Chiliman vorbește ca să excludă ?

Vorbim despre unificarea dreptei. Apare câte o persoană care trebuie să se comporte de parcă „împarte pomană”.

Agerpres (aici). Andrei Chiliman proaspăt cooptat în PDL dă de înțeles că formarea viitorului partid al dreptei are nevoie de contribuția lui și că PNL poate fi parte la proces dacă vine alături de PDL.

„Am avut o anumită viziune, am expus-o, am fost dat afară din PNL. Astăzi, PNL încearcă să revină exact acolo unde mi-aș fi dorit și eu să ajungă, dar clarificările acolo o să mai dureze. M-am hotărât să mă alătur PDL pentru că timpul este foarte scurt. Și am convingerea că din interiorul PDL voi putea să-mi aduc contribuția inclusiv la formarea viitorului partid al dreptei în România, dacă și PNL va veni alături de noi”.

Aroganță, autosuficiență, ranchiună. Este deranjant.

Ca să fiu rău, PNL are șansa să meargă mai departe, urcând și coborând, după cum va fi condus de liderii săi și după cum va avea capacitatea să se curețe de lingăii băsiști și pontiști. În special de oportuniștii care au trădat mai mereu. PDL nu are această șansă. PDL are nevoie, ca de aer, de această fuziune. În situația în care fuziunea nu reușește, PDL va reîncepe să fie canibalizat de PMP-ul lui Traian Băsescu. Să nu uităm că PDL este în situația ciudată în care mare parte dintre primarii săi dar și alți lideri politici încă membri ai partidului sunt și membri ai Fundației Mișcarea Populară. Eșecul fuziunii cu PNL înseamnă nici mai mult și nici mai puțin decât dizolvarea PDL în apropierea alegerilor parlamentare din 2016. Nu sunt singurul care gândește așa.

Tot ca să fiu rău, Chiliman putea să meargă la PMP, cu care a cochetat deja în anii din urmă. Chiar viziunea aia a lui de care vorbește era ca PNL să se alieze cu Traian Băsescu, să i se subordoneze și să înlăture pe Crin Antonescu. El poate uită. Eu nu.

Chiar dacă a primit de la PDL o funcție importantă, în procesul de negociere a fuziunii, de redactare a documentelor programatice, Andrei Chiliman are rolul important al „băgătorului de seamă”. Nu are nici o putere. Ba mai mult, chiar dacă nu îi place, prin această manevră el intră pe ușa din dos în viitorul partid PNL. Nu alt partid. PNL. Să bage la capul ăla prost și îngâmfat.

Fuziunea este mai importantă decât nemulțumirile mele. Constat doar că Andrei Chiliman a vorbit „ca proasta'n târg”. Atât.

Discuții între PDL și IRL. Fuziune ?! Aiurea. Este o ofertă de mercenariat IRL-ist.

HotNews: PDL poartă discuții cu gruparea lui Andrei Chiliman și Vlad Moisescu (aici).

Motivarea lui Blaga este construită pe înțelegerea PDL cu PNL ca, până la fuziunea între cele două partide, fiecare să facă fuziuni separate cu alte formațiuni. Inițiativa România Liberală condusă de Chiliman și Moisescu nu este un partid. Este un ONG politic, formal, în realitate însă a funcționat ca o grupare de „mercenari politici”.

Este evident că discuțiile dintre PDL și IRL nu sunt pentru realizarea unei fuziuni, este imposibilă juridic. Membrii IRL se pot înscrie în PDL ca persoane fizice fără nici o problemă. Dacă ar fi așa, discuțiile ar avea ca scop obținerea unor avantaje, temporar, din partea liderilor IRL ce urmează a se înscrie în PDL. Pentru că odată cu realizarea fuziunii dintre PNL și PDL, este puțin probabil ca PDL să își lase deoparte liderii pentru a face loc celor veniți de la IRL.

În situația în care liderii IRL se înscriu în PDL vor desființa, cumva, ONG-ul ? Dacă îl vor desființa, atunci se vor supune politicilor construite în interiorul partidului care va rezulta în urma fuziunii dintre PNL și PDL. Dacă ONG-ul nu se va desființa, atunci membrii acestuia vor intra în conflict ideologic cu partidul în care s-au înscris. Își vor da demisiile sau vor fi dați afară.

Ce scriu eu mai sus are un precedent. IRL-ul lui Chiliman a oferit servicii politice Partidului Forța Civică și PNȚCD Pavelescu. Cu PNȚCD au mers chiar mai departe. Au introdus în PNȚCD o trupă de mercenari politici în frunte cu Vlad Moisescu pentru a revigora partidul aflat în moarte clinică. Performanța lor a fost uluitoare. PNȚCD a obținut 0,90% voturi la alegerile europarlamentare. Deosebitul succes a fost urmat de o demisie zgomotoasă din funcții a mercenarilor IRL-iști urmată de demisiile altor lideri țărăniști ajunși în sfera lor de influență. Nu a demisionat însă Aurelian Pavelescu, președintele PNȚCD, omul cu ștampila, astfel că mercenarii IRL-iști nu au putut prelua în forță partidul. A urmat, cum era și normal, un comunicat al IRL (aici) prin care organizația asta de mercenari politici anunță, cu emfază, încetarea colaborării/parteneriatului cu PNȚCD !

Valorificând informațiile cunoscute cu privire la antecedentele celor din IRL îmi este peste putință să cred că aceste discuții au alt scop decât acela de a obține pentru IRL o poziție avantajoasă în viitor. Mă bazez pe faptul că o fuziune între PNL și PDL va duce în derizoriu scopul pentru care IRL s-a înființat. Este evident că în urma negocierilor cu PDL cei din IRL nu vor obține funcțiile de conducere în partidul care va rezulta din fuziune. Nu vor avea nici puterea de a impune partidului nou ideile lor. Vor fi acolo niște membri. Din grupare dizidentă cu vizibilitate vor deveni niște „foști”. Nu pot crede că egoismul agresiv al lui Chiliman și Moisescu se transformă peste noapte în altruism politic. Episodul PNȚCD nu îmi dă voie să gândesc altfel. Îmi vine în minte și SAR, a lui Pippidi, cel care a încercat să impună lui Băsescu o linie de conduită politică și care i-a pus la dispoziție strategii politice „de dreapta”, motivări ale unor acte politice de agresiune socială etc. dar care nu s-a pierdut în masa membrilor PDL sau mai nou a PMP. Un singur mare partid pe dreapta eșichierului politic va domina categoric orice construcție de tip ONG, fie că se numește SAR, fie că se numește IRL. Partidul își va construi politicile în interior. Nu este exclus ca ONG-urile să fie consultate cu privire la un domeniu social sau altul, să li se ceară o cercetare politică pentru o soluție de viitor, un punct de vedere relativ credibil de la niște oameni care își câștigă existența „vorbind politică”.

Deocamdată interpretez discuțiile PDL cu IRL ca pe o ofertă a IRL de asistență politică pentru conducerea PDL. PDL este prea mare pentru a cere IRL ajutorul prin „mercenarii” care au activat în PNȚCD. Totuși, IRL va încerca să obțină pentru cei care au ajuns în Parlament menținerea și în viitor a poziției de candidat la un loc în Parlament. Cum este Diana Tușa. Nu este exclus ca PDL să accepte. Dar nu bag mâna'n foc.

Vasile Blaga știe cu cine are de a face. Nu știu însă dacă va accepta ca membri în PDL pe cei din IRL care vor dori să aibă poziția „talerului cu două fețe”. Și membri PDL și membri IRL. În ambele formațiuni se dezvoltă idei politice. Dacă se ajunge la identitate politică, una din formațiuni este în plus. Devine factor de risc. Devine grupare dizidentă.

Fuziune între PDL și IRL nu se poate. Nu cred nici în disponibilitatea IRL-iștilor de a se desființa. Pentru simplul fapt că în IRL sunt și membri ai PFC, PNȚCD etc. Dan Cristian Popescu, vice-președinte al PFC, și-a declarat disponibilitatea de a se reînscrie în PNL ca urmare a procesului de fuziune cu PDL și trecerea în familia popularilor europeni. Dar restul ?!

Tăriceanu se vrea șeful reformatorilor liberali. Își face partid.

După o zi foarte încărcată, mai ales agitată, a apărut Tăriceanu cu „bomba”. Își face partid cu scopul declarat de a ajunge Președinte al României. După cum s-a confesat lui Gâdea, la Antena 3, este convins că având sprijinul USD îl va învinge pe Crin Antonescu. După Tăriceanu, Gâdea a ascultat confesiunile lui Victor Ponta care a sprijinit cumva, cu un nod în gât, deviațiile lui Tăriceanu. Din sondajele pesediste reiese că au suficientă notorietate pentru a ajunge Președinți ai României Raed Arafat, Mugur Isărescu, Sorin Oprescu, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu, Victor Ponta și alții. Alții însă, nu mai au relevanță. Ordinea este cea prezentată de Ponta astfel că se deduce clar opțiunea, de va fi, către primii clasați, Crin Antonescu fiind printre ei însă fiind ultimul.

Am văzut, superficial, parte din emisiunile de aseară. Am rămas mai mult pe Realitatea Tv unde Rareș Bogdan a avut mai mulți invitați - printre care Ludovic Orban, în vervă -, și o intervenție telefonică a lui Crin Antonescu. Și concluzia lui Crin Antonescu dar și concluzia celor din platou a fost că scena politică nu are de pierdut prin desființarea USL și ieșirea liberalilor de la guvernare. Nu se mai putea. PSD avea prea multe „lucrări ascunse” în derulare pentru ca liberalii să mai accepte agresiunile pesediste.

Cine privește scena politică actuală ca pe un tablou nu poate să nu observe că acesta arată de parcă ar fi pictat de un dezaxat mintal. Este imaginea, dacă se poate spune așa, unei nebuloase cosmice. Cel puțin în aceste zile. Pentru că în aceste zile suntem în fața unor mișcări aleatorii. Nu se știe precis cine cu cine și mai ales nu se știe cum se va rearanja scena politică.

PSD a lucrat, în ascuns, la absorbirea PNL. Alecu Racoviceanu a pomenit de situație și a exemplificat prin comportamentul unor pesediști, inevitabilul Sebastian Ghiță fiind prezent printr-o declarație. Strategia PSD a fost urmată la sânge. În relația politică cu PNL, liberalii au fost marginalizați constant, guvernul căpătând forme amețitoare ajungând să „stea” strâmb de tot. Liberalii erau obligați să aducă banii pentru buget iar pesedeii erau cei care împărțeau „pâinea” (Ludovic Orban). PSD era stăpânul, PNL dădea sclavii de pe plantație. Incorect și nedemn. Toate acestea fiind cunoscute în PNL de toți fruntașii politici. Delegația Permanentă a PNL care a decis ieșirea de la guvernare și anularea alianței USL a făcut doar oficiul de a constata că PSD a încălcat, flagrant, toate prevederile protocolului și că în aceste condiții nu se mai poate continua.

Pentru a înțelege, cât de cât tevatura din aceste zile se cuvine a ne aminti și alte evenimente petrecute în timp.

