămurirea oamenilor. În special a celor care au fost „torturați” de procurorii băsescieni după referendum. Unii din oamenii speriați în urma anchetelor procurorilor și a metodelor folosite de aceștia nu mai vor să voteze. A intrat frica în ei. Iar moraliștii fac și desfac idei tâmpite despre comportamentul corect politic. Despre valori de care nu își vor mai aminti atunci când viața va merge cumva, liniștit, înainte. Politică de alcov.

Alegerile parlamentare sunt un examen. Pentru clasa politică dar și pentru societate. În special pentru societate. Băsescienii au fost aleși în 2008 cu speranța că vor face din rahat aur. Au făcut din aur rahat. Oamenii trebuie lămuriți care este adevărul. Iar oamenii nu au treabă cu ideologiile partidelor. Majoritatea oamenilor. Nucleele de votanți ale partidelor nu au treabă cu ideologiile. Au treabă cu viața lor. Din acest motiv, de exemplu, au fost „liberali” care au votat cu ai lui Băsescu sau nu s-au dus la referendum. Sunt sigur că și pesediștii au avut același comportament, UNPR fiind exemplul cel mai la îndemână.

Alegerile parlamentare din acest an au o încărcătură suplimentară. Nu este doar o competiție între partide, este o competiție cu timpul a majorității populației. Guvernările băsesciene ne-au întors în timp. În unele situații am revenit la anii 1950 ale stalinismului înfloritor la orașe și sate. Tinerii nu știu însă atunci erau țărani împușcați pentru că refuzau să dea la colectiv vaca, boul, calul și oile din bătătură. Alții erau declarați chiaburi și au făcut ani grei de pușcărie pentru că au fost mai harnici decât ceilalți. Cumva, la începutul primei guvernări Boc s-au luat măsuri legislative pentru sancționarea micilor întreprinzători. Ca pe timpul bolșevismului. Au fost declarați, cu toții, evazioniști și obligați să dea bani la stat chiar dacă nu au câștigat acei bani. Chiar dacă afacerea lor era în declin. S-a uitat ? Cred că da. De aceea alegerile astea parlamentare sunt speciale. Trebuie să gonim din Parlament pe neocomuniștii băsescieni. Iar pentru realizarea acestui obiectiv trebuie să acceptăm să fim, temporar, împreună cu toții. Apoi ne vom despărți, cum este normal, pentru că vom ajunge să trăim într-o țară normală.

Am de gând să judec lucrurile în linia lor normală. Binele și răul sunt mereu în echilibru și în aceeași cantitate. Vreau să fiu conștient unde va fi rău, să accept să fie rău într-o parte iar în partea care mă interesează să fie bine. Iar acum mă interesează ca Băsescu să piardă atât de mult încât să nu mai poată să îmi afecteze viața. De aceea trebuie să accept pe Becali, UNPR și alte figuri ale vieții publice de azi. În fond, dacă și ei vor să piardă Băsescu, de ce să nu fim împreună ? Nu au intrat zilele în sac. Am timp după 9 decembrie să mă contrez cu ei. Până atunci însă vom fi de aceeași parte a baricadei. Când ești pe front, în prima linie, le ceri camarazilor să lupte nu le faci lecții de morală.

Moraliștii există, deși nu sunt utili. Mai ales în aceste zile. Mănâncă și ei o pâine împletind tâmpenii.

Din contră în contră pe facebook

Am pus pe facebook un comentariu la o postare pe blogul lui Iosif Buble, despre o strategie a lui Băsescu pentru ca USL să nu își îndeplinească obiectivul de a lua peste 50% din locurile în Parlament la alegerile din decembrie:

„Băsescu se salvează prin absenteismul de la vot al celor din USL și a simpatizanților lor. Analiza este corectă. Cumplit de corectă. Iar aici, pe fb, mesajele de descurajare a membrilor și simpatizanților USL de a merge la vot se manifestă cu multă creativitate.

De la îndemnul de a nu vota liberali, pesediști sau peciști ori uneperiști adresat membrilor și simpatizanților fiecărui partid în parte până la ideea că votul trebuie dat persoanei dacă îți place, nu mai spun de îndemnul de a vota și de a anula votul ca sancțiune că USL nu a pus în colegiul tău pe cine vrei tu.
Pentru mine, toți cei care mai promovează, cu știință sau fără știință, aceste teme de propagandă băsisită, care să ducă la ratarea parlamentarelor de către USL (obținerea sub 50%+1 din mandate), astfel încât Băsescu să poată manevra cum vrea el desemnarea Guvernului, sunt agenți direcți sau acoperiți ai lui Băsescu și acoliților lui. Mercenari și lefegii băsescieni”.

