Întâlnirea delegației PNL cu delegația FMI

Bună ziua,

O delegaţie a Partidului Naţional Liberal a avut o întâlnire cu misiunea Fondului Monetar Internaţional, care realizează evaluarea anuală a României. 

Permiteţi-mi să vă prezint poziţia exprimată de mine şi de colegii mei, în discuţiile cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional. 

Încep prin a spune că îl aştept pe domnul Dragnea să mă acuze de încălcarea Legii defăimării, dar sunt dispus să suport orice consecinţă pentru adevărul pe care l-am susţinut în ceea ce priveşte dezvoltările din economia românească.

Ştim foarte bine că obiceiul PSD-iştilor este să ascundă gunoiul de sub preş şi din acest motiv am prezentat punctul nostru de vedere şi care sunt concluziile Cărţii negre care a fost realizată de specialiştii Partidului Naţional Liberal privind toate problemele pe care le-am avut în dezbatere. Guvernarea PSD – ALDE şi-a bătut joc de o conjunctură extrem de favorabilă în care s-a aflat România în 2017, făcând praf toate echilibrele macro-economice.

De asemenea creând premisele unei încetiniri a unei creşteri economice pe următorii ani.


Ce am imputat actualei guvernări sunt lucruri cunoscute pe care le-am mai prezentat public:

Dezechilibrarea bugetului printr-o creştere extrem de periculoasă a ponderii cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor sociale în totalul cheltuielilor bugetare, faţă de anii anteriori în care ponderea cheltuielilor cu salariile şi cu asistenţa socială se situau în jurul cifrei de 62 – 64 – 65 % în anul 2017, ponderea cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor sociale a ajuns la 77% din totalul cheltuielilor publice. Acest lucru a dus la cel mai scăzut nivel al invetiţiilor în cadrul bugetului, dar şi a investiţiilor per ansamblu raportat la Produsul Intern Brut din anii de graţie 2000, când a fost cel mai scăzut nivel al investiţiilor. Încetul cu încetul, PSD construieşte o groapă în care va intra economia românească. Rata inflaţiei a ajuns de la 0,2 % din momentul preluării guvernării de către coaliţia PSD – ALDE,  la 4,72% conform datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică. Ce înseamnă această inflaţie? Înseamnă o deteriorare gravă a puterii de cumpărare a cetăţenilor şi de fapt o reducere a puterii de cumpărare mai ales pentru angajaţii din sectorul privat, dar şi pentru cei din sectorul public la care creşterea salariului brut a fost de 25%, dar creşterea salariului net fiind de 4% adică sub nivelul inflaţiei de 4,7%. 

De asemenea, pensionarii nu au primit niciun ban în plus la pensie pentru că acest Guvern a refuzat să aplice Legea pensiilor care ar fi permis o majorare a punctului de pensie de la 1 ianuarie cu 8 puncte procentuale care ar fi putut să compenseze creşterea preţurilor şi ar fi putut să asigure chiar o creştere a puterii de cumpărare. Puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut datorită acestui Guvern. 

De asemenea, este extrem de gravă şi îngrijorătoare scăderea ponderii veniturilor raportat la PIB. Ponderea veniturilor raportat la Produsul Intern Brut este de 26%, este după Irlanda cea mai mică pondere a veniturilor dintre toate ţările europene. Majoritatea ţărilor europene au o pondere la venitul de stat la PIB de peste 35%, ajungând pentru anumite ţări cum este Franţa, Danermarca, Belgia la ponderi de peste 45%. Nu pot fi suportate cheltuieli publice importante, indispensabile pentru dezvoltarea societăţii româneşti dintr-o rată atât de scăzută raportată la PIB. Avem cel mai mare ritm al datoriei publice, datoria publică de anul trecut a crescut cu peste 4 miliarde de euro. Ce face guvernul PSD- ALDE? Lasă pe umerii copiilor şi nepoţilor noştri povara unor cheltuieli iresponsabile care au fost făcute numai în scop electoralist şi care nu fac altceva decât diminueze în perspectivă posibilităţile de creştere reală pe care le are România şi să lase o imensă povară pe umerii copiilor şi nepoţilor nostri.

De asemenea, extrem de îngrijorătoare din punctul nostru de vedere este creşterea deficitului bugetar. Anul trecut, în 2017, deficitul bugetar a fost de aproximativ 13 miliarde de euro, adică o creştere a deficitului bugetar cu peste 2 miliarde de euro, raportat la anul 2016. Acest deficit a generat o presiune imennsă asupra cursului de schimb şi a dus la scăderea constantă a leului în raport cu euro, iar această scădere a leului în raport cu euro, ţinând cont de faptul că importurile au crescut extrem de mult, nu a făcut altceva decât să accentueze inflaţia şi să ducă la o creştere spectaculoasă a ratei inflaţiei.

Ce avertisment vrem să lansăm pe viitor plecând de la aceste date, de la analiza acestor grave dezechilibre produse în economia românească. Nu numai că va încetini ritmul creşterii economice, dar există posibilitatea ca guvernarea PSD-ALDE să realizeze o contraperformanţă care nu are precedent, şi anume să bage România în criză economică, fără ca pe plan naţional să existe o criză economică. 

Deja sunt semene de reducere a investiţiilor, mai ales a investiţiilor private. Deja există semne de retragere a multor companii din România care riscă să afecteze şomajul, deja există o criză a forţei de muncă, în special a forţei de muncă calificate, iar această criză a forţei de muncă calificate riscă să afecteze dezvoltarea ulterioară, pentru că va acţiona ca o frână în calea dezvoltării companiilor româneşti sau în calea unor noi investiţii făcute de alte companii care pot să asigure un suport pentru creşterea economică.


Întrebări şi răspunsuri


Jurnalist: Care a fost poziţia delegaţiei FMI?

Ludovic Orban: Poziţia oficială a FMI va fi făcută publică dupa finalizarea misiunii. Ca atare, permiteţi-mi să nu vă spun ceea ce ne-au spus partenerii de discuţie din partea Fondului Monetar Internaţional, pentru că nu se face aşa ceva.

Jurnalist: Aseară, preşedintele PSD, a făcut mai multe declaraţii referitor la implicarea SRI in formarea guvernului Ponta I. Eraţi atunci membru PNL. Aţi avut vreo informaţie sau vreo suspiciune la momentul respectiv despre implicarea SRI în formarea guvernului?

Ludovic Orban: Eram în Partidul National Liberal, dar eram simplu membru al Partidului Naţional Liberal. După cum bine ştiţi, am fost cel mai mare oponent al  alianţei dintre Partidul Naţional Liberal şi PSD, am  votat împotriva constituirii acestei alianţe. N-am avut nicio funcţie guvernamentală în guvernele USL-ului şi am fost un adversar sistematic al PSD-ului, chiar şi în perioada în care Partidul Naţional Liberal se afla la guvernare cu PSD.