Pe timpul existenței USL, un grup de liberali opozanți alianței, printre care și Tăriceanu, au forțat plecarea din PNL și au înființat Inițiativa România Liberală. ONG-ul a fost preluat de Andrei Chiliman, primarul de la Sectorul 1 și Vlad Moisescu, fost vice-președinte PNL. S-a alăturat Diana Tușa, deputat liberal. Marșând pe ideea de frondă în PNL, ONG-ul IRL și-a deschis filiale pe lângă mai toate organizațiile PNL din țară atrăgând în ONG pe toți cei dispuși să conteste actuala conducere a PNL. IRL nu s-a mulțumit doar cu atât. A încheiat convenții politice cu Partidul Forța Civică al lui Mihai Răzvan Ungureanu, cu PNȚ-CD Pavelescu, a avut contacte cu Fundația Mișcarea Populară și noul partid băsescian Partidul Mișcarea Populară. Din aprigi combatanți anti-băsiști, IRL-iștii au devenit aliați ai băsiștilor. Ba, mai mult, Moisescu și Tușa au devenit figuri centrale ale PNȚ-CD Pavelescu.

Eu am gândit că plecând din PNL, Tăriceanu va deveni liderul prezidențial al PNȚ-CD Pavelescu unde Vlad Moisescu este prim-vice-președinte. Normal, m-am gândit la faptul că IRL va asigura logistic, alături de PNȚ-CD candidatura lui Tăriceanu la prezidențiale. M-am înșelat. Tăriceanu a anunțat aseară că își face partid. Înființează Partidul Reformatorilor Liberali !

Suntem oameni și avem tendința, naturală, să dăm o formă informației din mediul înconjurător. Vrem ca lucrurile să fie puse într-o anume ordine pentru a le înțelege și a putea lucra cu ele.

Las deoparte denumirea noului partid ce vrea să se nască, cu Tăriceanu în frunte, chiar dacă este de tot râsul. Partid de reformatori liberali cu adepți ai conservatorismului liberal (un fel de doctrină anapoda !). Sună ca dracu. Problema este scopul pentru care Tăriceanu a declarat că înființează partidul. Ca el să participe la alegerile prezidențiale. Este un comportament tipic băsescian. Un partid pentru un om. Să gândim mai departe. În situația în care scopul este atins, Tăriceanu va forța scena politică în sensul promovării partidului lui de suflet ca principal partid liberal urmând ca PNL și alte formațiuni de dreapta să fuzioneze cu acesta (nu este exclusă ideea ca prin fuziune să se aleagă denumirea PNL !) și să se constituie astfel alternativa la putere împotriva social-democrației. Tăriceanu președinte, va lua locul lui Băsescu și se va comporta ca acesta impunând ca partid de guvernare PRL. Mie așa îmi iese „pasiența”. Dacă nu îi iese figura, Tăriceanu vrea să devină unul dintre politicienii importanți de care celelalte partide să țină seama atunci când se construiesc alianțele. Nu știu cât suport îi poate oferi acum IRL. Mă gândesc că, pentru început, organizațiile IRL de la orașe și sate vor găzdui organizațiile PRL asigurând membrii necesari înființării partidului și luptei pe plan local cu PNL.

Noi, românii, avem o vorbă. Tot răul înspre bine. Deși pare „rău” că în PNL se produce o ruptură sau că PNL s-a despărțit de PSD și aliații acestuia, este mai bine că se produce acum, înaintea alegerilor europarlamentare și cu mult înainte de alegerile prezidențiale. Este bine pentru că nu se mai face confuzia cu privire la opțiunile pentru aceste alegeri. În cadrul USL, PSD a indus mereu ideea că liderul PNL nu este o soluție pe care liderii PSD și aliații lor - UNPR și PC - să o accepte. A trecut anul de când televiziunile aservite PSD și PC fac campanie anti-Crin Antonescu și PNL. „Sondorii” PSD scot zilnic și fac publice sondaje prin care Crin Antonescu și PNL scad în aprecierea populației în timp ce PSD și adversarii PNL de pe partea dreaptă a eșichierului politic cresc. Chiar și sărmanul PDL care pierde zilnic din „carnea” membrilor săi în favoarea PMP băsescian crește peste PNL. Nu știu ce influență va avea noul partid al lui Tăriceanu asupra scenei politice. Bănuiesc însă faptul că PNL va avea mai multă siguranță atunci când se va înfrunta politic cu USD și partidele băsesciene. Va ști pe cine are în față. Alături de USD va avea, culmea ironiei, pe Tăriceanu și „reformatorii” lui, alături de PMP va avea pe Băsescu, celelalte formațiuni politice în frunte cu PDL fiind perdanți calificați. Nu au lideri. Bruma de organizare de partid este fie foarte slabă fie foarte tentată de cei puternici și dispusă la trădare. Ironic, nu pot să nu constat că PNȚ-CD Pavelescu are mari șanse să fie victima lui Tăriceanu. Înființarea PRL îi va lua lui Pavelescu o parte din partid. Nu cred că Moisescu și Tușa vor mai rămâne în PNȚ-CD Pavelescu. Odată cu ei, sigur vor mai pleca și alți țărăniști către „reformatorii conservatori” ai lui Tăriceanu. Pavelescu va rămâne iar fără finanțare, va rămâne și fără membri. Cred că lui Pavelescu i se va propune să se lase absorbit de PRL. Partidul Forța Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu va fi alt partid victimă. Dan Cristian Popescu, vice-președinte și toți cei care au ajutat pe MRU să aibă un partiduleț de vitrină, mulți dintre ei plecați de la PNL Sector 2, va înclina să meargă alături de Tăriceanu, cel care l-a luat în PNL de la PNȚ-CD și l-a pus președinte de organizație locală a PNL. Nu este exclus ca în calculele chilimanist-moisist-popesciene să existe o astfel de alternativă. Chiar MRU poate să se alăture lui Tăriceanu, cu mai multă sau mai puțină convingere având în vedere relațiile lor speciale.

PNL va avea unele pierderi ca urmare a defecțiunii lui Tăriceanu. Nu pot să nu mă gândesc la faptul că acțiunea lui Tăriceanu a fost pregătită din timp. Că Andrei Chiliman și Vlad Moisescu au făcut, pe tăcute și în ascuns, mișcări calculate pentru ca formațiunea politică ce se va naște zilele astea să aibă șanse de supraviețuire. Înclin să cred că lipsa de apetență a liberalilor de a urma pe Tăriceanu a dus la decizia de canibalizare a PNȚ-CD Pavelescu și a PFC a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Dacă iau în calcul și ultima supărare a lui Ungureanu pe cei din PMP care nu vor să îl ia în considerare ca prezidențiabil, atunci gândul că PFC urmează să fie canibalizat de reformiștii lui Tăriceanu nu îmi dă pace.

Ideea lui Tăriceanu că îl poate „bate” pe Crin Antonescu la prezidențiale dacă este sprijinit de USD rămâne o utopie. Dă subiect de bârfă televizată însă este puțin probabil ca un partid de talia PSD să își găsească în Tăriceanu prezidențiabilul necesar. Tăriceanu care a fost permanent „adversarul” politic. Și pesediștii știu că Tăriceanu nu a dorit USL.

Ce va fi, va fi. Deși am fost un susținător al USL, după ce am aflat mai multe și mai ales după ce am văzut comportamentul pesedeilor din ultima perioadă de timp mă înterb: de ce oare PNL nu a pus cărțile pe față mai devreme ?

Huliganism politic marca Aurelian Pavelescu, Andrei Chiliman și Vlad Moisescu.

Nu am văzut scenele, nici nu doresc să le văd. Am preluat textul pus de postul Tv Realitatea.

Este evident că cineva, eu spun Pavelescu, a venit la emisiune pentru a provoca, pentru a fi subiect de scandal televizat în vederea unei mai mari vizibilități. Pentru el și pentru partidul pe care îl reprezintă.

Având în vedere faptul că o grupare a exclușilor din PNL s-a adunat într-un ONG cu titlu care simulează apartenența la liberalism însă au devenit, nevoie mare, membri de vază ai PNȚCD - Pavelescu (o altă simulație politică care se folosește de tradiția și vizibilitatea PNȚ-ului interbelic), luând în considerare faptul că la emisiune a participat Mihăiță Calimente, fost vechi membru PNȚ-CD, trecut la PNL cu mulți ani în urmă și care nu a trădat PNL la îndemnul pervers al grupării Chiliman-Moisescu pentru a lovi în PNL și Crin Antonescu, înclin să cred că Aurelian Pavelescu - împreună cu Vlad Moisescu și Andrei Chilima plus „străluciții” lor consilieri - a considerat că este momentul să provoace un scandal în direct pentru discreditarea PNL pe care îl consideră a fi principalul adversar politic și inamic ideologic. Mircea Coșea, al treilea conviv la masa Tv, un alt strălucit traseist politic, nu se pune la socoteală. De fapt, Mircea Coșea a declarat că Pavelescu a provocat scandalul pentru imaginea publică, a lui și a PNȚ-CD Pavelescu.

Îi cunosc comportamentul lui Pavelescu, îl cunosc de când practica terorismul avocațial (poate îl practică și acum) și simula existența unor contracte de reprezentare a unor persoane cu care însă el nu se întâlnea.

Pun mai jos textul preluat de la postul Tv. Se observă provocarea lui Pavelescu și, de ce nu, regretul țărănistului Calimente pentru soarta de care are parte PNȚ-CD, partid capturat de mafia politică și dus la coșul de gunoi al istoriei. Murdărit. Păcat.

„Cearta a pornit după o discuţie pe tema reacţiei violente a lui Gheorghe BUnea Stancu la adresa jurnaliştilor. 

Mihăiţă Calimente: Din ce partid faceti parte... 

Aurelian Pavelescu: Sunteţi ca Bunea aici în emisiune, aţi plecat din PNŢ şi v-aţi dus la un partid de oportunişti. Vreţi să ne contrazicem aici?

Mihăiţă Calimente: Sunteţi un nimeni

Aurelian Pavelescu: Trebuie să plecaţi din politică, golăneala asta s-a terminat, oamenii nu vă mai vor. 

Mihăiţă Calimente: Nu vă mai vor pe dvs, care aţi fost la toate partidele.

Aurelian Pavelescu: Haideţi domnule, termină cu prostiile, sunteţi la putere, domnule, ruşine, ruşine. 

Mihăiţă Calimente: Să-ţi fie ruşine dumitale, care nu are ce căuta în PNŢ, habar n-ai ce e PNŢ-ul. 

Aurelian Pavelescu: Această mafie...

Mihăiţă Calimente: Mafiot eşti tu cu cine te-a pus în fruntea PNŢ, cu domnul Miluţ care l-a pupat in fund pe Băsescu. Eşti un derbedeu. ăştia sunt mafiotii, care il pupa în fund pe Băsescu... 

Mihăiţă Calimente: Nu reprezintă pe nimeni, că PNŢ-ul nu îl reprezintă.

Aurelian Pavelescu: Reprezinţi tu PNŢ-ul?

Mihăiţă Calimente: Tu să-i spui la mamă-ta. NU te mai las să vorbeşti. Trebuie să pleci din emisiune.

Cearta a continuat până când realizatoarea emisiunii a cerut tăierea microfoanelor invitaţilor. În pauza emisiunii, Aurelian Pavelescu a chemat Poliţia, susţinând că a fost ameninţat de Calimente. Ulterior, el a precizat că liberalul l-ar fi ameninţat că "nu mai ajunge acasă", ameninţare care, susţine Pavelescu i-ar mai fi fost adresată şi cu altă ocazie.

"Adică cineva să-mi spună bă, eşti aşa, ok, sunt nişte limite, dar să-mi spună că nu mai ajung acasă, e inacceptabil. Nu pot să accept asta, dacă mie îmi spune asta, ce fac cu alţi oameni?", a spus Pavelescu.

Poliţiştii au aşteptat finalul emisiunii, pentru a le cere explicaţii, în primul rând celor doi protagonişti. Deputatul PNL, Mihăiţă Calimente a plecat însă, mai devreme, fără să dea ochii cu oamenii legii.