Comentariile sunt diferite. Poziții diferite ale unor comentatori. Le culeg pe cele care au generat această   intervenție pe blog. Sunt comentariile lui Raiu Marin, fost coleg de la PNL Sector 2 plecat împreună cu Dan Cristian Popescu, fost președinte al filialei, la partidul Forța Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu. În discuție a mai fost o persoană căreia îi dau doar inițialele, discuția cu el fiind în limitele corecte ale dezbaterii față de o situație dată. Sunt îngrijorări și frustrări proprii fiecăruia dintre noi.


S. M. - Ce convenabil un astfel de discurs pentru conducerea USL - mai ales pentru o "anumita parte" a ei - ca noi membri de rand sa nu comentam in niciun fel candidatii pe care urmeaza sa ii votam si care ar urma SA NE REPREZINTE!. Aici nu e vorba despre un persoanma sau alta care ne este sau nu simpatica! Avem de a face cu deturnarea masiva a votului dinspre PNL, chiar PSD, catre clientela traseista a din UNPR, in primul rand, dar si infiltratii din PC. De unde si pana unde ponderea PC a crescut de 4 (PATRU) ori fata de 2008?!? Va spun eu de unde: atunci candidau pe locurile PSD, iar acum pe "jumatatea" sau mai bine zis pe "fosta jumatate" a PNL. Si noi libnerali trebuie sa votam cu convingere pe Oprea si sa uitam ca pe lista nu se afla Tariceanu! Nu domnule Craciun, trebuie sa tipam sa facem scandal si sa transmitem un semnal puternic intai catre conducerea PNL si apoi USL, ca daca nu se tine cont de dorintele si EXIGENTELE electoratului liberal, se vor pierde voturi. Adica si dvs vreti sa "schimbati electoratul" si dorintele lui ca sa fie in concordanta cu aranjamentele conducatorilor?!?! Ei trebuie sa fie pragmatici si sa puna pe liste oameni cat de cat onorabili, nu noi sa fim disciplinati si sa votam toate loazele.


Florin Craciun - Semnale dăm până se ajunge la vot. Este corect. Ludovic Orban tocmai a scris aici, pe fb, că sunt în jur de 50 de traseiști și 20 de PC-iști. Dacă acum contestăm desemnările traseiștilor, ceea ce este corect (în cazul PC suntem legați de protocolul PNL-PC), este una, alta este însă ziua votului. Dacă la vot nu dau votul USL sau îl anulez, votez practic pentru Băsescu. Ăsta va fi rezultatul final, până la urmă. Duc nemulțumirea până la vot. Apoi ... trag o înjurătură și merg mai departe. Pierderea de voturi de către USL duce la creșterea puterii lui Băsescu și a PDL. Dacă asta doresc unii, treaba lor. Eu nu doresc așa ceva. Nu se termină zilele. Am timp de răfuială cu ai mei și după parlamentare.


SM - Cu "ai mei', da! Cu alde oprea, nu! Cu PC, nu stiu! Pai ce alt semnal mai bun putem trimite noi liberalii, partenerilor din USL, decat ca daca isi bat joc si pun ultimele scursuri din unpr, liberalii nu-i vor vota!


Florin Craciun - Și dacă în urma frondei ne trezim cu Băsescu câștigător ? Ce facem ? Trecem din nou în piețele orașelor să strigăm „Jos Băsescu !” ?


SM - Si daca in urma manevrelor prin care dintre parlamentarii USL, PNL are 35 % si acestia Impanati ci cu cativa "nesiguri" si ne trezim ca PSD nu mai tine cont de loc de PNL pentru ca poate face guvern si fara noi, unde e victoria. Odata ce am renuntat la princioiul paritatii, directia e una: in jos, catre alte compromisuri si mai injositoare. trebuie recastigata pozitia din-ainte de manevra numita UNPR.


Florin Craciun - Sunt, văd eu, două situații care au un „dacă” în față. Undeva, în interiorul ființei, le punem în balanță și, cumva, la ceas de meditație decidem. Ce risc ne asumăm. Una dintre ele are mai multe șanse de reușită ca cealaltă. Cea cu Băsescu câștigător prin neajungerea USL la 50%+1 din locurile în Parlament. Ar fi, cumva, câștigător și la a doua variantă, pentru că PSD va avea totuși nevoie de niște susținători, în locul liberalilor. Să spunem că ai lui Voiculescu nu sunt suficienți, uneperiștii sunt deja în calculul PSD, atunci vor alege alte partide parlamentare. PDL sau PP-DD. Dacă nu aleg PDL, Băsescu nu va desemna premier de la PSD. Uff. Sunt atâtea de multe de spus ... Eu aleg să nu îi dau direct votul lui Băsescu.


SM - Nici eu si nici altii ca mine nu-i vom da votul "direct" lui basescu! Nu are nici o relevanta daca eu sau altul in particular, vom vota candidatii usl. Iportant este ca USL va pierde FOARTE MULTE VOTURI DACA VA NESOCOTI EXIGENTELE ELECTORATULUI, adica daca vor pune tot unpr-ul pe liste! trebuie sa intoarca foaia cu astia, daca nu vor sa si-o fure!