Astăzi, vedem cine este PSD. Când îi vedem cum se toarnă reciproc, Dragnea pe Ponta, Ponta pe Gabi Oprea, Ghiţă pe Dragnea, vedem foarte clar ce soi de oameni au condus şi conduc PSD, şi că de fapt toate inepţiile lor despre statul de drept paralel pe care îl lansează în spaţiul public,  sunt de fapt nişte lucruri pe care ei le cunosc din propria experienţă. 

În ceea ce mă priveşte pe mine şi pe colegii mei din Partidul Naţional Liberal. Noi nu am întrebat niciodată un şef SRI dacă putem sau nu putem să punem vreun ministru în vreun govern, nici Crin Antonescu, nici alţi lideri ai Partidului Naţional Liberal.

Pe mine nu m-a năşit niciodată directorul SRI, aşa cum l-a năşit pe Ponta. Eu nu am jucat niciodată tenis, nu am participat la niciun tăiat de porc. Sigur, sunt lacto-vegetarian, dar nu acesta a fost motivul. De asemenea, nu  ştiu ce înseamnă K2 şi alte indicative de genul acesta, pentru că  nu am fost niciodată, n-am fost invitat la niciun chef de Crăciun, de Anul Nou, de vreun Serviciu de Informaţii, ci lucrul acesta îl făcea Ghiţă, îl făceau pesediştii, care astăzi se dau de ceasul morţii că ar exista un stat paralel. Nu! Dacă există un stat paralel, statul paralel este statul construit de PSD, care  transformă sau încearcă să transfome fiecare instituţie public într-un bastion al partidului de guvernământ, care încearca sa denaturze funcţiile esenţiale pe care le au instituţiile publice şi care încearcă să folosească puterea ministerelor, agenţiilor şi altor instituţii de stat sau instituţii publice în mijloace de presiune împotriva oamenilor corecţi, împotriva oamenilor care au curajul să îi critice. 

Mă bucur că iese la iveală aceastaă mizerie, ca să ştie fiecare roman în ce mizerie trăiesc pesediştii şi în ce mizerie au trăiat în ultima vreme pesediştii. Indiferent că lider a fost Ponta, că lider este Dragnea, de altfel Ponta era foarte bun prieten cu Dragnea în perioada în care Dragnea era secretar general. Împreună au semnat pactul de coabitare cu Traian Basescu, fără să ne spună nimic, nouă liberalilor. Împreună au pus la cale numirea diferitelor şefi de instituţii publice, fără să ne consulte pe noi, ci consultându-I pe Elena Udrea, pe Traian Băsescu şi pe cei pe care noi îi consideram adversarii noştri politici.

Închei prin a vă spune că, se vede astăzi că membri Partidului National Liberal sunt singurii care au înţeles că democraţia înseamnă că singurul stăpân al omului politic este cetăţeanul care acordă încrederea şi votul omului politic pentru a pune în practică programe, proiecte care să facă bine societatii. 

Multumesc!

Se schimbă macazul la FMI cu privire la economia modială

Alți lideri, alt nivel de ambiție pe fiecare țară, alte reguli.

FMI a convenit să nu mai combată protecționismul și nici să mai lupte împotriva schimbărilor climatice. SUA au alte priorități.  După SUA s-au luat și alții, mai mari sau mai mărunței dar convinși că sunt în rând cu „lumea bună”.

Comunicatul Comitetului Monetar și Financiar Internațional, forul de conducere al FMI ne spune și ce anume vor face.

„Ne vom abține de la devalorizări concurențiale și nu vom ținti cursurile de schimb în scopuri legate de concurență”

„De asemenea, vom colabora pentru a reduce dezechilibrele globale excesive, prin urmarea unor politici corespunzătoare. Facem eforturi pentru a întări contribuția comerțului la economiile noastre”

În ce ne privește, avem o poziție națională care va trebui acordată cu poziția Uniunii Europene față de această nouă politică a FMI. Este evident că Uniunea Europeană va continua să lupte împotriva schimbărilor climatice. Ca atare, produsele europene vor fi încadrate reglementărilor europene. Produsele și serviciile terților, inclusiv SUA, vor fi acceptate dacă se încadrează în standardele UE.

Până la urmă, Uniunea Europeană este cea mai mare putere economică mondială. Este și una dintre cele mai ademenitoare piețe de desfacere pentru că are populația cea mai bogată.

Sunt curios care va fi răspunsul Comisiei Europene. Este sigur că vom avea un Consiliu European unde se va stabili o linie politică comună ce va fi supusă aprobării Parlamentului European și pe care Comisia Europeană o va pune în operă.

Este evident că protecționismul unor terți va primi protecționismul UE. Comerțul liber va avea de suferit.

Sursa: Agerpres

Împrumutul de la FMI din 2009 nu întrunește elementele constitutive ale unor fapte penale. DNA a clasat cauza.

Dacă este an electoral, apar și manevrele politicianiste. Din comunicatul DNA prezentat de Agerpres, reiese faptul că în acest an mai multe persoane fizice au făcut plângeri penale pentru infracțiuni asimilate faptelor de corupție la DNA privind încheierea acordului de împrumut dintre România și FMI în anul 2009. Toate bune și frumoase, până la  un anumit punct. Cetățenii s-au comportat corespunzător, din punct de vedere legal. Îngrijorați de modul în care sunt folosiți banii publici au vrut să afle dacă acordul de împrumut a fost încheiat cu respectarea legii sau nu. Simplu.

Dacă însă ne uităm și la contextul anului 2016, nu mai este așa de simplu. Cine să fie în spatele acestei acțiuni ? Cine sunt cei pe care reclamanții îi doreau vinovați, cercetați și condamnați ? Cui ar fi folosit în an electoral tragerea la răspundere penală a unor persoane care, evident, participă la actele politice din acest an ?

Acordul este vechi, cauza este veche, s-a produs în 2009. Plângerile sunt din anul 2016 ! Având eu bănuiala că în spatele acțiunii persoanelor fizice reclamante se află liderii politici ai PSD, ALDE, PRU (mă opresc aici !), pot trage concluzia că și-au dorit un moment în care DNA începe urmărirea penală (măcar in rem !) pentru modul în care Guvernul Boc a acționat pentru acordul de împrumut cu FMI. Încă mai plătim la FMI, probabil, banii împrumutați. Ce s-a făcut cu ei, este altă problemă însă se pare că și aceasta a fost rezolvată. Legal.

DNA le strică celor de la PSD, ALDE și PRU „jucăria”. Nu vor avea posibilitatea să acuze PNL și PMP (ele fiind ținta !) de încheierea acordului sub aspectul faptelor penale.