"Eu sunt sigur că va plăti o amendă, pentru că a chemat degeaba poliţia. Da, sigur, să facă plangere, eu voi fi citat, foarte bine, daca in urma unei dispute, te cheama politia, e foarte bine! Eu nu i-am spus ca nu ajunge acasa! Daca era asa ceva, as mai fi avut antecedente, VERBALE, sigur, dar fizice, cu nimeni, niciodata", a spus Calimente.

Aurelian Pavelescu e hotărât să nu renunţe la plângerea împotriva lui Mihăiţă Calimente”.

Farisei și fariseism la Brașov cu IRL

Întâmplarea a făcut să văd pe google+ o postare cu discursul lui Bogdan Duca la Brașov la lansarea filialei IRL. Apoi, m-am dus la „Monitorul Expres” care prezintă știrea ca pe un mare succes al societății civile. Nimic deosebit până aici. În interiorul evenimentului, în substanța lui, acolo unde aflu scopul societății civile am găsit farisei și fariseism - de care Bogdan Duca tocmai face vorbire în discursul lui. Bogdan Duca acuză societatea civilă actuala că ar fi acaparată de farisei care au prezentat societății idei și valori străine de neam. Părerea mea este că IRL, în totalitate, precum și asociații lui sunt tot din categoria fariseilor. Iar demersul lor este curat fariseism.

Andrei Chiliman a prezentat starea și obiectivele IRL: „Unul dintre scopurile politice ale IRL pe care ni le propunem pentru 2014 este să adunăm forţele de dreapta pentru alegerile pentru Parlamentul European şi pentru alegerile prezidenţiale”, „există contacte permanente cu toate partidele de dreapta“, enumerînd PNŢCD, Mişcarea Populară, Forţa Civică, PDL şi „chiar unii membri ai PNL, nemulţumiţi de politica de stînga a PNL-ului actual şi de faptul că liberalii au devenit un stîlp de susţinere a PSD“, „IRL susţine ideea unei liste unice de candidaţi la Parlamentul European, din partea tuturor partidelor de dreapta, şi prezentarea unui candidat unic la preşedinţia României” ...

A vorbit și „țărănistul” Pavelescu care laudă IRL pentru sprijinul acordat PNȚCD în vederea „renașterii” acestuia.

Fariseism pe linie. IRL, „inițiativă liberală”, participă la „renașterea” PNȚCD care se dorește creștin-democrat. Lideii IRL au devenit membrii ai conducerii PNȚCD Pavelescu astfel că va rezulta o schimbare a identității ideologice a PNȚCD. Dacă nu va fi așa, înseamnă că ireliștii nu au avut nici o opțiune politică clară până acum, iar prezența lor în PNL a fost doar de ochii lumii, să fie și ei prezenți într-un partid politic pentru obținerea unor avantaje generate de o astfel de prezență. Chiliman a ajuns primar, de exemplu. Și mai este ... încă.

Cea mai idioată poziție a expus-o însă Bogdan Duca. Potrivit expozeului său, societatea civilă a apărut ca o reacție împotriva statului. Că rolul societății civile este să impună statului norme, să impună statului propriul punct de vedere. Acțiunea preconizată este cea „de a impune”. Ce rezultă de aici ? Că societatea civilă, în diferitele ei forme de organizare, cu obiectivele ei diferite de la o organizație la alta, este în permanență în opoziție cu statul iar de nu poate impune statului propria voință prin dialog sau consultare își va impune voința prin alte forme, chiar violente pentru că acțiunea „de a impune” cere aplicarea tuturor metodelor în vederea impunerii. Altfel, societatea civilă își pierde obiectivul. O astfel de abordare este, de la început, un fariseism. IRL promovează astfel ipocrizia, duplicitatea, fățărnicia. Noi suntem „societate civilă” însă obiectivul nostru nu este să sprijinim politicul și politicienii ajunși la guvernare să cunoască și să acționeze în interesul general al societății ci este de a impune statului, în orice formă ar rezulta el în urma unui scrutin popular, propria voință. De nu vrea, atunci ne vom „război” cu statul. IRL se recunoaște, prin acest expozeu ca agent politic destabilizator al statului atunci când statul nu îi va accepta „suzeranitatea”.

Culmea tupeului este că IRL promovează astfel de idei în numele liberalismului ! O doctrină politică care are, prin excelență, ca obiectiv politic supremația legii. O doctrină care recunoaște voința supremă a poporului rezultată în urma alegerilor libere. O doctrină care are la bază drepturile și libertățile civile ale persoanei. Iar tot expozeul IRL se îndreaptă tocmai împotriva acestor deziderate liberale. Pentru că starea de opoziție împotriva statului este, de fapt, o opoziție împotriva tuturor cetățenilor țării care au exprimat o voință politică fără echivoc, prin vot majoritar în urma unor alegeri libere. Până la urmă, statul este forma asociativă cea mai înaltă a cetățenilor unei țări. Iar IRL își propune, nici mai mult, nici mai puțin „să impună” statului, adică cetățenilor statului român, voința proprie a unui Chiliman, Moisescu, Duca și care or mai fi pe acolo. IRL este, de fapt, după aceste expozeuri, o organizație care își propune să împiedice statul, pe cetățenii care au ales o linie politică prin reprezentanții acelei linii politice, să își realizeze scopurile politice exprimate prin vot. Nu este mare lucru să vedem în viitor un IRL aflat la originea unei tentative de lovitură de stat în vederea impunerii unei puteri străine de voința alegătorilor.

IRL nu este departe de alte „societăți civile” care s-au manifestat de-a lungul timpului, la fel de enclavizate, la fel de habotnice, la fel de ireale, cum ar fi SAR, GDS, IPP etc. Toate au avut și au ca țintă impunerea propriei voințe asupra statului format din cei care au fost mandatați de cetățeni să îi conducă. Nu uit exprimarea lui Pippidi că „ei” au dat lui Băsescu tot ce a fost nevoie, inclusiv strategiile „necesare” pentru o conducere a statului numai că Băsescu nu a ținut cont de ele. Nu pot trece mai departe fără a observa că și Fundația Mișcarea Populară este tot o astfel de societate civilă deoarece are ca membri fondatori pe cei care au gândit dezastruoasa guvernare băsesciană, au construit strategiile care încă mai sunt pe site Președinției României, care acum și-au făcut un partid politic care are ca obiectiv reluarea acelor strategii dezastruoase.

Fariseii, fariseismul și absurdul politic și-au dat mâna la Brașov sub îndrumarea marelui fariseu Chiliman (fost liberal - „încrâncenat” -, devenit țărănist nostalgic), a lui Pavelescu, a lui Moisescu și cu sprijinul necondiționat al așa-zișilor liberali din zona de influență a lui Chiliman, mari dușmani ai PSD azi, mari idealiști ai realizării USL ieri.

Farisei și fariseism. Nimic mai mult.

Esențial, la Hotnews, Congresul extraordinar al PNȚCD Pavelescu

Introdus la categoria „Esențial”, Congresul extraordinar al PNȚCD Pavelescu are parte de comentariile încurajatoare ale cititorilor băsiști. Unii sunt fermi în afirmația că ar fi necesară o fuziune în PNȚCD Pavelescu a partidelor băsiste.

Foștii liberali au fost primiți și numiți la vârful PNȚCD Pavelescu cu mare pompă și bucurie. Vin banii !

Andrei Chiliman, cel care cu puțini ani în urmă ne vorbea despre rădăcinile adânci pe care le are în PNL pentru a ne motiva în susținerea lui pentru Primăria Generală a Bucureștiului a vorbit altfel acum. Are adânci rădăcini în PNȚCD, prin tatăl său care nu a fost fericit când s-a înscris în PNL în anii 1990. Și Paleologu și-a adus contribuția la mesajele de încurajare amintind celor care au habar de politică că el este urmaș al unui țărănist, bunicul său.

Nu știu câți liberali au trecut sau vor trece în perioada următoare la PNȚCD Pavelescu, chiar dacă Vlad Moisescu a afirmat că vor veni mulți, știu însă că la pretențiile exprimate de pavelescienii țărăniști este puțin probabil să ia 10% din voturile cetățenilor la următoarele alegeri. Pe undeva, intenția lor de a deveni „balama politică” este rezonabilă, problema lor este că spațiul în care vor să exceleze este foarte aglomerat. Pe de o parte este PDL, cu nucleul lui dur, reorganizat de strategul Blaga și revenit la niște obiective clare de politici publice, pe de altă parte sunt susținătorii lui Băsescu împrăștiați ca ciupercile după ploaie în tot felul de partide, partidulețe și societăți civile. Peste tot și toate este însă PNL, cel mai mare partid de dreapta din România și care are vocația politică de a guverna cu sprijinul unei mari părți a populației. În toată această enumerare trebuie văzut esențialul. PNL și PDL sunt singurele partide care se declară de dreapta cu vocație guvernamentală. Ca atare, sunt singurele care pot fi luate în calcul ca partide ce pot asigura nu doar reprezentarea unor aspirații politice ci și înfăptuirea lor prin actul de guvernare. Chiar în condițiile unor alianțe politice speciale cu PSD. Alianțe între dreapta și atânga politică sunt peste tot în Europa, Germania fiind exemplul cel mai la îndemână. Interesul național primează în fața intereselor particulare ale formațiunilor politice. PNȚCD Pavelescu, Forța Civică Ungureanu, Mișcarea Populară Băsescu nu au capacitatea de a exprima vocația guvernării. Chiar dacă sunt foarte guralivi în media, chiar dacă au o susținere puternică din partea unei părți a presei și a unor așa-ziși analiști politici, sunt incapabili să fie mai mult decât au devenit. Niște colocvii politice.

La Congresul PNȚCD Pavelescu fondul problemei a fost exprimat de Eugen Tomac, liderul Partidului Mișcarea Populară care însă se află în chinurile „nașterii” politice. Susținerea lui Traian Băsescu pentru „unificarea dreptei”. O glumă bună pentru oricine știe ceva despre politică. Pentru că Băsescu nu are nimic în comun cu dreapta politică. Băsescu este, în cel mai bun caz, dacă putem spune că este ceva bun la el, promotorul autoritarismului în politică, linie de comportament politic ce elimină și dreapta și stânga politică. Nu știu ce va face PNȚCD Pavelescu în continuare însă absorbția băsescienilor ar fi una din soluțiile oportune pentru mărirea partidului. PNȚCD Pavelescu are vocația aspiratorului politic. Faptul că a adunat și își propune să mai adune liberalii rătăciți este pe undeva normal, PNL aducând în rândurile lui, de-a lungul timpului, mai mulți țărăniști nemulțumiți de politica PNȚCD în actul de guvernare și în comportamentul politic. Va trebui să îi ademenească și pe ceilalți „de dreapta” de pe scena politică, pentru că aceia sunt singurii care îi mai pot aduce voturi. Alții nu are cum aduna pentru că PNȚCD Pavelescu nu are cu ce îi ademeni, atrage, păcăli, forța ...

Acest Congres are darul de a forța „dreapta” băsesciană să ia decizii majore în timp scurt. Este un semnal care arată că PNȚCD este viu, cam zbârcit, dar viu și că are de gând să joace pe scena politică folosind la maxim propria identitate. Ei speră, sunt sigur, că cealaltă parte a PNȚCD aflată sub controlul lui Ciorbea va „reveni la matcă”. Alături de PDL, condus de Blaga, pe care îl curtează cu eleganță, PNȚCD Pavelescu vrea să se afirme ca adversar al PNL. Trioul politic de dreapta format din PNL, PDL și PNȚCD Pavelescu duce în derizoriu efortul lui Băsescu de a fi liderul dreptei politice după plecarea de la Cotroceni. Partidele băsesciene sunt puse în fața scenariului dispariției de pe scena politică. Și Forța Civică și Mișcarea Populară devin, cu sau fără voie, avortoni politici. Cei care s-au adunat în aceste formațiuni ar trebui să se pregătească să părăsească scena politică. Singura lor șansă de a mai activa pe scena politică este înscrierea în unul dintre cele trei partide care fie au forță azi fie au o anume notorietate sprijinită de istoria politică națională (cum este PNȚCD Pavelescu).