Florin Craciun - Greu. UNPR este pariul PSD, „întoarcerea fiului risipitor”. UNPR are locuri date pe lista PSD. La noi, la PNL, împărțim cu PC și PNȚ-CD aripa Ciorbea. Oficial este însă doar ACD (PNL și PC). PC își are locurile rezervate, potrivit protocolului. Țărăniștii lui Ciorbea și verzii (nu știu exact) primesc locuri din „pulpa” PNL. Plus treseiștii PDL, care tot din „pulpa” PNL. UNPR va rămâne alături de PSD, aproape în oricare analiză de risc. Mai rău este la noi. Nu avem treabă cu UNPR însă avem cu traseiștii PDL, care pot face „stânga'mprejur” la orice semnal. Nu știm nici cum se scoală Voiculescu dimineața și ce linie directoare dă PC-ului. Nici ai lui Ciorbea nu sunt prea siguri. Foarte complicat. Singura posibilitate ca grijile noastre să își diminueze forța este să depășim lejer cei 50% din locurile parlamentare. Vom rămâne noi cu ai noștri și PSD-ul cu ai lor. Posibil să fie ultimele alegeri în care să întâlnim acest mixt de politicieni.


Raiu Marian - Voi , crinistii, sunteti o specie mult mai periculoasa decat basistii.Dementa liderului vostru v-a cuprins si pe voi: deci nu sunt de vina aia care au nominalizat UNPR-isti ci cei care indeamna sa votezi persoana nu partidul!Pai cine va opreste sa nominalizati PERSOANE , nu lichele????????.................Sau nu aveti??? .Asta e grav pentru voi.


Florin Craciun - Raiu Marian, ai o mică-mare eroare de interpretare. Noi, în special eu, nu suntem „criniști”. Îmi repugnă cultul personalității. Eu sunt liberal. Punct. Crin Antonescu este actualul Președinte al partidului. Mâine va fi altul. Poimâine, altul. Interesele electorale ale PNL sunt majore indiferent cine este la conducerea partidului. Eu, și alții ca mine, vrem ca PNL să devină principalul partid din România. Că este sub conducerea lui Crin Antonescu sau nu, este un amănunt ce ține de CV-ul lui Crin Antonescu și nu al meu. Noi ducem grija partidului și nu a unei persoane anume. Pentru mine atitudinea celor care votează condiționând de o persoană este greșită. Nu poți compara interesele unei comunități mari, sute de mii de persoane, cu cele ale unei persoane fizice, indiferent cât de interesantă este ea. O persoană care își neagă, la supărare, comunitatea (familia) din care face parte greșește. Nu comunitatea este de vină că el este de neînțeles.


Raiu Marian - Voi duceti coliva partidului nu grija, ca daca aveati vreo grija va trezeati pana acum.Care sunt interesele PNL si care ale lui Crin, draga Florin , demult acestea s-au suprapus pana la contopire si au devenit doar ale persoanei Antonescu. Iti place sau nu asta faci, sustii cultul personalitatii.Ti se pare ca e interesul PNL sa-l sustina pe Pelican in detrimentul lui Tariceanu?


Florin Craciun - Raiu, ai tu talentul ăsta fenomenal de a particulariza. Liberal ești nu doar prin faptul că susții PNL (singurul partid liberal), ci te comporți ca atare. Aprecierea ta este că PNL și-a părăsit „credința” și a preluat interesele lui Crin Antonescu. Hmmm. Dar dacă este invers ? Crin Antonescu și-a personalizat interesele după ale PNL. Iar ceea ce face el este în beneficiul PNL. Este mai puțin probabil ca aproape 200 mii de persoane să își schimbe interesele după cele ale lui Antonescu. Mai aproape și credibilă este interpretarea că Antonescu și-a asumat răspunderea îndeplinirii intereselor liberalilor și a persoanelor care simpatizează liberalii. Tu nu vezi că cei care pleacă de la liberali sunt izolați ? Inclusiv tu. Nu sunteți urmați de mase mari de oameni. Ci de un număr mic. Logica simplă îmi spune că nu marea masă a liberalilor a greșit, ci voi. Dacă se poate numi greșeală. După logica ta ar fi trebuit ca toți liberalii să plece din partid din cauza lui Antonescu. Dar nu este așa. Deci, pentru majoritatea liberalilor, Crin Antonescu nu este un zbir, nu este un autocrat, nu este un proscris. Iar faptul că în viața internă sunt disensiuni și că unii au simpatii sau antipatii nu este ceva anormal. De fapt, cei care doresc să devină lideri ai PNL, să ocupe funcții de demnitate publică sunt obligați să facă dovada dorinței și trebuie să înțeleagă că au nevoie de aprecierea celorlalți, cei care îi dau votul în structurile de conducere ale partidului pentru a reprezenta partidul. Este simplu. Și Tăriceanu este obligat să facă așa ceva, chiar dacă a fost președinte al partidului. Nu este beneficiarul unui drept, este un potențial candidat dacă partidul, prin reprezentanții săi, îl consideră demn să îl reprezinte.