Sub nr. 664/P/2016, s-au înregistrat la Direcția Națională Anticorupție — Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție mai multe sesizări penale având toate același conținut, formulate de mai multe persoane fizice, prin care s-a solicitat efectuarea de cercetări pentru suspiciunea săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, conflict de interese și constituirea unui grup infracțional. Ca urmare a examinării dosarului penal cu numărul sus menționat, la data de 8 noiembrie 2016 s-a dispus clasarea cauzei raportat la faptele care au făcut obiectul sesizării, pe motiv că aspectele sesizate nu se circumscriu conținutului constitutiv al infracțiunilor (abuz în serviciu și conflict de interese) și pe motiv că fapta nu există (constituire de grup infracțional organizat)

Aștept, pentru că există un obicei la PSD sau la ALDE, să îi văd pe liderii acestor două partide exprimând îngrijorarea pentru clasarea dosarului de către procurorii DNA,ba chiar acuzând DNA că se implică în campania politică de partea tehnocraților și a liberalilor.

Oare ce au mai pregătit inventivii de la PSD, ALDE și, mai ales, PRU - sub conducerea lui Ghiță Sebastian -, pentru a se da victime politice ale Justiției române ?

După Brexit, FMI vorbește. Nu de bine.

Agerpres. Incertitudinea post Brexit va avea efecte negative asupra economiei globale.

Corect. „Va avea efecte negative” este un risc. Nu se știe însă cât de mare este el.

„Potrivit lui Gerry Rice, principalele riscuri ale Brexit-ului sunt constituite de impactul macroeconomic și cel asupra piețelor financiare precum și de creșterea incertitudinii. În aceste condiții, purtătorul de cuvânt al FMI a apreciat că băncile centrale ar trebui să fie pregătite să ofere lichiditate sau să reducă volatilitatea în exces.”

Este evident că analiza vorbește de nivelul global al riscurilor. Economiștii și finanțiștii se vor lupta cu riscurile și vor propune soluții de evitare, acolo unde se poate, de reducere a impactului acolo unde se poate, sau de atenuare a impactului acolo unde nu se mai poate interveni.

Toate bune și frumoase însă FMI ne spune că a redus niște estimări asupra economiei globale iar SUA sunt printre „favoritele” reducerilor. Brexit-ul va reduce, evident datele UK și, legat de UK, datele Germaniei. Iar asta îmi spune mie că relația dintre UK și Germania a fost foarte, foarte strânsă.

Normal că o reducere la nivelul Germaniei și al Regatului Unit (încă membru al UE), va fi însoțită de o reducere la nivelul celorlalte state europene. Nu trebuie să ne mire faptul că reacțiile celorlalte state europene care sunt mai aproape de eveniment din punct de vedere al economiilor proprii sunt mai dure. Unele state europene vor suferi pierderi mai mari și nu pot, în cadrul economiei generale a UE să le acopere.

Cine va pierde și cine va câștiga, este o problemă de mare actualitate. SUA vor pierde, asta este evident. De aceea SUA nu a fost de partea Brexit. UE va pierde. Mai mult ca sigur. Dar UE este o uniune de state care au împreună o putere economică de 6-7 ori mai mare ca a Regatului Unit. Cumva, UE va supraviețui mai ales că își va retrage din Regatul Unit instituțiile europene și producția de bunuri și servicii care au primit locația în Regatul Unit pe motiv de apartenență la UE. Măsura va afecta foarte serios economia Regatului Unit, mai ales că se pierd serviciile bancare și financiare legate de Uniunea Europeană. Nu are rost ca UE să își țină serviciile financiare și bancare pe teritoriul altui stat, al unui stat terț. Este evident că ele vor fi aduse pe teritoriul UE.

Apare întrebarea: după declarațiile politice din aceste zile ale politicienilor britanici, Brexit-ul se va finaliza ? Analizele făcute de insulari, politicieni, jurnaliști, analiști și cetățeni obișnuiți, duc, mai toate, către minus.

Bașca ciudățenia din Regatul Unit. Unele zone ale statelor componente UK au fost sprijinite financiar prin intermediul Uniunii Europene, din contribuția UK la bugetul UE. Va continua Londra, ieșită din UE, să finanțeze programele de dezvoltare ale entităților britanice care sunt dependente de aceste finanțări europene azi ? O Londră care va pierde serviciile financiare și bancare europene, o Londră care va pierde producția destinată exclusiv pieței europene, o Londră care va pierde piața IT europeană ? Practic o Londră care va avea un buget de stat mult mai mic decât îl are acum.

Mișcările de pe burse, pe plus și minus din aceste zile nu au o mare semnificație. Sunt emoții, speranțe, deziluzii.  Pe termen mediu și lung putem vedea care este realitatea.

Va mai fi Regatul Unit a cincea putere economică mondială ? Nu cred. Probabil că UK va fi depășit de mai multe state ale UE în timp. De ce nu, un timp mediu. În timp ce UK scade, state europene aflate în dezvoltare vor crește pentru că rămân în spațiul care le permite creșterea, Uniunea Europeană.

Corect ! FMI are „gândire” liberală.

Agerpres (aici).

Informația este foarte bună. Poziția și recomandarea FMI pentru statele din CESEE - unde intră și România -, este importantă.

Recomandarea FMI privind folosirea tuturor resurselor umane pentru stabilitatea creșterii economice vine ca o mânușă pentru proiectul nostru, al seniorilor de la OPV3 PNL Sector 3, de a conștientiza asupra resursei umane disponibile - calificată, specializată, conștientă, corectă etc. -, formată din persoanele în vârstă.

Din nefericire, astăzi nu ne putem lăuda decât cu o formă de risipă a resursei umane. Risipă promovată cu insistență de partidele de orientare socialistă, că se numesc ele PSD sau UNPR, ALDE sau PDS. Sunt susținute vehement de sindicate. Socialiștii și sindicatele urmează, de fapt, comportamentul strămoșilor lor care au creat risipa la nivel politic cu mulți ani în urmă. Voi scrie mai mult mai târziu, în alte articole.

Recomandarea FMI este clară:

„„Pentru a re-accelera procesul de convergență, FMI susține că este nevoie de îmbunătățirea ofertei de mână de lucru. Analizele FMI arată că țările din CESEE pot contracara declinul populației apte de muncă prin creșterea nivelului de participare a femeilor și seniorilor, reducerea șomajului structural și creșterea speranței de viață. "Dezvoltarea participării forței de muncă feminine ar putea ajuta la sprijinirea creșterii în Europa de Sud Est", susține FMI””.

Creșterea nivelului de participare „a femeilor și seniorilor”. Pentru asta însă, trebuie umblat la legile construite aiurea. Degeaba avem o Constituție liberală dacă legile adoptate de parlament sunt „socialiste” ! Ca să crești nivelul de participare a seniorilor trebuie, în primul rând, eliminarea obligativității ieșirii la pensie. Dreptul la pensie trebuie păstrat, este un drept patrimonial, este evaluabil în bani, momentul ieșirii la pensie însă, trebuie lăsat la latitudinea persoanei care poate cere acest drept sau poate continua să fie activ la locul de muncă în care este încadrat dacă este sănătos și poate să își continue activitatea. Mai mult, dacă persoana care împlinește condițiile de a beneficia de o pensie are o capacitate de muncă limitată, trebuie sprijinită să fie încadrată într-un loc de muncă în care limitarea să nu constituie o piedică în obținerea performanței. Nu mai vorbesc despre implicarea femeilor.