PNL, la rândul lui, va trebui să țină cont de noua structură moisesciano-pavelesciană care se adresează explicit liberalilor în scopul ruperii partidului. PNL a rezistat „exodului” S&S la PDL, acum va trebui să vadă dacă P&M are puterea de a mai rupe din PNL. Este un factor de risc care trebuie avut în vedere, chiar dacă la o primă evaluare nu pare cine știe ce mare scofală. Moisescu și Chiliman pot face rău în continuare partidului. Nu este exclus să fie unii membri sau simpatizanți PNL capabili „să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard”. Nu este exclus. Dar nu este nici o tragedie. Fluxul acesta de personal este, pe undeva, normal. Normal este însă și ca PNL să devină mai incisiv în mesajul public pentru a atrage cât mai mulți membri ai societății către ideile liberale, către liberalism. Pentru că există un uriaș potențial nu atât azi cât în perioada următoare. Cu sau fără voia multora are loc o schimbare majoră de percepție asupra vieții. Generațiile ajunse la maturitate nu mai sunt tarate de ideile „comunismului înfloritor la orașe și sate” - deși social-democrații din PSD și de pe aiurea folosesc, cu o satisfacție ascunsă, vechile mesaje comuniste -, simțul libertății este mai puternic, a apărut, firav încă, simțul propriei valori și a potențialului personal de a face ceva pentru sine dar și pentru cei din jur, proprietatea a devenit un scop în viața iar egalitarismul, concept social-democrat, și-a arătat, violent, limitele. Chiar aici, în România lui Traian Băsescu, am retrăit egalitarismul în nefericire și durere al populației ca scop al „bunăstării”. De pe timpul comunismului nu am mai auzit formulări cu „sacrificiile poporului” pentru binele națiunii cum am auzit de la Băsescu și Boc, acești doi mari incompetenți naționali.

Eu am sentimentul că PNȚCD Pavelescu a creat, prin acest congres, mai multe probleme băsescienilor decât și-ar fi dorit aceștia. Mare lucru dacă nu cumva, după PDL, PNȚCD Pavelescu să fi dat semnalul că Băsescu nu mai este de actualitate. Dacă adaug la mesajele acestui congres, unele ascunse, ultimele mesaje ale lui Blaga cu privire la comportamentul viitor al PDL, atunci pentru băsescieni vin nu vremuri grele ci vremuri cumplite.

Lansarea Partidului Mișcarea Populară cu „perle”, ca la bac

Se lansă minunea politică numită Partidul Mișcarea Populară. Deși poartă denumirea de partid, președintele lui interimar are o exprimare care îl duce în zona „struțo-cămilelor” politice.

HotNews. „Noi nu infiintam azi un nou partid, noi vrem sa infiintam un altfel de partid”. Eugen Tomac.

Să analizăm. Nu este un nou partid. Prima teză. În primul rând nu este nou. Ca atare, trebuie să merg să văd de ce nu este „nou” din moment ce însuși președintele interimar face o astfel de afirmație. Ajung, vrând-nevrând la o altă declarație, a lui Marian Preda, președintele Fundației cu același nume, fundație care conduce partidul, de fapt: „Partidul continuă programul de reforme şi modernizare a României început de Traian Băsescu”. Mediafax. Pun cele două afirmații una lângă alta. Nu este un „nou partid” pentru că el „continuă programul de reforme și modernizare al României”. Apare acel „continuă” care confirmă afirmația că nu este „nou”. Nefiind „nou” și urmând a desfășura acțiuni care „continuă” acțiuni anterioare, bag seama că acest „altfel de partid” este o structură zicese politică care, prin concepte și oameni își trage seva din ceva ce a existat anterior. Nu este exclus ca prin excepțiile deja anunțate de Eugen Tomac și Marian Preda să avem, nu peste mult timp, o nouă definire a termenului de „politică” și a „acțiunilor politice”. Termeni care să satisfacă orgoliul, vanitatea și mofturile persoanei care este creatorul atât al fundației cât și al „partidului” (nu există încă în dicționar un termen care să îl definească așa că sunt obligat să îl asimilez, forțat, unei noțiuni cunoscute).

Ca la balamuc. Nici o problemă. Tomac ăsta nu se lasă și continuă să emită „perle”.

„Partidele de azi nu mai reprezinta o garantie pentru viitorul tarii noastre. Modelele de dezvoltare propuse de partidele politice au esuat. Noi vrem sa fim ce altii nu au putut fi sau nu si-au dorit sa fie: adevarata voce de dreapta a cetatenilor romani, o alternatativa credibila la USL pentru toti cetatenii cinstititi si corecti. A sosit momentul sa punem pe masa idei si politici noi”.

Nefiind un „nou partid” ci un „altfel de partid” (nu a găsit săracul în DEX o noțiune care să îi definească), Tomac al lui Băsescu vine să propună românilor de dreapta (?!) alte modele de dezvoltare care nu mai sunt comune sau sunt străine partidelor politice. Ca atare, prin nașterea Partidului Mișcarea Populară ni se propune să renunțăm la „politică” ca „știință și practică de guvernare a unui stat” și să acceptăm altceva. Nemaifiind politică ce va fi ? Naiba știe ! Pentru că și dictatura, tirania etc. sunt forme ale exprimării politice. Apoi, după ce emite prostia cu diplomă (are diplome care îi confirmă niște calități intelectuale în baza cărora este promovat) se postează ca „o alternativă credibilă a USL”. Alo bre ! Ce faci ? Cum naiba te apuci să amesteci „mere cu pere” ? Dacă tu nu ești „un nou partid” cum devii „alternativă” la unii care se afirmă ca fiind partide ?! Va trebui să te clarifici. „Ori că-că ori că-că”. Altfel nu se poate. Cel puțin pentru mine. Pentru dreptacii ăia pe care îi dirijezi după indicațiile „semaforului” de la Cotroceni este posibil ca ce ai guițat până acum să fie un izvor de înțelepciune.

Harababura continuă. Zice Tomac: "Este un partid de orientare de centru-dreapta, care are drept obiectiv sa recastige increderea oamenilro cinstiti si corecti. Suntem un partid crestin-democrat si liberal si credem ca e foarte important sa sublinem ca suntem si ramanem partenerii presedintelui Romaniei. Sustinem si vom continua sa sustinem reformele pe care seful statului le-a demarat. E foarte important, pentru ca tara noastra sa fie respectata si apreciata de partenerii nostri". După afirmația asta este clar că ești dus cu pluta.

Wikipedia. „Apărută ca o reacție la atacurile împotriva bisericii și a catolicismului, creștin-democrația reprezintă expresia politică a creștinismului catolic. Creștin-democrația a reprezentat o mediere între liberalism (individualism) și socialism (colectivism), aducând în politică și elemente noi precum morala creștină și subsidiaritatea. Considerată în multe țări europene drept o formă de neoconservatorism, creștin-democrația se intersectează cu conservatorismul în puncte fundamentale ale ideologiei, precum respectul față de valorile tradiționale, credința și familia.

Democrația creștină este o ideologie politică, care urmărește să aplice principiile creștine în politica publică”.

Tomac și ai săi „îndrumători” de la Palatul Cotroceni care conduc, de fapt, noul dar de fapt vechiul vehicul politic băsescian folosesc cu multă larghețe noțiunile. Știu ei că place urechilor termenul „liberal”. Și îl folosesc, cu larghețe, ca o continuare a folosirii lui de către PDL, partid din care se trag aproape toți membrii fundației și, mai nou, membrii acestui „nou/vechi” partid abia înființat. Adevărul este că Traian Băsescu a copiat modelul bisericii catolice de formare a unui vehicul politic propriu, creștin-democrația, înființând propriul lui vehicul politic (care se definește a fi un fel de struțo-cămilă) pentru a fi vizibil în viitor. De fapt, enunțul lui Tomac este o contrazicere a altui enunț, făcut în același timp, potrivit cărora „modele partidelor politice au eșuat” ! De fapt, înclin să cred că Mișcarea Populară nu are treabă nici cu creștin-democrația. Își declară aceste „înclinații politice” doar pentru a accede pe scena politică europeană, pentru a ajunge la PPE. Practic Mișcarea Populară este o creație băsesciană, în interesul personal al lui Traian Băsescu iar toate figurile care se perindă în fața media sunt doar slugile lui. Traian Băsescu se autoproclamă o altă instituție a statului. O instituție cu aparat propriu care va cere statului să îi asigure finanțarea. Pentru că are și fundație și partid politic. Mare lucru de nu vom ajunge să vedem în Mișcarea Populară un fel de MISA a lui Bivolaru.

Cine vrea să înțeleagă, va înțelege faptul că Băsescu și-a luat „adio” nu de la PDL ci de la Blaga și susținătorii acestuia, restul pedeleprelor urmând a se înregistra în Mișcarea Populară care reprezintă, de fapt, PDL băsescian. Nu se putea altfel pentru că Blaga are ștampila și sigiliul PDL și nu are de gând să i le dea lui Băsescu. Iar „liberalismul” clamat de Tomac este, de fapt, o invitație adresată „liberalilor” Chilman și Moisescu cu tot ce au adunat aceștia în IRL (Inițiativa România Liberală) care, prin extindere, devine un factor de risc pentru dezvoltarea Mișcării Populare. Dacă este așa, nu au greșit. Chiliman a fost, este și va fi un admirator al măsurilor politice de torționar luate de guvernările Boc sub îndrumarea lui Băsescu. Au murit oameni, nici o problemă. Reformele băsesciene pot duce la victime colaterale. Chiliman le-a aplaudat cu sârg.

Să vedem ce va mai fi. Mare lucru de nu vor lupta PMP și IRL un timp ca, mai apoi, după ce Chiliman și Moisescu plus unii de lângă ei își vor fi primit „tainul”, cele două să fuzioneze.

PDL în „chinurile refacerii”. Mișcarea Populară intră în comă.

După ce PNL a exclus „cârtița” băsesciano-mereuistă numită Andrei Chiliman hop, de unde-de neunde, PDL anunță și el excluderi. Nume grele, băsescieni puri și duri, „voci critice” în stil Macovei (dementa de la Bruxelles), apropiate dementei, demenți și ei, cu stil de papagali politici. Niște copy-paste după lideri aiuriți de mai peste tot mapamondul.

Încearcă aburitorul Chiliman să țină pasul, să se bage și el în cărțile istoriei ca victimă a abuzurilor „Moscovei”, să aibă plăcerea de a vedea poporul plângându-i de milă, să vadă cum sare „de fund în sus„ cu adâncă stupoare clasa politică popular europeană pentru abuzurile ce i se fac aici, în țărișoara lui dar ... pauză. Lumea nu îl știe. Lumea de prin București măcar, darămite lumea „incultă” din provincie. Nu mai poate. PDL îi va lua fața. Fără menajamente. Păi ce, se compară el cu deja celebrul distrugător al învățământului românesc Funeriu (funebru personaj cu pretenții de intelectual). Sau cu Baconschi cel iubitor, „năprasnic”, de nuri feminini pe bani publici. Sau cu „eminentul” politolog de doi bani bucata Cristian Preda europarlamentar „degeaba” pentru România ? Nu, nu se compară. Nici cu Teodor Paleologu, jucăușul.