Florin Craciun - Cu privire la Pelican și PC, este o problemă de onoare. PNL și-a respectat întotdeauna angajamentele. Are un protocol de alianță cu PC și se cuvine a fi respectat. Tăriceanu are, încă, un colegiu. Din 2008. Chiar locuiește acolo. De ce nu candidează acolo ?


Raiu Marian - Uite am ajuns sa te citez:"Liberal ești nu doar prin faptul că susții PNL (singurul partid (nm:fost) liberal), ci te comporți ca atare".Unde nu ne-am comportat noi ca niste liberai pana sa ne vanda Crin?Unde e comportamentul liberal al lui Crin? Cand nu respecta statutul, cand critica occidentul, cand asculta de ordinele lui Voiculescu, cand sustine masurile de stanga impuse de PSD, cand promoveaza la conducerea partidului si in structurile guvernamentale oameni dupa unicul criteriu : loialitatea fata de el personal,cand a vandut prin oamenii loiali lui posturile de consilieri, cand a acceptat in conducerea partidului toti transfugii de la PD-L, cand nu si-a tinut promisiunea ca paraseste viata politica daca nu il demite pe Basescu,cand a a promulgat cu mana lui cvorumul la referendum si si-a batut joc de toti cei care au protestat in PU la -20 grade C,cand are cea mai mica prezenta in Parlament,cand traieste din salariu de bugetar de 20 ani si isi cumpara casa de 600 000 Euro, cand?Incearca sa-ti exprimi un act de vointa liberal in interiorul PNL, vezi ce rezultate obtii si dupa aceea stam de vorba. E usor sa spui ca totul e roz in PNL atata timp cat nu ai avut nici o initiativa liberala , in care crezi cu adevarat si nu doar tu, care sa-ti fie blocata cu un scuipat in fata si sa vezi atunci . PNL nu reprezinta nimic prin ceea ce e acum ci doar prin traditia din perioada interbelica si un pic prin guvernarea Tariceanu, nu e admisibil sa nu incerci macar sa te ridici la pretentiile la care te obliga trecutul, sa faci ORICE compromis doar de dragul unui scor bun in alegeri fara sa tii cont de repercusiunile pe termen mediu si lung.Scorul bun si puterea obtinute nu sunt ale PNL , nu sunt pentru binele Romaniei, sunt ale unor persoane cel putin dubioase si pentru interesul lor personal.Saracul PNL, pe mana cui a incaput! Liberali , treziti-va!

Florin Craciun - Raiu, tu ai problemă cu Crin Antonescu. Toate acuzele aduse lui, unele închipuite după părerea mea, nu pot fi aduse PNL. Tu negi existența liberalilor în restul țării. Pur și simplu. Orizontul tău se oprește la nivelul Sectorului 2. Unde erați aproape 700 de membri. Dar în București mai sunt 5 filiale ale PNL. Cum naiba se face că ceilalți nu au avut aceleași probleme ? Să nu mai spun de celelalte organizații ale PNL din țară. Unele chiar mai mari decât organizația de la S2 pe care o lauzi atât de mult. Dar nu ai treabă cu ele, de fapt, tu nu ai treabă cu liberalii. Ai alte interese. Este problema ta. Tu nu accepți că în organele centrale de conducere ale partidului sunt reprezentanți ai tuturor liberalilor din țară. Că de fapt, acolo, voi ați greșit. Că lor, liberalilor din teritoriu, majoritatea membrilor PNL, voi le-ați impus un act de voință particular. Eu vreu, eu consider că, eu ... Iar ei v-au respins. Poți da vina pe Crin Antonescu. Deciziile majore cu privire la DCP au venit însă de la reprezentanții liberalilor de la nivel național. Crin este, prin natura poziției pe care o ocupă, vinovatul de serviciu. Însă voi nu puteți impune tuturor liberalilor gândirea voastră. Nici Crin Antonescu nu poate lua decizii de unul singur. Are nevoie de acceptul celorlalți. Ales fiind de liberalii din toată țara, nu poate fi pus la stâlpul infamiei doar pentru că așa doresc niște oameni care, până la urmă, au și părăsit partidul. Este absurdă pretenția ta. Oricum, cu sau fără voi, PNL rămâne partidul liberalilor și va merge înainte pentru că asta este voința liberalilor. Cauzelor particulare, cum sunteți voi, li se găsesc soluții adecvate problemelor generate.