Beneficiile pentru societate sunt mult mai mari decât își poate închipui mintea limitată a unui socialist. În afara faptului că sistemul de pensii și de asigurări sociale nu vor mai fi sub presiunea deficitului financiar, activitatea lucrativă a femeilor și a persoanelor în vârstă contribuie și la menținerea stării lor de sănătate, va duce și la creșterea speranței de viață.

În lucru este un program al PNL privind „îmbătrânirea activă”, la care noi, seniorii liberali participăm. Vom veni cu detalii asupra ideii de mai sus. FMI ne ajută cu aceste recomandări. Vom folosi și datele oficiale privind raportul între persoanele care intră în maturitate și persoanele care ajung la o vârstă în care sunt impuse condiții restrictive potrivit actualelor legi. Este vorba și despre mentalitatea cultivată în timp de socialiști sau populiști. Femeile nu sunt egale cu bărbații, cei care nu sunt mulțumiți de guvernare pot pleca în altă parte (Băsescu și susținătorii lui !), persoanele în vârstă crează presiuni asupra bugetului Casei de pensii și ar fi bine ca această presiune să scadă prin mijloace naturale (Băsescu și susținătorii lui !), bătrânii ocupă locurile de muncă ale tinerilor (PSD, Tăriceanu, Băsescu și susținătorii lor !) etc.

Sunt multe de schimbat pentru a ajunge la o societate normală, democratică.

Discuțiile pe fiscalitate sunt bune. Foarte bune. Controversele devin lecții de politică fiscală.

Vreau să fiu clar, de la început. Nu susțin „salturile”. Mai ales după ce am aflat de ce am ajuns în situația din 2008 - 2011. Mai ales după ce am aflat cum a profitat Băsescu de o politică fiscală greșită a Guvernului Tăriceanu (susținut în Parlament de PSD !) pentru a face „un salt” de politică fiscală ce a dus la alte excese, în sens negativ. Excese care au dus la distrugeri de familii, la oameni morți, la închiderea de spitale și școli, la scăderi de salarii și la scăderi de pensii (este adevărat că CCR nu a fost de acord cu scăderea cu 15% a pensiilor însă a admis modificarea cuantumului pensiilor unor largi categorii socio-profesionale, mai puțin celor primite de magistrați - deh, decizie constituțională trasă serios de urechi, practic un abuz).

Excesul produs de Băsescu și aplicat otova de inegalabilul Boc a fost însoțit de excesul consumului de resurse de la buget pentru tot felul de tâmpenii numite „investiții” cu fonduri europene, tâmpenii aflate, în parte, în atenția DNA după ce CE a suspendat plata respectivelor tâmpenii pentru prostie, lăcomie și tâmpenie administrativă.  Elena Udrea a fost capul de afiș însă ea nu a fost singura „mătrăgună” în guvernările de tristă amintire Băsescu - Boc.

Nici acum nu pot uita sintagma atât de dragă pedeliștilor băsescieni (mai apoi au fost și altfel de pedeliști !), „eficiența economică”, aplicată otova spitalelor, școlilor, facultăților, unităților militare (pe timpul lui Ceaușescu, la Compania de grăniceri Sulina aveam „sarcină de partid” să obțin din 20 m teren de-a lungul frontierei pe vreo 40 de km - inclusiv pe malul mării considerat în hârtiile partidului teren arabil (?!) -, recolte de porumb, grâu și orz în limitele minime la nivel național iar la legume aveam sarcină să obțin necesarul pentru cel puțin 6 luni pentru întreg efectivul - am făcut foame la greu cu toți militarii, mâncam scoici din baltă și ce primeam de la pescari), unităților din MAI, instanțelor de judecată și unităților de parchet etc. O aberație care era susținută, doct, de Andreea Paul (printre alții), pe atunci consilier economic al celebrului Emil Boc. Nu o pot acuza doar pe ea, cred că încerca să justifice cumva măsurile luate de Guvern. Toți băsiștii acelor timpuri au comis una din cele mai mari crime: au schimbat scopul instituțiilor publice. În loc de eficiență socială - normală când vorbești de sănătate, învățământ, Justiție, ordine publică, apărare, securitate etc. -, au introdus „eficiența economică” care a transformat oamenii în cifre. Un om mort din cauza lipsei de medicamente era un simplu „- 1”. O gură mai puțin de hrănit, un individ mai puțin la asistența socială, cheltuieli mai mici cu învățământul - acel „- 1” putea fi un elev sau o elevă -, o pensie mai puțin ... Ce mai ! Eficiență economică în toată puterea cuvântului. Ba, apăruse Băsescu și cu celebrele lui ziceri copiate aiurea de pe la Orban al Ungariei sau Erdogan al Turciei, cu dispariția liberalismului clasic, cu lipsa de obligație a statului față de proprii cetățeni, cu posibilitatea românilor de a pleca sorcova în lume dacă nu le convine în România etc.

În alte țări se vorbea despre „cheltuirea cu chibzuință a fondurilor de la buget”, germanii fiind foarte severi în acest sens. Își planificau precis toate cheltuielile și încercau să nu se abată de la planificare. Pentru situații deosebite, când apăreau cheltuieli neplanificate, aveau o procedură de decontare la nivelul guvernului. La francezi era cam la fel. La spanioli la fel. Ungurii au preluat modelul german. Nu aveau planificată o activitate, nu participau la ea. La noi este ca la balamuc. Degeaba planificam. Primeam cu 20-30% mai puțin, anual (pe timpul lui Năstase !). Până și activitățile prevăzute în tratatele cu statele vecine erau sărite de la finanțare. Se aprobau cu mare larghețe acțiuni de imagine. Se cheltuia aiurea. Am înțeles că și pe timpul lui Tăriceanu a fost la fel. Pe timpul lui Boc, a fost doar gura de ei. Este inadmisibil să planifici și să ai apoi „rectificări bugetare” ! Ce dracu ai planificat ?! Înțeleg că și acum, în guvernarea Ponta este la fel.

Așa a fost și nu mai vreau să revenim la acele timpuri. Să fie clar.