Propunerea pentru excluderea „cârcotașilor” vine de la „vest”. Alin Popoviciu, vice cu „vestul” la PDL. Poporul din vest, de acolo de la el, îi vrea afară pe cei care se chinuie să încropească din nimic, dar de fapt din resursele PDL, partidul iubit al lui Băsescu: Partidul Mișcarea Populară. Cică a depus „cererea” corespunzătoare la partid. A ieșit și Cezar Preda anunțând „cumplite” fapte săvârșite de pedeleii care au rămas, în fapt, pedelepre. Cică, știe el de la colegii liberali, că respectivii tot dau târcoale pe la ușile liberalilor, ba pe la centru, ba pe la periferie poate-poate sunt primiți și „binecuvântați” de liberali cu ceva acolo, chiar mărunțiș de e, pentru a trece aceste vremuri grele. În fapt, cam toți cei chitiți a fi dați afară sunt mai mereu cu ochiul și timpanul la ușa Mișcării Populare a lui Băsescu. Ar vrea ei la Băsescu însă nu prea pot acum, nu de alta, dar de poame bune ce sunt nici acolo nu pot intra așa ușor. Au ei ceva bube în cap de li se face selecție. Ca la intrarea în bandele infracționale sau organizațiile teroriste.

Normal că s-a iscat vervă. Presa băsistă este în derută. Cu cine să țină ? Care va fi învingătorul ? Nu mai au repere. Băsescu este pe ducă iar înființarea Partidului Mișcării Populare este doar o intenție. Prea mulți entuziaști care să îl „nască” (cum spun eu, „fete” cum spune un prieten) nu sunt. Mișcarea din PDL, dacă se va produce, tulbură cumplit zisa „naștere”. De aia a sărit în sus coana Nutzi, spaima Constituției. Lumea este tulburată. Dacă Blaga și echipa lui chiar ajung să facă treabă, atunci pedeleii au de ales. Rămân pedelei și mănâncă atât cât au sau trec în altă tabără și mănâncă de sub unghii.

Pe zi ce trece se prefigurează o despărțire din ce în ce mai clară de Băsescu. Acum, la rând, sunt oamenii lui. Oameni care pierd, în urma „curățeniei”, popularitatea. Oamenii din țară vor face socoteli. Nu este mare distanța de la „cel mai bun” la „o hahaleră”. Despărțirea de PDL cu scandal duce la despărțirea și de lumea politică activă. Oamenii lui Băsescu nu au „față” la membrii USL, UDMR nu lucrează cu „mărunțișuri”, minoritățile parlamentare merg doar cu puterea. Iar mărunțișurile vor fi, de se va „făta” și partidul lui Băsescu, Partidul Mișcarea Populară, Partidul Forța Civică, Partidul Național-Țărănesc Pavelescu, Partidul Noua Republică și ... ce o mai fi. Mărunțișuri născute să împiedice pe alții, mărunțișuri ce se vor mânca între ele.

Eu mă întreb. Va fi capabil PDL să renască ? Va avea suficient „sânge în instalație” Blaga să refacă PD ? Dacă nu, se va alătura la masa „canibalilor” politici de „dreapta”, se va hăitui cu ei și va dispare la coșul de gunoi al istoriei.

Chiliman a reușit ! Va pleca din PNL așa cum a vrut el. Dat afară. MRU întinde covorul roșu ?

BPN al PNL a făcut jumătate din treabă. A fost de acord cu excluderea lui Chiliman din PNL dar și a deputatului Diana Tușa (soția jurnalistului Iosif Buble de la A3). Agerpres.

Chiliman mai are puțin și reușește să plece din PNL dat afară păstrând astfel primăria Sector 1 București pentru Partidul Forța Civică. Mai mult, Forța Civică va avea un deputat în plus în Camera Deputaților. Pentru MRU este un succes. Destul de mic el, pentru că nu sunt mulți liberali care îl urmează pe Chiliman. Totuși este un succes. Pentru PNL este o pierdere. Pierde o primărie. Hm. O primărie. Da. Așa pare. Dar, ce consilieri are primăria ? Ce formațiuni constituie majoritatea „legislativului” de la S1 ? Bănuiesc că USL. Asta dacă nu cumva PSD va încerca o coabitare cu Chiliman și Forța Civică. Să vedem ce va face PSD partid specialist în coabitări.

Sunt curios, MRU va întinde covorul roșu pentru primirea lui Chiliman ?

Excluderi la PNL. Doar atât ?!

Moisescu și alți 11 colegi din Filiala PNL Sector 1 București au fost excluși din partid în urma unei ședințe în care s-a exprimat un singur vot împotrivă. A lui Ludovic Orban. Toți aderenți la Inițiativa România Liberală, toți ostili PNL, partid în care erau membri.

Săptămâna ce vine, se anunță noi excluderi, a celor care nu pot fi excluși de organizația din care fac parte, Chiliman și Diana Tușa, primar și deputat PNL. Este nevoie de acceptul altui organ. Mecanism intern de protecție a celor investiți de partid cu încredere pentru a-l reprezenta în fața opiniei publice.

Personal, absolut personal, consider că măsura este corectă și bine-venită. Pot specula că este făcută cu întârziere, pentru că cei în cauză au avut suficient timp pentru a dezbina organizații locale. Acum se fac excluderi la nivelul Filialei Sector 1 București însă este necesar să aflăm dacă se vor face și în alte organizații ale PNL, pentru că în mod sigur sunt și alți membri și susținători ai IRL încă membri ai PNL. Dacă s-a început „curățenia” la Sector 1 București, este normal să se continue la celelalte organizații. Sunt convins că la nivelul central al partidului se cunosc susținătorii lui Chiliman și Moisescu din organizațiile locale.

Membrii fondatori ai IRL. Liberali și foști liberali și membri ai Forței Civice. Partid advers. Fost membru al ARD, membru acum cu PNȚ-CD Pavelescu în construcția „Alianța DA”, epigon al vechii alianțe distruse de Băsescu. Prin grija lui Moisescu, IRL a semnat aderarea la „Alianța DA”. Suficiente probe pentru a face dovada că IRL s-a despărțit, în fapt, de PNL. Acum este corect ca toți membrii și simpatizanții IRL din PNL să fie dați afară din partid. Indiferent de consecințe. Chiar și consecința pierderii primăriei Sector 1 București. Chiliman, de mult timp nu mai acționează ca un membru al PNL la primăria de sector. De mult timp are „alianțe” proprii cu membri ai PDL, FC sau alte mișcări obscure manevrate de Băsescu și acoliții lui. Este timpul să se facă pasul cel mare și să fie trimis Chiliman la Băsescu, acolo unde îi este locul.

Îmi vin în minte momentele de la Filiala Sector 2 București, filială care poate fi un bun exemplu pentru modul exemplar în care s-a refăcut după dezastruosul mandat al lui Dan Cristian Popescu, acum vice-președinte sau prim (?!) al Forței Civice. Observ că în Filiala Sector 1 București este un număr mic de excluși. La care se vor adăuga Chiliman și Diana Tușa. În total 14 persoane. Organizația este însă una mare. Nu este exclus să fi plecat o parte dintre membri, mai curajoși, către Forța Civică. După alegerile interne în organizație se vede că aceasta este în viață, că nu este pro-Chiliman sau Moisescu, că are de gând să obțină rezultate pozitive și să câștige la viitoarele confruntări electorale. La fel a fost și la Sectorul 2. Au plecat un număr mic de membri după Dan Cristian Popescu, organizația devenind azi mult mai mare și mai puternică.

Nu este vorba doar despre excluderi. Este vorba despre o adevărată curățire a PNL de „neghină”. Urmează parlamentarele europene și apoi alegerile prezidențiale. PNL trebuie să acționeze ca un tot, unitar. Chiliman și ai lui sunt ca celulele canceroase pe corpul PNL așa că este absolut necesară intervenția „chirurgicală”.

După operațiunea din aceste zile nu este exclus ca unii membri ai PNL simpatizanți ai IRL sau dușmănind pe Crin Antonescu să plece. Nu este exclus însă și faptul că măsura luată de excludere a lui Chiliman și Moisescu să încurajeze alte persoane să se înscrie în PNL, actul de forță având, întotdeauna, o putere de atracție mare. Mulți oameni apreciază determinarea cu care conducerea unei organizații acționează. Faptul că în PNL există, fără nici un dubiu, libertatea de exprimare și că cei care au ceva de spus sunt ascultați atrage. Atrage pentru că este altceva față de alte organizații.

Chiliman și ai lui vor deveni membri ai altei formațiuni politice. Toate semnele duc către Forța Civică. Acolo însă, se vor lovi de interesele celor care îl susțin pe Mihai Răzvan Ungureanu. Dacă „supărăciosul” Chiliman își va vedea visul cu ochii, să fie desemnat candidat la Primăria Generală a Bucureștiului, îi va fi, cumva, fidel lui MRU. Posibil ca în proiecția FC să existe acest vis al lui Chiliman. Nu degeaba DCP este membru fondator al IRL. Culmea, dacă este să luăm prin comparație statutele partidelor, ar fi trebuit ca MRU să îi atragă atenția lui DCP și celorlalți IRL-iști că au aderat la altă platformă politică. Nu se produce „fenomenul” ceea ce îmi arată că IRL este, de fapt, organizația „civilă” a Partidului Forța Civică. Dacă mă uit la membrii fondatori, constat că Moisescu, Chiliman și Diana Tușa sunt singurii din PNL atrași. Ceilalți, în frunte cu Duca, sunt de mult timp alături de FC chiar dacă în paralel simulează liberalismul în așa-zisa organizație a bloggerilor liberali (juridic o simulație cu scopul de a înșela pe cei dispuși să fie înșelați).

Excluderile sunt absolut necesare. Paravanul „liberalismului” fluturat ostentativ de membrii FC și IRL este o simulare ordinară. După declarația lui Moisescu că IRL promovează afilierea „liberalilor” la popularii europeni scopul IRL este mai mult decât clar. FC are nevoie, ca de aer, de voturi la parlamentarele europene pentru a adera la PPE. Liberalii înșelați de Chiliman și Moisescu ar fi un mare bonus. Având în vedere misionarismul lui Duca pentru biserica catolică și supremația acesteia în viața politică europeană prin intermediul creștin-democrației, având în vedere că „invitații” și susținătorii IRL din alte formațiuni politice sunt susținători ai catolicismului politic, înclin să cred că MRU și ai lui și-au propus să devină partid creștin-democrat. Adversar al liberalismului de orice fel. Ca să mă refer doar la liberali.

Acțiunea de excludere din PNL a iubitorilor de creștin-democrație trebuie să continue. Vor creștin-democrație, vor să promoveze supremația politică a bisericii catolice, este treaba lor. Dar nu din interiorul PNL. Pentru că PNL este de fapt partidul libertăților cetățenești, este partidul libertăților civile, este partidul libertăților de conștiință. Este partidul unde se pot exprima oamenii care au credințe diferite. Pe care îi unește ideea libertății.

De ce să îl cred pe Chiliman ? IRL nu este „fată mare”.

După lansarea IRL, cei de la Adevărul i-au luat lui Chiliman un interviu. Normal. O acțiune de presă absolut normală. Lăudabilă chiar. Un interviu care îl arată pe Chiliman ca un bun liberal iar IRL ca o „fată mare” bună de măritat. Ceea ce este fals. Foarte fals.

Interviul poate fi citit prin accesarea link-ului. Pe mine mă preocupă, în special, falsurile din această înșirare de idei. Sunt destule. Cu puțină răbdare și tutun ele pot fi scoase și puse în evidență.