Raiu Marian - hahahaa....Care a fost vointa noastra pe care am incercat sa o impunem la nivel national?Noi ne-am ocupat strict de sect 2 si de problemele existente aici. Daca a construi o organizatie bazata pe promovarea valorilor, pe voluntariat , pe principii liberale si daca a ajunge de departe cel mai puternic partid din Sector este un exemplu de neacceptat pentru conducerea PNL si de celelalte filiale din tara atunci da. Si inseamna ca noi chiar nu aveam ce cauta in acel partid.Cat despre filiale din Bucuresti, Sect 1-Chiliman, fara comentarii;Sect -2, se stie,Sect 3- Alexe, om aservit oricui este la conducere, s-a predat cu arme si bagaje lui Negoita si inainte de desemnarea candidatilor spunea ca el nu are nici un sens sa candideze ca nu are nici o sansa, luptator adevarat; sect 4- Geani Dinu a fost demis odata cu DCP,dracu stie de ce;sect 5 - nu exista; Sect 6- tovarasul lui Crin , sustinut de acesta cu riscul de a rupe Alianta la momentul respectiv.

Florin Craciun - Ce spuneam mai înainte. Voi ați făcut foarte bine, ceilalți au greșit că nu vă apreciază. Iar cei care nu au făcut ca voi sau nu sunt de acord cu voi sunt vânduți, sunt incapabili, sunt ... vai mama lor. Păi, ce faci tu nu mai este liberalism. Nu are nici o legătură cu valorile liberalismului. Nici nu se poate încadra la colegialitate. Este pur și simplu egoism și egocentrism. La care se adaugă orgoliul personal împletit cu vanitatea. Voi nu sunteți capabili să serviți interesele membrilor de partid. Cel mult interesele uni grup minor, de fideli, cu care vă însoțiți. De fapt, cei care au plecat din PNL pentru a vă urma.


Probabil că discuția va continua. Ce vreau eu să subliniez este că alianța băsesciană își folosește resursele intens pentru a destabiliza USL. Discuția cu Raiu Marian confirmă acest lucru. Din nefericire, unii dau credit gogoșilor înșirate împotriva lui Crin Antonescu, chiar unii dintre liberalii de pe internet le promovează. Nu ce face Crin Antonescu ca Președinte al partidului scade popularitatea PNL în rândul alegătorilor ci bârfele băsesciene purtate în media de către mercenarii și lefegii băsescieni. Cum poți să critici pe Băsescu și să te aliezi cu el la Parlamentare ? Este ceea ce fac MRU-iștii care încearcă să ne dea lecții de liberalism.

Boicotul referendumului. O șarlatanie.

PDL și acum Băsescu, alături de cei care au trecut de partea lui, „neafiliații” MRU și Mihail Neamțu, au hotărât să săvârșească o șarlatanie. Să boicoteze referendumul. Dar, nota bene, să aibă observatori în secțiile de votare care să raporteze numărul de votanți.

Este evident că scurtcircuitarea legăturii PD-L cu STS are consecințe grave pentru Băsescu și ai lui. Au pierdut controlul votului. Nu mai pot interveni pe circuitul votului pentru a-l aranja în funcție de interese. Nu este exclus ca la secțiile de votare, noua decizie de boicotare a votului să aibă ca urmare acțiunile directe ale unor persoane care, prin acte și fapte ce contravin procesului de referendum să determine decizii de suspendare a votului, de intimidare a celor care se prezintă la vot. Deja, în unele unități cu directori portocalii s-au început acțiuni de intimidare a oamenilor, amenințări cu pierderea locurilor de muncă ... Revenim la epoca primitivă.

La B1Tv, la col. Turcescu, Andreea Pora afirma, cu subiect și predicat, că cei care nu se prezintă la referendum spun „NU”. Prin această aserțiune sunt confiscate voința celor care nu merg de obicei la vot, a acelora care nu reușesc să voteze, a acelora care nu au înțeles despre ce este vorba în acest referendum și nu merg la vot pentru că sunt confuzi, a moraliștilor care declamă cu patos că acest referendum validează „ciuma roșie”, motiv pentru care nu merg la vot etc. Adăugând inepțiile publice cu „lovitura de stat” promovate de Băsescu și toate găștile politice care îl asistă, avem în fața ochilor un atac, grosier, la democrație. Asistăm la o șarlatanie. O mare înșelăciune care are autori, propovăduitori și fraieri care îi cad în plasă. Păcat de fraieri.

Democrația este, în esență, puterea poporului exprimată direct sau prin reprezentanți cu privire la treburile comunității în care trăiește. Promovarea neprezentării la vot, ca și măsurile de împiedicare a populației de a merge la vot sunt acte grave împotriva democrației însăși. Nu sunt de acord cu cei care nu merg la vot însă dau din clanță cât este ziua de lungă împotriva celor care, prin votul cetățenilor au ajuns la putere. Nu sunt de acord cu ei și cred că nici teoriile lor despre democrație nu pot fi luate în considerare atâta timp cât rezultatul lor este lipsa democrației. Democrația înseamnă alegere, democrația înseamnă confruntare între idei și oameni, democrația presupune respectul față de opțiunea majorității.