Eugen Teodorovici o ține langa-balanga. Codul fiscal va reapare așa cum a fost aprobat în Parlament, fără nici o modificare. O moderare a intrării în vigoare a măsurilor nu împlinește scopul urmărit de el și PSD. Măi să fie ?! Dar care este scopul ? Cât din scop este susținut economic, fiscal și cât este pur politic - imaginea de „făuritori de țară” ?! Dacă este să iau în considerare mai toate intervențiile pe cod, intervențiile cu suport de specialitate (nu cele ale unor „specialiști”, ci ale unor instituții recunoscute, interne sau străine), atunci ajung la o singură concluzie: scopul este doar politic. PSD vrea să rămână în memoria publică ca partidul care a scăzut taxele și impozitele introduse de Băsescu. Partidul care a lansat „liberalismul economic” în România. Ca la balamuc.

Agerpres (aici).

„„Ieri (luni — n. r.) ne-am văzut cu ministrul Finanțelor. Întâlnirea este instituțională, trebuie să spun că nu este nimic nou. Aceste întâlniri fac parte din întâlnirile instituționale și din conlucrarea celor două instituții. (...) Schimbul de informații a fost foarte bun, nu ne-am spus lucruri noi, pentru că ne știm pozițiile. Noi am reiterat riscurile (aplicării unor măsuri din noul Cod Fiscal — n. r.) la adresa stabilității, dânsul a subliniat și contextul politic în care are loc această dezbatere despre Codul Fiscal. Noi am subliniat încă o dată că poziția noastră nu se referă la Codul Fiscal, că sunt multe elemente bune, se referă la acest pachet de măsuri, de reducere de taxe și impozite, aglomerate într-o perioadă foarte scurtă de timp. Nu e vorba nici de alb-negru, da sau împotriva Codului Fiscal, nu este nici alb-negru da sau nu împotriva măsurilor fiscale, este vorba de dozaj, de măsuri. Sunt foarte multe reduceri de impozite, la toate proporțiile sunt mari, cifra de deficit este de 2,2% — 2,3% din PIB. Ea pare mică, dar este o cifră foarte mare. Ea poate să schimbe traiectoria economiei românești pentru că este prinsă într-o perioadă foarte scurtă și, chiar dacă am vrea, nu putem să compensăm dintr-odată. De aceea, dozajul este cheia problemei", a subliniat șeful BNR””.

Am ajuns la o competiție cine este mai liberal în economie ? Așa se pare. Este modelul lui Tăriceanu din 2007-2008. PSD este încântat de „reputația” păstrată de Tăriceanu de atunci și până acum cu privire la „guvernarea bună” pe care a avut-o. Populația nu a acceptat criticile la adresa lui Tăriceanu, era deja „o victimă” a maleficului Băsescu. Abia azi, când problemele fiscalității și ale politicilor fiscale au ajuns să fie dezbătute vehement în media vedem (nu mă exclud !) că am avut „pata pe ochi”.

Susțin, fără nici o reținere, poziția Guvernatorului Isărescu. Este și cea a Consiliului Fiscal. Este poziția FMI - culmea, este de acord cu reglementările noului Cod fiscal însă trage semnalul de alarmă privind „dozajul” susținut și de Isărescu. Ba, ca să fie mai clar, FMI (aici) vine și semnalează că prin aplicarea aiurea a Codului fiscal va trebui să renunțăm la multe. La foarte multe. Inclusiv la creșterea bugetului apărării la 2% așa cum este el necesar în aceste momente foarte încordate pe plan internațional.

În România s-a guvernat haotic mai tot timpul. Nici un guvern de până acum nu merită „o bilă albă”. Nici măcar mai albită. Toate au vrut să demonstreze, prin salturi acrobatice, că au făcut ceva. Au făcut de la prost la foarte prost. Este timpul să punem mintea la contribuție și să devenim ce trebui. Un stat cu guverne responsabile.

„"Mai există oare şi o a treia alternativă care să permită României să îşi reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze noi proiecte? Noi credem că există, dacă amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli sunt mai temperate", notează reprezentanţii FMI”.

Au dreptate.

Ar cam fi timpul să nu mai interpretăm rolul „vacii nebune” care lovește găleata în care se mulge laptele. Iar pe politicienii iresponsabili care susțin idei tâmpite ar trebui să îi trimitem acasă. Nu cred că în afacerile lor (cei care fac afaceri serioase) ar admite idei ca cele susținute azi de PSD și aliații lor de toate culorile privind fiscalitatea. Ar însemna să ajungă la sapă de lemn.

O „mișcare” ciudată a FMI se cuvine a fi „tradusă” și urmărită.

Mediafax (aici).

FMI critică acordul abia încheiat cu Grecia pentru că nu au prevăzut o restructurare a datoriei Greciei.

„Studiul FMI afirmă că statele europene ar trebui să ofere Greciei o perioadă de graţie de 30 de ani pentru achitarea datoriei sale europene, inclusiv a noilor împrumuturi, relatează Reuters în pagina electronică. În caz contrar, europenii trebuie să facă transferuri anuale către bugetul grec sau să accepte reduceri dramatice ale împrumuturilor existente”.

Am impresia că asta este mai mult o decizie politică, mai puțin financiară. După puțina mea înțelegere în materie de economie și finanțe, cineva nu dorește o scădere a nivelului de trai a populației care să șocheze, care să o determine către decizii politice radicale asupra partenerilor externi, în special a celor legați de SUA. Părerea mea.

Accentul pus pe „datoria europeană” a Greciei - sunt excluse de aici datoriile către FMI sau alte entități financiare din afara zonei europene -, începe să semene a ingerință în viața UE.

Normal că primul gând se duce către SUA însă nu trebuie uitate statele aliate SUA dar și cele pentru care SUA are o anumită grijă.

Mai pe șleau spus, FMI s-a transformat în purtătorul de cuvânt al intereselor financiare ale statelor din afara UE care doresc ca împrumuturile acordate Greciei de către sistemele lor bancare să fie recuperate având ca suport finanțele statelor europene membre ale UE. Ceva în genul : Grecia este la voi în curte, este membră sistemului monedei unice, este obligația voastră să returnați celorlalți banii păpați de greci. Ca să se poată realiza asta, va trebui să dați Greciei împrumuturi substanțiale și să uitați, pentru cel puțin 30 de ani, de ei (perioada de grație).

FMI își ia prin acest studiu mâna de pe Grecia și nu vrea să recunoască că a participat la finanțarea țării impunând condiții care nu au fost îndeplinite sau nu au putut fi îndeplinite.

Publicarea acestui studiu acum, după semnarea acordului și aflarea lui în fața Parlamentului grec sau în fața parlamentelor celorlalte state membre UE, seamănă a acțiune de blocare a lui și invitația la o altă negociere.