Un prim fals este în declarația lui Chiliman cu privire la nașterea „Inițiativei România Liberală”. Este adevărat că a apărut în urmă cu un an și ceva luni, este adevărat că a fost creată de un grup de bloggeri liberali însă a fost și este, încă, un proiect care are din ce în ce mai puțin a face cu liberalismul. Inițiatorul platformei, teologul și politologul Bogdan Duca, este un negativist al PNL și liberalismului, promovând, agresiv, concepte ale creștin-democrației, cu accent pe ideile conservatorismului clasic. Nu poți spune despre un astfel de personaj că este liberal din moment ce promovează concepte născute ca reacție la liberalism. Conservatorismul și mai apoi, creștin-democrația care l-a ucis pe acesta în timpurile moderne, s-a născut în opoziție față de liberalism. De la naștere și până acum, platforma lui Duca, România Liberală, și-a definit din ce în ce mai clar poziția anti-PNL și, în special, anti-conducerea PNL în frunte cu Crin Antonescu.

Sunt convins că Andrei Chiliman a fost atras, în special, de poziția anti-Antonescu a celor care realizează această platformă și o țin în viață cu materialele scrise. Nu neg că i-a plăcut și ideea de a avea aproape niște net-iști activi pe mai toate rețelele de socializare on-line. De asemenea, nu cred că a citit materialele publicate pe site, însă nu este exonerat de răspundere din moment ce a devenit unul dintre membrii fondatori ai Inițiativei. Pentru că asocierea cu cei de pe platforma lui Duca presupune asumarea nu doar a activului acesteia ci și a pasivului.

În afara lui și a lui Moisescu, membri ai PNL, posibil și a unor apropiați ai lui, restul membrilor fondatori și simpatizanți sunt membri ai Partidului Forța Civică cu mult înainte ca această Inițiativă să se constituie. Este adevărat, unii dintre ei au fost membri ai PNL însă de anul trecut au plecat la Forța Civică însoțind pe Dan Cristian Popescu de care sunt legați prin legături oculte. Dan Cristian Popescu este un fost țărănist ajuns în PNL și ocupând funcții importante prin manevre dolosive. Din aceste motive declarația lui Chiliman este falsă:

„Adevărul“: Când a apărut ideea înfiinţării fundaţiei Iniţiativa România Liberală (IRL)? 

Andrei Chiliman: Acum un an şi trei luni, un grup de bloggeri au hotărât să lanseze această iniţiativă – România Liberală – ca blog, ca loc de întâlnire a unor idei. Apoi, ne-am gândit să transformăm „România Liberală“ în iniţiativă de întâlnire chiar a unor oameni reali, nu numai în lumea virtuală, prin crearea acestui ONG.


Când nu spui adevărul spui minciuni. Iar Chiliman minte.

Platforma lui Duca, devenită între timp sforțoasă civic nu mai are legătură cu liberalismul. Patronul platformei, Dan Cristian Popescu a afirmat, în zilele din urmă, în linia politică a Forței Civice, că Inițiativa abia născută își dorește să aibă legături cu Mișcarea Populară nășită de Traian Băsescu. Ideea a fost întărită de Chiliman, care vede că pot fi găsite „căi de colaborare” (Mediafax):

„Primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a fost întrebat, luni, de jurnalişti, dacă este posibil ca Iniţiativa România Liberală să fuzioneze cu Mişcarea Populară, în condiţiile în care ambele mişcări sunt pe zona de dreapta, el precizând: "Sunt convins că putem găsi căi de colaborare".

În interviu însă, Chiliman afirmă nu nonșalanță:

 „Se spune că IRL a apărut ca să rupă PNL. Mulţi văd o unificare a iniţiativei dvs. cu Mişcarea Populară a lui Traian Băsescu. 

Nu cred că în viaţa reală speculaţiile sunt cele care dau soluţii. Vă spun că apariţia IRL nu are nicio legătură cu crearea unui alt partid. Eu sunt membru al PNL, nicio clipă nu mi-am exprimat dorinţa de a pleca din PNL. Am mai auzit că suntem plătiţi de Dinu Patriciu. Eu vă pot spune că m-am despărţit de Patriciu în 1992 şi de atunci nu am mai avut ocazia să ne întâlnim”.


Luând în considerare numai minciunile de până acum ale lui Chiliman, minciuni evidente ce ies ca râia pe piele din acest interviu, nu am cum să îl mai cred. În rest, interviul este absolut neinteresant. Idei enunțate din spuma minciunii primordiale. Ofurile lui cu Crin Antonescu și disperarea lui că va fi uitat. În plus, îl contrazice pe Ludovic Orban care a avut o poziție foarte tranșantă cu privire la această Inițiativă. După Chiliman, obicei preluat de la băsescieni, Orban nu a fost de față pentru că el nu s-a implicat în chemarea lui. Haida-haida !

Cu privire la Tăriceanu, scuza găsită de Chiliman a fost aceea că Tăriceanu a avut treabă la Senat și nu a putut fi prezent la lansarea. Nu își dă seama Chiliman cât este de penibil ? De ce nu spune că Tăriceanu a fugit. A fugit, per și simplu, de ridicol.

Chiliman este un mincinos. Bine a spus Antonescu că face politică de tomberon.

Notă.

După ce am scris articolul, am dat peste articolul lui Sever Voinescu la Evenimentul Zilei. Nu mai trebuie altceva pentru a arăta că Andrei Chiliman este un duplicitar.

Critică, da, ambiguitate politică, ba

A vorbit Crin Antonescu, azi. S-a exprimat cu privire la mult-mediatizata IRL.

"Se poate ca în PNL să nu fii de acord, nici măcar cu deciziile unui congres, darămite cu conducerea. Se poate să faci la nesfârşit vocalize publice pe chestia asta, trăieşti bine mersi. Dar acest tip de bigamie politică nu poate fi tolerat, pentru că am intra în promiscuitate şi critica justificată sau nu, publică sau nu e pentru noi de înţeles, promiscuitatea politică nu". Mediafax.

Să vedem candidații: Andrei Chiliaman, Vlad Moisescu, Diana Tușa, Călin Popescu Tăriceanu ... Or mai fi și alții ? Or mai fi, mai ales dintre cei ai lui Chiliman și Moisescu. Se vor adăuga, de va fi acolo Tăriceanu, susținătorii acestuia. Cum-necum, în zilele ce urmează vom afla mai mult.

Până una-alta eu vreau să văd că aceștia vor fi scoși din PNL dacă nu își dau singuri demisia.

Între timp, aud la A3 că Tăriceanu a declarat că nu va face parte din IRL. Hopa ! Da, nu este de acord cu declarația lui Antonescu, dar nu se asociază cu IRL. Hm. Înclin să cred că a dat de înțeles pitpalacilor IRL că îi va susține însă a văzut că poate fi ajutat să părăsească PNL așa că s-a răzgândit urgent.

Să vedem cine va mai veni la lansarea mult lăudată. Parcă voi vedea că și alți liberali se vor răzgândi. Din ce a spus Iosuf Buble nici soția lui nu este în cauză !!!

Inițiativa România Liberală sau apendicul Forței Civice.

Sună trompeții cu obrajii umflați a efort, presa anunță evenimentul politic, jurnaliștii își freacă mâinile de plăcere pentru că urmează să aibă pâine de mâncat, analiștii se împart în tabere iar net-iștii se poziționează categoric, așa cum le stă bine, de o parte sau alta a evenimentului.

Azi se lansează această inițiativă politică a unui grup care are sau a avut de a face cu Partidul Național Liberal. Este un grup dizident, un grup care a depășit pentru fiecare membru fondator în parte momentul criticii asupra conducerii PNL și a ajuns la dizidență. Vor o altă platformă politică, cu aceleași valori ale liberalismului însă cu ei la conducere. Iar asta înseamnă, fără doar și poate, că la nivelul PNL ei nu își mai văd viitorul pe măsura ambițiilor. Mă refer aici la Chiliman, Moisescu, Tușa. Mai văd că au ca invitați, la lansarea acestei platforme politice pe Tăriceanu. Dacă Tăriceanu va participa, înseamnă că a acceptat și a lucrat cumva la modelarea doctrinară a inițiativei în așa fel încât ideile lui să fie dominante. Ce mă miră pe mine cel mai mult, este că Tăriceanu a acceptat ideea ca membrii sau simpatizanții acestei inițiative să renunțe la a susține un partid anume, nu doar la o conducere a unui partid. Mă miră pentru că ideea presupune că cei care azi intră în această mișcare politică o vor părăsi mâine, pe baza aceluiași principiu. Această inițiativă are, totuși, până la urmă, vocația de a deveni partid politic. Doar nu o rămâne un ONG politic, așa ceva nu există. Iar ca partid politic se poziționează ca adversar al PNL. Iar de aici se poate intra în mai multe scenarii.

Un prim scenariu, plauzibil, este realizarea unei rupturi în PNL și trecerea unui grup semnificativ de membri PNL - deputați, senatori, membri în formațiuni ale PNL din țară -, la o altă formațiune politică existentă. Pentru că între membrii fondatori ai mișcării apar Dan Cristian Popescu (vice-preș. la Forța Civică), Iulian Crăciun (fost candidat al Forței Civice la senat în S4), Bogdan Duca (consilierul lui DCP și „părintele” platformei România Liberală), pentru că la invitați apare Mihai Răzvan Ungureanu dar și alți nemulțumiți în timp de PNL dar simpatizanți ai lui MRU, înclin să cred că această Inițiativă România Liberală se dorește a fi puntea pe care să treacă de la PNL la Forța Civică grupul liberalilor nemulțumiți de orizontul lor politic tot mai îngust în PNL.

Particularitatea acestei inițiative politice este dată de componența membrilor fondatori și a invitaților. Este vorba despre calitatea de liberali sau foști liberali, pe de o parte și de calitatea actuală „a foștilor” de membri ai altui partid politic: Forța Civică. Această particularitate dă răspunsul la întrebarea „cui folosește ?”. Folosește Partidului Forța Civică. De aceea, toate celelalte interpretări și speculații analitice au valoare doar dacă se raportează la Partidul Forța Civică și campania lui de racolare a nemulțumiților din alte formațiuni politice pentru a se impune în viața politică actuală. De aceea se face atât de mult zgomot cu Tăriceanu, Chiliman, Moisescu, Tușa și alții. Se speră la faptul că aceștia au simpatizanți în PNL care îi vor urma în noua formațiune politică.

Pentru că am ajuns la această concluzie, trebuie să arăt și cum vorbesc ei aiurea în declarația-progarm:

„„Intr-un manifest al platformei, initiatorii acesteia sustin ca a venit vremea sa fie lasate deoparte ceea ce dezbina: ''politicianismul, oportunismul, atasamentul politic fata de un partid politic sau fata de un lider politic, diferentele de opinie pe o tema sau alta, obiectivele marginale ale fiecarei persoane sau ale fiecarui grup””. Hotnews.

Peste această declarație s-a trecut prea ușor, după părerea mea. Este o declarație care contrazice, pe fond, însăși inițiativa. Din moment ce ea se dorește o platformă politică, nu are cum păstra această concepție. Oamenii sunt diferiți și ca atare, aderând la această platformă renunță la propria identitate. Este o idee pe cât de tâmpită, pe atât de periculoasă prin gradul de manipulare. De fapt, este un îndemn pentru toți ceilalți de a renunța la ceea ce sunt azi pentru a deveni niște fideli ai noilor lideri creați de această inițiativă. Altfel, promovarea cu tam-tam de azi de la Hotel Hilton cu personalități de prim rang în politică nu ar avea rost. Un Tăriceanu nu are ce căuta la lansare dacă nu se dorește impunerea lui ca lider, iar un lider există doar dacă are pe cine reprezenta.