Referendumul este fraudat prin condiționarea validării prin participarea la vot. Majoritatea care va opta pentru unul din răspunsuri este în pericol să nu aibă rezultatul dorit pentru că niște „democrați” occidentali au intervenit pentru păstrarea la putere a unui protejat de-al lor. Referendul continuă să fie fraudat prin comportamentul lui Traian Băsescu care încearcă, cu disperare, să inducă ideea că nu el este subiectul actului democratic ci Voiculescu, Justiția, puterea politică orice altceva. Greșit. El, Traian Băsescu, va sta în fața noastră, a fiecărui alegător în parte, în cabina de vot. În cabina de vot se va materializa decizia noastră de apreciere a lui Traian Băsescu pentru activitatea lui ca Președinte al României. Nu votez pentru Voiculescu, nu votez pentru cine „pune mâna pe justiție”, nu votez pentru altceva. Votez pentru Traian Băsescu. Eu o să spun „DA”. Da, m-am săturat de Traian Băsescu, da, m-am săturat să fiu supravegheat și monitorizat de serviciile publice ale statului pentru că Traian Băsescu vrea să știe ce spun și ce gândesc, da, m-am săturat de instabilitate socială și politică, da, m-am săturat să plătesc taxe și impozite care să umple buzunare acoliților lui Băsescu. M-am săturat de multe. Acum vreau să dau un vot liber, nefraudat. Vreau ca Traian Băsescu să plece de la Cotroceni. Să plece pe mare, că tot se laudă el cu plecatul pe mare (mă întreb cine este inconștientul dispus să îi dea o navă pe mână ?).

Șarlatania lui Băsescu are suport în PD-L, PNȚ-CD Pavelescu, Mihali Neamțu și noua lui republică, Mihai Răzvan Ungureanu și ai lui „de dreapta” (ori fi comuniștii de dreapta ?), dar mia sunt și alții, cum ar fi coloneii lui Gabriel Oprea, cum ar fi Turcescu și postul lui Tv, Cristoiu alături de „intelectualii lui Băsescu” etc. Toți aceștia își dau în aceste examenul de democrație. După câte se pare îl vor pica. Aici nu includ pe „țața Leana”, stimulată cumva să nu meargă la vot, pentru că țața are cu democrația cum are „baba cu mitraliera”. Nu, nu includ oamenii simpli aduși cu autobuzele la mitingurile PD-L, ei nu au nimic comun cu democrația. Îi includ doar pe politruci. Indiferent de culoarea lor politică. Pentru că și liberalul Dinu Patriciu promovează prin ziarul lui, Adevărul, ca și prin întregul trust media pe care îl mai are încă, îndemnul de boicotare a referendumului.

Băsescu a fost reevaluat. O parte dintre liberalii care îl doreau debarcat de la Cotroceni au trecut de partea lui. Păcat. Va trebui să îmi fac și eu o reevaluare a relațiilor viitoare.

Promisiuni onorate

Profit de postarea pe fb a prietenului Epistole pentru Zeus pentru a evidenția o acțiune concretă a USL la guvernare de abia o lună de zile. Redeschiderea spitalelor închise abuziv. Știu că este de muncit serios pentru refacerea sistemului sanitar român distrus ca urmare a incompetenței și relei-credințe a guvernărilor băsesciene conduse de Boc, știu că acel concept cretin al „performării economice” a insituției publice a dus la distrugeri incalculabile în sistem, cele mai grave fiind legate de părăsirea sistemului de un număr imens de cadre medicale de specialitate, pregătite, în majoritatea lor, cu banii dați de noi prin taxe și impozite dar mai știu că există speranță și că atât PNL cât și PSD se gândesc serios la sănătatea populației ca o condiție obligatorie a modernității și performanței națiunii.

Sper nu doar să fie redeschise toate unitățile spitalicești închise, sper să fie deschise și alte unități sanitare care să asigure asistența și intervenția de specialitate în toate zonele din țară unde există comunități de români. Românii din PDL și maghiarii din UDMR au gândit ca fasciștii atunci când au atacat sistemul de sănătate pe considerente, chipurile, economice. Lipsa lor de empatie față de cei cărora li s-a redus sever speranța de viață prin măsurile luate îi apropie de fasciști. Alo, Băsescu, alo, Hunor, alo, Boc și ceilalți, lagărele de concentrare pot avea diferite organizări, pot fi chiar zone fără comunicații și fără utilități publice. Lagărele de concentrare nu sunt stațiuni balneare. În loc să lăsați oamenii să facă activități lucrative voi ați lucrat la trimiterea românilor în cămine de bătrâni, cămine de bătrâni în locul spitalelor pentru că, nu este așa, moartea este mai ieftină decât viața lor, iar vouă vă ieșea „eficiența economică”.

Niște cretini portocalii și verzi care mâine își vor cere cu impertinență alegerea sau realegerea în funcții publice. Funcții din care au ajutat genocidul național băsescian.

Afară cu ei. Afară cu PDL și mâine, cât mai devreme, afară cu Băsescu de la Cotroceni.

Între alb și negru.