Deși intervenția FMI ar putea părea în favoarea Greciei, ea de fapt încinge niște spirite. Îi întărâtă pe greci să refuze acordul, îndeamnă alte state europene să își pună problema garanțiilor pe care le dau Greciei pentru a exista mai departe ca stat membru UE. Cum vor explica politicienii celorlalte state europene cetățenilor lor că au obligația să pompeze anual bani în bugetul Greciei pentru ca aceasta să nu părăsească zona euro și să se redreseze economic ? Că banii dați azi vor fi adunați contabil timp de 30 de ani (!) și că vor reveni la cetățenii europeni care îi dau abia după alți 30 de ani ! Dacă vor reveni, dacă nu cumva vor fi pierduți cum se recomandă de către FMI să fie pierduți pentru contribuabili cei care au fost dați Greciei la precedentele ajutoare date din 2010 încoace.

Eu am ciudata impresie că aici este și mâna lungă a Franței care se află în permanentă competiție cu Germania și care nu este mulțumită că Grecia nu a primit mai mult. Probabil că nu a primit ce i-a promis Franța prin emisari.

Este evident că aici vorbim de politică „înaltă” iar Grecia a devenit „instrumentul/arma” cu care unele state se luptă. SUA, Franța, Germania, Rusia ...

Îmi pare rău pentru grecii de rând. Au avut guvernări proaste (cum avem noi astăzi !), care le-au tot dat sinecuri iar acum plătesc. Și-au pierdut capacitatea de a hotărî propriul destin. Rămânerea în zona euro este, se pare, alegerea cea mai nefericită.

Ceva nu este în regulă cu Codul Fiscal. Unde este sursa de finanțare a măsurilor alese ?

Multă lume entuziasmată de Codul fiscal trecut prin Parlament. Se taie de colo, se dă dincolo, pe lângă se măresc venituri, se dau ajutoare sociale ... foarte bine. Ideile nu sunt rele. Atâta timp cât am garanția că mă ține buzunarul. Dacă nu mă ține, atunci am nu o problemă. Am mai multe.

Nu am de gând să fiu de partea populiștilor socialiști. Ba, din contra, îmi este teamă că alegerile de anul viitor constituie motivul pentru care s-au luat astfel de măsuri. Acesta este motivul pentru care au fost susținute.

Unele grupuri politice dar și specialiști arată că Ponta și Guvernul său au venit cu propunerile fiscale fără însă să prezinte o situație a resurselor care să acopere deficitele ce se nasc. Vor fi deficite. Dispare acciza care a fost o sursă a bugetului, până acum. Dispare taxa pe stâlp care, la rândul ei, a adus niște bani la buget. Dispare TVA de 24% prin transformare în TVA de 19%. Ba, mai mult, la unele produse, TVA scade până la 9%. Și aici vor fi sume care nu vor mai veni la buget.

Reducerea cheltuielilor guvernamentale, spun specialiștii, nu pot acoperi deficitele ce se crează. Mai mult, nici una dintre măsurile de mai sus nu se adresează dezvoltării economiei, diversificării ei, creșterii producției sau creșterii productivității muncii în firmele existente.

Pe bună dreptate cei de la FMI, MB, CE se întreabă cum se vor acoperi deficitele pentru ca statul să funcționeze potrivit angajamentelor asumate.

Pentru că avem niște cheltuieli de făcut. Una este să ai 2% pentru apărare din 100 miliarde și alta este să ai 2% pentru apărare din 80 sau 90 de miliarde. La fel pentru toate celelalte sisteme de interes național: învățământ, sănătate, Justiție, ordine publică, siguranță națională etc. În condițiile în care legislația care să ușureze deschiderea de noi întreprinderi și stimularea lor este mult rămasă în urmă. În condițiile în care statul este incapabil să aducă la buget sumele ce i se cuvin din taxele și impozitele stabilite de lege. Relaxăm fără a avea garanția că aceasta va întări statul. Ba, dimpotrivă, îl slăbește.

Acum citesc și mă crucesc cum Ponta, din spitalul turcesc unde se tratează, contaminat probabil de propaganda Syriza din Grecia (este mai aproape de Grecia decât de România !), copie stilul de propagandă al extremei stângi grecești și scrie tâmpenia asta:

„O ştire care confirmă faptul că reducerea cotei standard de TVA la 19% prin noul Cod Fiscal va avea un efect pozitiv similar! Update - Codul Fiscal a fost adoptat prin consens politic (votat de toate partidele) şi prin cea mai amplă consultare cu mediul de afaceri (în special Coaliţia pentru Dezvoltarea României)! Cred că în acest moment toţi adversarii dezvoltării, prosperităţii şi independenţei noastre economice sunt în stare de orice ca să blocheze aplicarea măsurilor din Cod! Fac un apel la toţi românii de bună credinţă să facem front comun împotriva oricăror asemenea tentative evident împotriva interesului nostru ca ţara şi societate!”.

Culmea, criticii codului sunt cei pe care Tsipras îi acuză că „șantajează poporul grec”. Ponta devine, astfel, aliatul lui Tsipras.

Să ne fie cu iertare, dar Ponta este dobitoc de-a binelea. Datorită acordurilor cu FMI, România a primit un bonus la atragerea fondurilor europene, contribuția ei scăzând de la 15% la 5%. Tot datorită acordurilor cu FMI, România s-a împrumutat de la băncile private cu dobânzi foarte mici. Tot datorită acordurilor cu FMI, România și-a putut mări rezerva valutară (devenită aproape cât un buget de țară !). România nu a dus lipsă de lichidități. Tot acordurilor cu FMI trebuie să le recunoaștem creșterea ratingului României. Este vorba despre încredere. Continuând aventura cu opoziția față de FMI, BM și CE unde crede Ponta că ajungem ? Pentru că tot ce am acumulat se poate duce ca un fum. Nu suntem atât de dezvoltați încât să stăm pe picioarele noastre.

BNR, prin Mugur Isărescu a „criticat” noul Cod fiscal. Nu ne face bine. Măsurile sunt luate în grabă. Nu se iau pe măsură ce excedentul devine stabil ca urmare a dezvoltării. Iar dezvoltarea actuală, pe baza consumului populației, nu este sustenabilă.

Pentru că am îndoieli, nu o să fiu de acord cu PNL în susținerea acestui Cod fiscal. Aduce beneficii personale (în special politice) însă faultează sistemele statului. Care azi au mare nevoie de stabilitate.

Negocierile pe buget cu FMI și CE au în centru buna guvernare. O guvernare serioasă nu „miștocăreală”.

Încerc să scap de balastul media cu privire la aceste negocieri. Sunt enervat de comportamentul media al politicienilor și, mai ales, de comportamentul guvernanților. Peste toate, vine și Ponta cu glumele lui proaste cu privire la aceste negocieri.

De la început trebuie să scoatem din ecuație o presupusă vinovăție a FMI sau a CE cu privire la aceste negocieri. FMI este bancherul care dă niște bani pentru realizarea unui proiect de stat - exercițiul bugetar - și dorește să aibă garanția primirii banilor înapoi cu tot cu dobânda aferentă. CE este supervizorul asupra îndeplinirii angajamentelor luate ca țară în realizarea politicilor comune europene și decidentul în distribuirea finanțărilor europene pe proiectele de țară. Au interesul ca banii ceruți de România să fie folosiți doar în acele proiecte convenite de comun acord. Din punctul de vedere al CE, banii destinați României trebuie să asigure reducerea decalajului economic dintre România și celelalte state europene dezvoltate. Ca atare, România va trebui să folosească banii pe care îi cere sau influența FMI și a CE doar pentru dezvoltare economică.