Plecând de la înșelăciune și superficialitatea cu care sunt tratate problemele de fond din punct de vedere politic, inițiativa lui Chiliman și Moisescu, Dan Cristian Popescu și Bogdan Duca seamănă mai degrabă cu o practică mult prezentată în literatură descoperirilor geografice când exploratorii ofereau mărgele de sticlă colorată indigenilor pentru a obține alimente și apă sau aur.

Imaginea asta a apărut pe facebook de curând. Apare Tăriceanu alături de „constructorii” inițiativei. Treaba este serioasă, cu privire la Tăriceanu. Se pare că a ales să o ia pe drumul lui Stoica și Stolojan și să rupă, dacă nu va putea impune altceva, o parte din PNL. Practic, mare lucru dacă nu cumva în mintea lui nu se vede ca liderul care readuce în PNL pe cei eliminați, prin fuziunea dintre PNL și Forța Civică. Înclin să cred că el așa gândește. La o adică, dacă nu va merge varianta, nu exclude, probabil, plecarea la Forța Civică. Având în vedere și doleanțele celor de la Forța Civică de a ajunge la un acord cu Mișcarea Populară, poate chiar la o unificare pentru crearea partidului băsist, se poate specula și faptul că Tăriceanu la reevaluat pe Traian Băsescu și urmează, cu mofturile de rigoare, să se alieze cu acesta. Iar o astfel de variantă nu este de lepădat. Ce naiba, reevaluările sunt la modă.

Până acum, mie îmi apare tot mai clar faptul că această ințiativă se naște ca un apendic al Forței Civice cu particularitatea că o ramificație a apendicului va trăi, un timp, în corpul străin al PNL.

Moda „începuturilor” politice. Noii descălecători.

Ziua de azi ar trebui dedicată Congresului PSD care este, de departe, evenimentul cel mai important din viața noastră politică. Totuși, până la acest Congres se cuvine a spune ceva despre „Inițiativa România liberală”. Mediafax.

Din comunicatul dat publicității reiese faptul că "în contextul crizei pe care o traversează dreapta românească, Iniţiativa România Liberală propune iniţierea unui dialog între oamenii cu valori autentic liberal-conservatoare, din mediul politic, civic sau încă neimplicaţi politic, în scopul identificării celor mai bune soluţii de construire a unei oferte politice credibile pentru românii liberali".

"Iniţiativa România Liberală reuneşte, printre iniţiatori, reprezentanţi ai tututor segmentelor menţionate. Printre membrii-fondatori se numără Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Diana Tuşa, Bogdan Duca, Dan Cristian Popescu şi Iulian Crăciun".

Haida-de. Văd că a devenit o modă reinventarea în politică. Colo, între maghiarii din România, Tokes a făcut primul pas. UDMR fiind prea puternic pentru el, împiedicându-i ascensiunea și ideile iredentiste, s-a gândit să facă el o formațiune care prin propagandă separatistă și iredentistă în bazinul transilvan să adune în jurul lui toată comunitatea maghiară. Nu a reușit, deocamdată și se pare că nu va reuși. UDMR a învățat că în România trebuie să rămână maghiari însă cetățeni ai statului român.

La București, nemulțumitul Traian Băsescu, ratangiu politic de succes, simțind că va ajunge la coșul de gunoi al istoriei, a moșit și născut „Mișcarea populară”. Care, ce să vezi, își propune să adune în jurul lui pe cei din societatea civilă, cel puțin declarativ, cu orientare conservatoare, populară. Dacă se vor alătura din actualii politicieni ai PDL, după „o severă” chibzuință și atentă selecție, cu atât mai bine. Așa cum Tokeș își propune să paraziteze UDMR, Băsescu și a lui mișcare dorește să paraziteze PDL și PNL.

Andrei Chiliman nu se la să mai prejos. A simțit, la rându-i, că îi trece epoca. Surescitat de viitorul îndoielnic, viitor ce se poate arăta sumbru la alegerile locale din 2016, Chiliman a acceptat (acesta este cuvântul) să devină vârful de lance al aventurierilor politici cu oarecare legături liberale. Iar aventurieri sunt destui. Dan Cristian Popescu acum vice la Forța Civică, fost liberal, fost țărănist împreună cu un grup de foști liberali nemulțumiți că nu au prins și ei niște sinecuri politice și administrative, este cel care conduce trupele. Părerea mea. Iar la „trupe” intră, fără doar și poate, un grup de bloggeri liberali ajuns sub influența nefastă a lui Bogdan Duca, un aventurier politic trecut prin mai multe curente zise de dreapta, inclusiv pe la legionari, repudiat de foștii tovarăși pentru multe-multe păcate dovedite.

Nici unul dintre cei arătați mai sus nu vine cu ceva nou. Nu formează un nou curent politic. Vor să fie originali printr-un mixt de idei care se contrazic pe fond. Nu poți fi conservator și liberal, un oximoron până la urmă. Este adevărat că în PNL există conservatori, în sensul pur al liberalismului, persoane care se opun unor curente apărute tot în plaja liberală ce se apropie mai mult de social-democrație, însă nu formulează o doctrină politică liberal-conservatoare. Ar fi o tâmpenie. La fel cum nu se formulează un curent, în PNL, social-liberal. Mai mult, liberalismul nu neagă caracterul social al organizației politice, faptul că organizația este un produs al societății, că are ca obiectiv bunăstarea societății, bunăstare care poate fi promovată prin politici liberale.

Care este viitorul acestor aventurieri politici ? Nu există. Pentru ei va fi trist. Nu au viață'n ei cât să poată realiza ceva. Toate aceste aventuri au ca numitor comun interesele unor persoane, bine determinate. Ceilalți sunt aventurieri „cu soldă”. Le cântă isonul cât timp au ceva de câștigat. Nu știu ce, se poate bănui, însă nu acest lucru este important.

Pe de altă parte, apariția unor „mișcări” de acest fel ajută la cunoașterea unor persoane despre care, la un moment dat, am avut o altă percepție. Nu le pot acuza de faptul că au ales să se aventureze în astfel de construcții. Este dreptul lor să aleagă. Nu le pot acuza nici pentru faptul că m-au dezamăgit. Este eroarea mea de apreciere sau neglijența mea în relația cu ele. O relație superficială ținută în viață de un stimul extern. Apartenența la PNL și liberalism. Nici nu pot spune că în viitor mă voi feri de așa ceva. Pentru că nu pot. Nu știu ce se ascunde sub un chip zâmbitor și o vorbă bună. Iau aceste situații ca parte a vieții.

Cu privire la aventura lui Chiliman am însă o convingere. Chiliman s-a vrut dat afară din PNL (pentru a nu pierde primăria !) în vederea intrării ulterioare în Partidul Forța Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu. Dan Cristian Popescu, cel exclus din PNL de la Filiala Sector 2, i-a fost aliat fidel lui Chiliman când acesta a încercat să preia, în forță, organizațiile PNL din București pentru a se opune conducerii centrale a partidului. Acum, Chiliman și DCP sunt printre membrii fondatori. Văd că apare și Bogdan Duca, cel care a încercat, alături de prietenul DCP, să rupă cât mai mulți liberali din organizațiile locale PNL pentru a-i duce către Forța Civică. În spatele lor este Moisescu, cel care a finanțat, se spune, multe din acțiunile chilimănene. După toate aceste mici informații, dar și altele, eu ajung la concluzia că această inițiativă chilimănoasă are un singur destinatar: Partidul Forța Civică. Mă întreb ce caută ca invitat Sever Voinescu ? Este o tatonare a sentimentelor nou înființatei Mișcări Populare ?

Puterea se cucerește și se menține prin luptă politică.

Citesc, ascult, meditez. Partidele politice luptă pentru putere. Între ele. Lupta este dură, în majoritatea cazurilor este murdară. Mai ales când partidele la putere sau lideri politici cu atribuții de demnitate publică se folosesc, abuziv, de puterea de coerciție a statului. Când în scena luptei politice intră lucrătorii din serviciile secrete, procurorii, judecătorii, polițiștii, angajații instituțiilor autonome, judecătorii Curții Constituționale, aleșii Consiliului Superior al Magistraturii, membrii ANI etc. Acum, ca o paranteză, nu avem lege prin care cei dovediți că au făcut jocuri politice să fie excluși din sistemul în care activează. Deși încalcă, toți, o incompatibilitate, li se permite să funcționeze în continuare. Aici, în acest domeniu, sistemul nostru de drept este jalnic. Este mic, diform, hâd, chior, șchiop, autist. Consecința este pe măsură. Sistemul de drept este jalnic, securitatea națională este nesigură, democrația a plecat să își plimbe cățelul și nu mai știe drumul spre casă, se fură în draci - nu doar bani sau valori materiale de orice fel ci și demnități și dreptăți. Drepturile subiective ale persoanelor devin, încet, povești. A fost odată când omul era om și pomul pom.

Puterea în interiorul partidelor este la fel de dură. La fel de murdară. Ba, mai mult, intervin în ea administrativii, lucrătorii serviciilor speciale și magistrații. Cei din urmă intervin pentru a-și proteja viitorul. Politicianul „X” este perceput ca fiind un pericol de va ajunge la putere pentru că are în concepția despre guvernare idei ce pot tulbura sever liniștea și comoditatea puterii și a lucrului în respectivele instituții publice. Se duce naibii tihna vieții de zi cu zi. Așa că, pe dedesupt, se lucrează intens pentru a împiedica ajungerea lui la puterea politică și mai apoi la conducerea statului. Se preferă cei care sunt fie indiferenți la anumite „subtilitățuri” sau nepricepuți care vor apela la „expertiza” celor care au ajuns la conducerea sistemelor și nu au de gând să mai renuțe la ea. Pentru binele lor și al familiilor lor care încet-încet ajung să perceapă sistemul ca fiind o proprietate de familie.

În PNL are loc o luptă pentru putere. De când s-a înființat PNL ca partid. Natural, cei de la putere caută să obțină mai multă putere. Statutul permite așa ceva, chiar dă procedura prin care puterea să fie luată și menținută. Are mijloace la indemâna puterii prin care aceasta să fie apărată. Sancțiunile prevăzute în Statutul PNL au acest scop. Protejarea puterii. De fapt, în toate partidele politice, în toate organizațiile de stat sau private, statutele au rolul de a proteja puterea aleasă sau numită. Cel care nu va aplica prevederile statutare de protejare a puterii nu sunt demni de acea putere. Sunt conducători slabi care se cer, prin moliciune și dezinteres față de putere, înlocuiți.

Mă amuză superficialitatea cu care sunt tratate ieșirile lui Chiliman și Tăriceanu în media. Sunt declarați „dizidenți” însă aceștia nu revendică puterea. Este caraghios. mai bine le-ar spune „cârcotași”. Practic, ei „mormăie” neputincioși către conducerea PNL nemulțumiți că nu sunt parte a puterii. Chiliman nu mai este coordonatorul pe București al PNL, Moisescu nu mai este președintele PNL Sector 1, Tăriceanu vede că nu va mai face parte din organele de putere active ale PNL. Va fi membru în ele prin statutul de fost președinte al partidului însă nu va mai fi pe prima pagină când se va vorbi despre decizii. Ei văd că le apune gloria. Se revoltă. Vorbesc despre vechimea lor în partid însă nu spun că odată cu ei, sau chiar înaintea lor, în partid au intrat alții mai tineri ca ei care azi, după ani și ani de muncă în PNL, ajunși la maturitatea vieții și la maturitate politică își revendică locul în fruntea partidului. În acest caz, liberalii au de ales între seniorii Chiliman și Tăriceanu și mai tinerii lor competitori care, pe bună dreptate, își cer drepturile. Această constatare mă duce cu gândul la faptul că, de fapt, în PNL este o luptă între generații. Generația lui Tăriceanu și Chiliman refuză să lase locul generațiilor mai tinere. Criticile aduse lui Antonescu și cei din jurul acestuia sunt criticile, puerile în esență, aduse generației care îi înlocuiește.