Intrăm în normalitate. În mediocritate. Între alb și negru. Chiar dacă presa noastră ne insultă, de multe ori, statutul de cetățeni, memoria, inteligența, judecata, morala, demnitatea ... suntem în normalitate.

Mare tragedie națională a devenit înfrângerea lui Bute într-o competiție privată. Federațiile internaționale de box sunt construite după interesele unor grupuri private. În special a celor de peste ocean. Campionul unei federații nu este recunoscut de celelalte federații. Ocazional se luptă campionii între ei, pe bani mulți, pentru unificarea centurilor. Unele federații sunt mai puternice, altele mai slabe. Bute a fost ridicat de presa noastră pe cele mai înalte culmi ale propagandei. S-au făcut filme cu el în timp ce se antrena, i-au fost luate declarații, a fost urmărit ca o mare vedetă, lumea a fost convinsă că Bute este peste tot ce există în lume la categoria lui. Iar Bute a confirmat. A mâncat o bătaie soră cu moartea de la Froch. Imaginile au fost penibile. Chiar și un nepriceput ca mine în ale boxului a putut constata că Bute a fost în inferioritate permanentă. Era ca un sac de box la care se antrena Froch. Eu am văzut un Bute cocoșat, fricos, fără demnitate, un om îngrozit că primește pumni. Penibil.

S-a terminat și Eurovisionul. Am participat și noi. Noroc cu Moldova că am primit un punctaj maxim, o dată. O dată, doar. Am înțeles și am văzut că punctajele se dau după afecțiuni naționale. Nu au contat valorile. Nu. Au contat vecinătățile și investițiile țării „X” sau „Y” și tradiția. Mie mi-au plăcut unii interpreți. După mine unii au cântat iar alții s-au bâțâit. Mandinga a fost sub nivel. Iar băbuțele din Rusia nu au fost doar o surpriză, au fost și o explicație a valorii extrem de scăzute la care a ajuns Eurovision. Mandinga au fost peste nivelul băbuțelor care își doresc să adune bani pentru o biserică. La Eurovision a fost însă premiată Rusia, nu muzica. Suedia a câștigat. Hmmm. De ce ? Eu bănui că este percepută ca o țară neutră și voturile date acolo, în general cele maxime, au avut rolul de a nu supăra vecinii sau a masca disconfortul față de o nație sau alta. M-a scârbit.

La Cannes, Mungiu și echipa au luat două premii. Scenariul și cea mai bună interpretare feminină. Alt succes național. Național ? Nu. Personal. Pentru că este doar meritul lui Mungiu și a celor două actrițe tinere care și-au făcut treaba excelent: Cosmina Stratan şi Cristina Flutur.

Avem excepții. Nu avem o stare de normalitate. Vrem victorii în confruntarea cu alții însă nu avem o bază de selecție sănătoasă, o bază de la care să construim un viitor. Cât va trăi Mungiu și actorii care azi confirmă vom avea rezultate. Ce vine însă din urmă ? Peste tot este la fel. În muzică alegem fițele, tot felul de închipuiți, concursurile mediatizate în exces se termină cu tot felul de ciudați în chip de câștigători, ciudați despre care nu mai auzim mare lucru. În sport nu mai avem bază. Le cerem fetelor de la handbal să ajungă la Olimpiada însă echipele noastre se umplu de jucători străini. Iar jurnaliștii țipă că naționala noastră este un dezastru. Jurnaliști cretini. În fotbal la fel. Baza de selecție este mică, tare mică. Patronii marilor echipe nu sunt stimulați de interesul național al participării la competițiile de marcă. Ei au alte interese. Pițurcă nu are pe cine selecționa. Ce are este mult sub nivelul altor naționale. Noroc cu fetele de la gimnastică. Dar și acolo suntem în afara jocului. După fetițele de acum urmează pustiul.

Cretină, dușmănoasă pentru națiune, gândirea băsesciană a „eficienței” instituției publice duce la astfel de rezultate. Școala românească a fost sever faultată de băsescienii care au guvernat. S-a rupt ceva, de la bază. Unii vor rămâne oieri toată viața, de vor avea oi unde să lucreze, alții vor râni la vaci, alții vor umple străzile rău famate din orașe în grupuri infracționale deși, în mod normal, de la naștere, ar fi trebuit să fie văzuți ca valori ale viitorului națiunii. Dacă și numai dacă societatea ar fi avut inteligența să nu voteze Băsescu sau alții ca el. Cele două sisteme de bază ale unei națiuni sănătoase și inteligente au fost sever amputate pentru interesele financiare ale unei bande de infractori politici: sănătatea și învățământul. Susținerea și dezvoltarea lor sunt justificate de interesul național. Orice „economie” în sănătate și învățământ înseamnă crimă împotriva națiunii. Cele două sisteme asigură viitorul. Nici un alt sistem nu le poate înlocui. Atrocitățile băsesciene asupra lor înseamnă un viitor pierdut. Ele însă au fost batjocorite nu doar pe timpul lui Băsescu, unele tâmpenii au fost comise și pe timpul celorlalte guvernări. Nu mai putem cere performanță unor persoane pentru că noi, ca nație, nu mai avem performanță în cadrul sistemelor care formează și stimulează performanța individului.