Din nefericire pentru noi, guvernele noastre nu au fost parteneri serioși în contractările anterioare. De aceea există divergențe între FMI și CE cu guvernul. Cheltuielile și angajamentele guvernamentale nu au fost făcute, în totalitate, pentru susținerea instituțiilor statului și dezvoltare. Multe cheltuieli au fost „voluptorii”. Au urmărit alte scopuri. În special politice. Practic, au fost foarte mulți bani aruncați pe „apa sâmbetei”. În timp ce proiectele vitale pentru dezvoltarea economică au fost blocate, au fost subfinanțate, au fost modificate pentru a satisface interesele politice ale guvernanților.

O cerință majoră a CE și a FMI este ca între deficitul pe ESA și deficitul pe cash să nu mai existe diferențe. Este o cerință pe care o salut. Este o invitație la seriozitate. FMI lucrează, se pare, cu deficitul pe cash iar CE lucrează cu deficitul pe ESA. Iau de la Mediafax (aici) precizările:

- deficitul pe ESA, unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor;

- deficitul pe cash, care cuprinde cheltuielile efectuate.

Cum văd eu. Modelul deficitului pe ESA este cel corect. Acest model impune o maximă seriozitate în proiectarea unor angajamente. Din moment ce le faci, trebuie să le acoperi financiar. Trebuie să te limitezi la posibilitățile pe care le ai. Practic, modelul ESA lovește în comportamentul irațional al politicienilor români de până acum. Promisiuni electorale fără acoperire.

România s-a angajat, în 2011, prin semnătura lui Traian Băsescu la un deficit în 2015 de 1,4%. În stilul golănesc al politicilor bugetare ale PSD și aliaților lui, aceștia vor să crească deficitul la 2,1% pe considerente stupide. Pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru cofinanțarea proiectelor europene. Ei bine, se pare că FMI și CE nu sunt de acord cu adăugarea cheltuielilor de apărare la suplimentarea deficitului. Eu sunt de acord. Cheltuielile de apărare trebuie să fie în interiorul și numai în interiorul bugetului normal. Nu sunt de acord nici cu creșterea deficitului pentru cofinanțare. Avem trista experiență a cofinanțărilor din anii trecuți. Nu ne împrumutăm ca țară pentru ca într-o localitate să facem o pârtie de schi, un patinoar, un parc sau o sală polivalentă ! Să nu uităm cofinanțările de pe timpul dezastruosului ministeriat al Elenei Udrea. Între timp, autostrada Constanța-Nădlac stă neterminată deși pentru ea există cofinanțare europeană.

CE are ochii cât cepele. După modul cum a folosit banii guvernul român până acum, sunt slabe speranțele pentru reducerea decalajelor față de statele europene dezvoltate. Prin comportamentul guvernelor României am devenit „cerșetorul” Europei. Cerem bani și îi aruncăm pe băutură !

Să fiu în locul FMI și al CE aș opri finanțarea unui împrumut (cu beneficiul dobânzilor mici la împrumuturile de stat !) fără existența unor proiecte clare. Da, un deficit mai mare pentru a termina infrastructura rutieră cu condiția opririi finanțării și înapoierii banilor deja dați dacă proiectul este modificat fără aprobare sau este oprit fără a fi finalizat. În al doilea rând, finanțarea de la buget a comunităților locale care nu produc ar trebui revăzută. Sunt găurile negre. Așa cum am văzut la unele emisiuni sunt comune întregi care primesc bani de la buget fără a avea o activitate economică cât de cât. Nu se mai poate. Plătim funcționarii primăriei iar locuitorii sunt „plătiți” sub forma ajutoarelor sociale ca să stea. Să stea de pomană. Inadmisibil. Acei bani trebuie distribuiți către necesitățile statului.

Nu știu ce buget va face Ponta și gașca de derbedei cu care s-a înconjurat. Are de unde reduce cheltuieli. Are de unde aduce bani - evaziunea fiscală. Are unde corecta pentru ca bugetul să nu mai fie anemic. Au scăzut TVA la pâine și l-au crescut la alcool. Proastă acțiune. Evaziunea la alcool a explodat. Pâinea a revenit la prețurile de dinainte. Producătorii legali și produsele nefalsificate au fost copleșiți de mafioți și produsele contrafăcute. Nu are treabă guvernul, deși rolul lui este să apere economia reală și nu mafia.

Esența acestor negocieri este ieșirea din „miștocăreală”. Cele două modele trebuiesc egalizate. Ce este pe ESA să fie și pe cash.

Traian Băsescu încalcă nu doar Constituția ci și legile în vigoare

Am citit tot felul de declarații în legătură cu atitudinea lui Traian Băsescu și replicile lui Victor Ponta precum și a altor miniștri.

M-am uitat în Constituție să văd cine are dreptate. Constituția îmi spune că dreptatea este de partea Guvernului.

Traian Băsescu comite încă un act samavolnic împotriva interesului național, împotriva statului român, nu doar împotriva unei guvernări susținute de o însemnată majoritate parlamentară. Fapta lui Băsescu are și un nume în Codul penal: abuz în serviciu contra intereselor publice. Art. 248 Cp.

„INFRACŢIUNI DE SERVICIU SAU ÎN LEGĂTURĂ CU SERVICIUL
Art. 248
Abuzul în serviciu contra intereselor publice
Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.

Interesul public este exprimat prin vot. Populația își exprimă interesul public prin cei pe care îi mandatează să facă parte din legislativ ( Parlament ) iar prin actul de voință al legislativului să formeze guvernul și să conducă țara potrivit prevederilor constituționale și a legile date pentru aplicarea Constituției. Prin extensie, Guvernul este reprezentantul voinței populare și exponentul intereselor acesteia. Politicile Guvernului se aprobă de Parlament (legislativul) și devin obligatorii pentru oricare persoană din România.

Traian Băsescu vorbește de opoziția lui la majorarea accizei la carburanți ca o măsură menită să sprijine dezvoltarea economică. Nu este treaba lui. Este treaba exclusivă a guvernului. Guvernul are program economic, Guvernul face politicile economice, politici interne dar și angajamente de politică externă. Ca atare, refuzul lui Băsescu de a semna un memorandum de înțelegere al Guvernului cu FMI și CE constituie el însuși un act de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Iau de la Hotnews reacția CE la declarația lui Băsescu:

„„Romania a fost cea care a solicitat un program de precautie si Romania este cea care trebuie sa decida daca doreste sa continue cu programul care a fost convenit", a afirmat oficialul din Comisia Europeana, intr-o declaratie transmisa HotNews.ro. 