Cei care îi susțin pe Tăriceanu și Chiliman „cântă” la un pian dezacordat. Retrograzi.

Niște vorbe despre PDL

În modul nostru de a gândi ajungem la comparații. Avem ceva cunoscut „în spate” la care apelăm pentru a „evalua” ceva nou sau o analiză nouă.

Discutam cu niște prieteni cu privire la PDL. Într-o perioadă extrem de scurtă de timp, PDL a crescut de la 5-7% la 30-35%. A fost „la modă” să ne referim la „creșterea forțată” a organismelor animale sau vegetale cu ajutorul unor produse chimice sau organice cu țintă precisă: masa musculară. Scopul este scoaterea pe piață și obținerea unui profit prin vânzare, nu înainte de „a ucide” animalul sau planta.

Fiind vorba despre un partid politic, „hormonizarea” acestuia a avut drept scop avantajul „patronului”. Traian Băsescu a gândit „bine” pentru el. A avut nevoie de susținere politică puternică în primul mandat, a avut. Între timp „a crescut” PDL și i-a asigurat al doilea mandat și o perioadă de peste trei ani de dominare a guvernării. A urmat colapsul. „Musculosul” PDL a picat. „Organele” lui interne și „sistemul osos” au cedat. Nu erau construite pentru a susține și alimenta imensa „masă musculară”. Zilele trecute Băsescu a anunțat, în direct, că PDL nu mai este un instrument politic care să îl poată ajuta. A renunțat la el simplu. PDL este ciorapul găurit care se aruncă la gunoi. Nu, nu se „repară”, nu se va mai folosi (nu mai are când să îl folosească !). Ingerințele lui în alegerile interne ale PDL sunt doar pentru a da vizibilitate oamenilor lui care nu au, azi, un partid la care să meargă pentru un oarecare viitor. Piața politică este săracă în „speranțe” pentru o Elena Udrea, o Roberta Anastase, o Boagiu sau foștii „musculoși” Emil Boc, Cristian Preda, Sever Voinescu, Baconschi etc. MRU este prea orgolios și prost pentru a fi urmat de orgolioșii care au „futut” România cum a vrut „mușchiul” lor.

Culmea, PDL are o singură șansă să rămână în viața publică. Ea îl indică pe Vasile Blaga, inginerul șef care trebuie să conceapă și să aplice un plan de redresare politică sever, cu reducerea „masei musculare” la limitele suportabile de organismul politic PDL, să repare organele interne obosite de vanitățile și orgoliile băsiste și bocciste, să înlocuiască unele organe locale sau să le asocieze aparate de susținere până își vor reveni sau până se vor reconstrui în timp.

Unii, cu mai multă minte, își dau seama că singura lor șansă de a mai exista ca partid politic cu identitate este susținerea lui Blaga. Evident, niște ani, PDL va trebui să accepte statura partidului balama. Va trebui să lupte împotriva altor formațiuni politice care au ca strategie poziția „balamalei politice”. Cum ar fi Partidul Forța Civică a lui Ungureanu, Noua Republică a lui Neamțu, PNȚ-CD a lui Pavelescu sau PP-DD-ul lui Dan Diaconescu. Nu în ultimul rând, mai pe față, mai pe dos, PDL va trebui să lupte împotriva UDMR. Dacă nu o va face, va fi distrus de ungureni, nemțeni și pavelescieni.

Dacă îl vor alege pe Blaga, cei din PDL se pot folosi, în avantajul lor, de influența PNL - cu care, mai pe față, mai pe dos, se pot înțelege. În cazul în care o vor alege pe Udrea, colaborarea cu PNL actual este exclusă. Ar fi o variantă pozitivă în cazul, puțin probabil, în care Chiliman și prietenii lui pun mâna pe putere în PNL. Atunci și Băsescu ar avea o luminiță la capătul tunelului.

A dat strechea'n unii

Numai mâine nu'i poimâine. Proiectul USL se împlinește la corp. Au fost câștigate localele, parlamentarele - ambele cu scoruri „astronomice” -, avem guvernul, urmează alegerile pentru Parlamentul European și prezidențialele. Cumva vor fi finalizați primii ani de guvernare USL, se va trage linie, se va vedea rezultatul și se va decide. Se merge încă patru ani împreună sau se merge separat. Iar separat înseamnă că fiecare partid își încearcă șansa: unii vor fi la putere iar alții în opoziție.

Succesul USL și creșterea notorietății liderilor acestuia are și consecințe ciudate. În PNL. Din cauza viitorului „bătut în cuie”. Un viitor care scoate din prim-planul deciziei politice pe unii lideri ai anilor trecuți. Un viitor care închide pentru alții ușa puterii în partid și în administrație. Un viitor care nu sună bine. Pentru cei în cauză.

Andrei Chiliman, unul dintre cei care au optat pentru Crin Antonescu în dauna lui Călin Popescu Tăriceanu la alegerile din 2009, a cerut mai multă putere, a vrut Bucureștiul liberal pentru el, a vrut să fie primarul general al capitalei însă nu a fost desemnat candidat, a deschis ostilitățile. Întâi mârâit, apoi prin opoziție fățișă în capitală, acum prin atac direct la conducerea partidului. Vrea capul lui Crin Antonescu chiar dacă, așa cum a declarat, nu are „nimic personal cu Crin Antonescu”.

După Chiliman a ieșit în față Tăriceanu. Nu vrea funcții în partid, nu candidează la președinția partidului pentru că partidul are nevoie de stabilitate - după cum declară -, nu își exprimă opțiunea de a candida pentru Președinția României pentru că este prea devreme însă cere ca desemnarea candidatului PNL să se facă prin alegeri interne după modelul unor partide politice din străinătate. Toate astea după ce a afirmat de mai multe ori în public că a participat la construcția USL, la construirea programului politic de guvernare al USL, a fost de acord și a susținut pașii pe care USL i-a făcut pentru a cuceri puterea politică. Intervenția lui răstoarnă tot. Practic, pentru „viitorul democratic”, el cere să fie anulate înțelegerile anterioare în USL. Demersul lui a deranjat partenerii PNL din USL, nu doar PNL.

Răspunsurile au venit repede și sunt ferme. Victor Ponta a afirmat că PSD îl sprijină pe Crin Antonescu pentru Președinția României - afirmație periculoasă, având în vedere esența convenției dintre PSD și PNL potrivit căreia PSD dă premierul iar PNL dă Președintele țării -, Dan Voiculescu și Daniel Constantin făcând trimitere la congresul PC care a stabilit că vor susține pe Crin Antonescu. În PNL lucrurile se clarifică pe zi ce trece. Susținerea pentru Crin Antonescu a venit, încă odată, de la diferitele organizații locale ale partidului iar TNL a stabilit constituirea grupurilor de susținere pentru candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. În plus, urmează Congresul extraordinar al PNL și unul ordinar în care se vor pune în discuție și aceste ieșiri ale lui Chiliman și Tăriceanu. Evident că aceștia vor pierde, propunerile lor urmând a fi respinse fără însă a înlătura o formulă de viitor de alegere a președintelui PNL după modelul propus de Tăriceanu. Probabil.

La prima vedere, Chiliman și Tăriceanu vor fi perdanții de serviciu. Pe de o parte, au atacat pe învingător. Pe de altă parte, au atacat siguranța politică a zilei de mâine a tuturor membrilor PNL care au ajuns la putere. La nivel local și central. Cererile lor slăbesc însă și USL. Slăbesc încrederea populației în USL în timpul acestei guvernări, punând PNL în postura „neseriosului” care nu mai poate garanta sloganul cu care USL a câștigat alegerile parlamentare : „dreptate până la capăt”. Nu doar PNL este afectat ci și PSD și PC care vor suporta o erodare mai rapidă a încrederii populației în actul de guvernare. O guvernare care vrea să corecteze abuzurile comise de Traian Băsescu și guvernările Boc și Ungureanu. Este pusă în pericol și campania pentru modificarea unor prevederi constituționale, astfel încât la referendumul pentru aprobarea legii de modificare a Constituției nu este exclus ca populația să fie confuză. Sunt puse în pericol alegerile pentru Parlamentul European. În plus, s-a oferit PDL o șansă imensă de a reveni puternic în prim-planul politicii.

Fiind vorba despre consecințe deosebit de grave, unele urmând a fi aflate în timpul ce va veni, trebuie văzut dacă acțiunile lui Chiliman și Tăriceanu au fost excese generate de ură sau au urmărit crearea condițiilor pentru producerea acestor consecințe. Fiind vorba despre politicieni cu vechime și experiență, prima posibilitate ar trebui exclusă. Rămâne a doua. Iar a doua este deosebit de periculoasă. Își permite PNL să trateze cu superficialitate aceste demersuri ? Va avea voința PNL, la nivelul Congresului din februarie, să apere ce a „cucerit” până acum și astfel să garanteze acțiunile viitoare, promise populației în campaniile politice din anul 2012 ? Dacă se va dori apărarea realizărilor și respectarea angajamentelor politice, în special față de populația țării, PNL va trebui să decidă ferm cu privire la Andrei Chiliman și Călin Popescu Tăriceanu. Bine, excluderea este aproape exclusă însă sunt și alte măsuri administrative ce pot fi luate, motivarea lor fiind la îndemâna Congresului. Problema este că măsurile trebuiesc făcute publice, trebuie să convingă electoratul din decembrie 2012 care a dat votul pentru USL că sunt suficiente, astfel încât speranțele acestui electorat să nu mai fie puse în pericol.

Am ascultat, cu atenție, am citit, cu atenție, cam tot ce a fost serios despre aceste probleme. Am ajuns la concluzia că PNL trebuie să renunțe la tradiționalul „la'scă merge și așa”. Suntem în fața lui „ori așa, ori așa”. În aceste cazuri nu mai este vorba despre PNL și viața lui internă. Este o problemă între PNL și partenerii politici, în special între PNL și susținătorii lui. Mai mult, este o problemă între PNL și restul cetățenilor României care își doresc un altfel de președinte. Un viitor Președinte de țară anunțat, promovat și garantat de principalele forțe politice ale țării. Un viitor Președinte care se formează acum după cerințele populației. O premieră în România în sensul în care viitorul Președinte este cunoscut, consiliat de cetățeni, apreciat pentru un anume comportament dar și criticat atunci când se consideră că nu a făcut corect un lucru sau altul. Un viitor Președinte care are obligația să împlinească acel deziderat politic „dreptate până la capăt”. De aceea PNL are marea obligație ca prin tratarea corectă a situațiilor generate de Andrei Chilman și Călin Popescu Tăriceanu să redea încrederea cetățenilor că PNL își va respecta angajamentele asumate și promovate în acești ani  de luptă cumplită cu oligarhia băsesciană. Luptă care se duce și azi. Luptă care se va duce și mâine. Pentru că în structurile administrative sunt oameni care vor să împiedice realizarea programelor USL, pentru că există încă acele contracte prin care sinecuriștii PDL trag beneficii de la bugetul de stat pentru bunuri și servicii nerentabile.

A dat strechea'n unii. Trebuie tratați de streche. Nu de răceală.