Vom scăpa de Băsescu. Viața merge în acest sens. Campania aceasta, pentru locale, are semne bune. Băsescienii vopsiți în verde, albastru, alb, alte combinații sunt arătați cu degetul, sunt recunoscuți, sunt părăsiți. PDL, acest cancer politic național a reprezentat modelul suprem al dezmățului politic și al dezastrului național. Aștept cu speranță aceste alegeri locale. Nu neg că mă gândesc cu speranță și la cele parlamentare. VUM va curăța scena politică de decidenți tâmpiți, așa cum a dus în Parlament PDL. Nu numai ei. Și partidele din USL au dus în Parlament tâmpiți. Poate că VUM ar trebui repetat încă odată. Pentru că VUM duce responsabilitatea alegerii la alegător, nu la formațiunea politică care pune pe o listă niște indivizi oarecare. Practic, VUM îi arată alegătorului dacă a ales bine sau nu. Cum îți așterni, așa dormi. La locale, comunitățile vor alege dacă vor fi alături de majoritatea USL care va guverna sau împotriva ei. Cei care vor fi împotrivă vor fi izolați. Acesta este adevărul. Sigur, nu este exclus ca unii primari ai PDL să rămână ai PDL, în acte și să acționeze pentru USL sau unul din partidele componente. Rezultatele de la locale va clarifica foarte mult scena politică. Dacă lumea iese la vot.

În general semnele sunt bune. Bucureștiul se deportocalizează. Sectorul 3 se pare că are mari șanse să scape de Liviu Negoiță. Tizul lui, Robert, i-a luat fața. Cu multe procente. La Sectorul 6 lupta se dă cu Poteraș. Și acolo sunt semne bune. La Sectorul 2 sunt probleme. Onțanu are sprijinul neoficial al unora din PSD și PNL. Pesediștii nu îl vor pe Frumosu iar liberalii nu mai vor să participe. Aici, la S2, USL va pierde. Orgoliile useliștilor vor fi câștigătoare pentru Onțanu și UNPR. Nu este exclus ca după parlamentare Onțanu să treacă din nou la PSD. Un joc urât este și la S6. PC sprijină, neoficial, pe omul lor, independentul Florescu. Antenele lucrează tare în acest sens. În țară sunt vești bune. Zilnic apar vești despre localități și județe în care PDL și UNPR pierd poziții considerate sigure până mai ieri.

PDL a scos la înaintare ce consideră ei a avea mai bun. Monica Macovei, Tismăneanu, Cristian Preda, Sever Voinescu Cotoi, Traian Radu Ungureanu (TRU), Mihai Răzvan Ungureanu (MRU) ... Numai că indivizii sunt penibili. „Dacă” și cu „Parcă” au devenit singurele lor creații. Unii mai au puțin și pot fi bănuiți de demență. Este semnul disperării. Este semnul singurătății. Este semnul lipsei de orizont. Ei simt că vor fi niște ratați. Puși zilnic în discuție în media, arătați cu degetul, analizate vorbele lor, râsul celor care îi comentează le provoacă accese de nebunie. Ieri, Cristian Preda era penibil. Indiferent unde a evoluat urmărea cu disperare ceea ce spuneau reprezentanții USL fără a răspunde temei puse în discuție. Încerca mereu să inducă ideea dezastrului viitor dacă vor fi aleși candidații USL, indiferent unde. Recita lozincile cu care PDL ne-a obișnuit până acum fără a fi convins el însuși de ele. S-a văzut. Individul era, totuși, unul din cei mai echilibrați oameni ai PDL. Nu mai spun de Tismăneanu care se face de râs cu scrisorile lui. Din vârful ierarhiei la care au sperat se văd aruncați în grămada de la baza societății. Mâine, chiar și de azi, titlurile și diplomele pe care le au și care le-au folosit pentru a impresiona muritorul de rând își pierd valoarea. Normal. În lumea asta în care tot nefolositorul are o diplomă sau un titlu nu este mare lucru să constatăm că, de fapt, ei sunt niște nefolositori. Ba, mai mult, sunt niște dăunători, guvernările băsesciene fiindu-le imputate. Iar guvernările au fost deosebit de dăunătoare. Dacă rămâneau niște nefolositori, treacă meargă. Continuau să preda la niște facultăți, spuneau niște tâmpenii acolo, atunci când își aduceau contribuția proprie la cunoștințele întemeiate pe gândirea altora, făceau prostituție intelectuală fără influență în mediul social însă acum, identificați cu dăunătorii sociali, cu hienele umane, nici bruma de glorie profesională nu le va mai fi apreciată.

Am o stare de bine când văd că PDL dispare. Încet dar sigur.