El a subliniat, insa, ca indiferent de decizia Romaniei, este esential ca tara sa continue aplicarea recomandarilor Consiliului Uniunii Europene din iulie. 

„Indiferent ce alegere face Romania, este esential ca tara sa continue punerea in aplicare a recomandarilor emise de catre Consiliul Uniunii Europene in iulie. Acestea includ masuri fiscale pentru a asigura atingerea obiectivelor bugetare convenite si ample reforme structurale pentru imbunatatirea capacitatii administrative a Romaniei si pentru a ii ridica potentialul de crestere economca", a mai declarat purtatorul de cuvant pentru afaceri economice si monetare din Comisia Europeana””.

Reacția îmi arată că Guvernul României a construit un proiect economic necesar „îmbunătățirii capacității administrative a României și pentru a-i ridica potențialul de creștere economică”. Să îmi fie cu iertare, dar ce face Traian Băsescu acum este împotriva scopului declarat al înțelegerii convenite de Guvern cu FMI și CE.

Fără prea multă discuție, un astfel de comportament este acceptat pentru opoziția parlamentară. Este normal să fie așa, deoarece opoziția parlamentară are, așa ar fi normal, un alt proiect de guvernare iar opoziția la proiectele guvernului sunt normale. Poziția lui Traian Băsescu nu mai are beneficiul „opoziției” politice. Competențele și atribuțiile constituționale îl obligă să finalizeze actele de politică economică ale Guvernului. Cu privire la memorandul cu FMI, Constituția îl obligă să îndeplinească actul formal de finalizare a procedurii interne prin semnarea lui. Constituția spune că actele internaționale sunt negociate de Guvern, chiar dacă sunt „încheiate” (în sensul de semnate) de Președintele României. Nu există marjă de joc politic în acest domeniu. Având în vedere că Guvernul reprezintă interesul populației în actul administrativ, Traian Băsescu comite un act de sfidare a interesului național.

Cu privire la scumpirile declarate în sprijinul acordat de unii și alții lui Băsescu, să fim serioși. În anii guvernării băsesciene carburanții s-au scumpit cu 60% fără ca acciza să crească ! Apoi, prețul carburanților va mai crește sau va scădea funcție de politicile energetice internaționale. Acciza însă se va constitui ca sursă de finanțare pentru realizarea unui interes public major: infrastructura rutieră.

Băsescu este o jigodie. Sper ca Parlamentul și Guvernul să găsească „ac de cojocul lui” și să îi aplice legea. Dacă va mai continua astfel, dacă Guvernul și Parlamentul nu vor lua atitudine să îi arate care îi sunt limitele constituționale, actuala guvernare se va duce de râpă. A venit momentul ca USL să îi arate lui Băsescu că are majoritate în Parlament. Decât să ducem țara în criză, mai bine îl crizăm pe Băsescu. La comportamente extreme se răspunde cu soluții extreme. Nu știu dacă nu cumva a venit timpul pentru o nouă suspendare pentru acțiuni ostile statului român !

Acordul cu FMI, CE și BM și bugetul în viziunea PNL

Aseară, după o lungă ședință a BPN al PNL, Crin Antonescu și Daniel Chițoiu, alături de Cristina Pocora, au prezentat jurnaliștilor prezenți poziția PNL cu privire la finalizarea acordului cu FMI, CE și BM și liniile directoare ale bugetului pentru anul 2014.

Iau textul conferinței de presă de pe blogul deputatului Radu Zlati, pentru că doar aici l-am găsit în integralitate.

„Crin Antonescu:

“Bună seara!

Vă mulţumesc mult, mult de tot pentru faptul că sunteţi aici, mereu şi pentru faptul că aţi avut atâta răbdare, a fost una dintre şedinţele cele mai lungi ale Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal şi în legătură cu conţinutul acestor discuţii şi cu hotărârile politice adoptate, împreună cu domnul vicepreşedinte al partidului, viceprim-ministru al Guvernului şi Ministru de Finanţe, Daniel Chiţoiu, şi cu doamna deputat Cristina Pocora, purtător de cuvânt al partidului, am cinstea să vă informez că cea mai mare parte a acestor discuţii s-a desfăşurat în jurul negocierilor purtate în numele Guvernului de către de către domnul ministru Chiţoiu cu Fondul Monetar Internaţional şi, oarecum implicit, în legătură cu structura,cu proiectul bugetului pentru anul 2014.

Sigur, o asemenea discuţie a durat mult, ea putea dura si foarte puţin, dar am insistat să dureze mult pentru că, în fond, ea duce la politica economică şi bugetară a acestei ţări şi mai ales la rolul pe care Partidul Naţional Liberal îl asumă în această politică, rolul şi responsabilitatea pe care le asumă în această politică.

Având în vedere că domnul ministru Chiţoiu primise un mandat politic în Partidul Naţional Liberal, la Delegaţia Permanentă de la începutul sesiunii de toamnă, mandat care, între altele, ca punct foarte important prevedea intenţia Partidului Naţional Liberal şi demersurile pentru o scădere a CAS-ului cu 3 puncte procentuale, sigur că a fost o discuţie cu atât mai plină şi am ţinut ca foarte mulţi colegi, aproape toţi, să abordeze acest subiect.

Am vrut să facem lucrurile foarte clare pentru că în asemenea situaţii evident există oameni lideri politici, miniştrii care au un mandat, cum a fost şi cazul domnului Chiţoiu, şi care cu acel mandat merg la nişte negocieri. Nu poate merge tot partidul, nu poate merge toată Uniunea, nu poate merge nici tot Guvernul şi punctul meu de vedereț ca şi al tuturor colegilor, a fost că Partidul Naţional Liberal ca partid de guvernare, ca partid care face parte din majoritate trebuie să discute foarte clar, foarte deschis, până la capăt, cu toate nuanţele, situaţia din acest moment, rezultatul acestor negocieri, acest proiect de buget şi să îl asume din punct de vedere politic sau nu.

Decizia luată în unanimitate la sfârşitul acestor discuţii a fost aceea că Partidul Naţional Liberal îşi asumă din punct de vedere politic şi negocierea făcută în numele Guvernului, împreună cu primul ministru, de către Ministrul Finanţelor, domnul Chiţoiu, şi proiectul de buget pe anul următor.

În legătură cu temele majore pe care Partidul Naţional Liberal le-a urmărit în cursul acestor pregătiri, acestor negocieri şi în construcţia bugetară, au stat două teme majore ce ţin de elementele esenţiale ale fiscalităţii din punctul nostru de vedere foarte importante pentru întreaga viaţa economică, pentru mediul de afaceri şi nu numai. Acestea sunt cota unică de 16% şi reducerea CAS-ului. Cunoaşteţi care sunt rezultatele în acest sens, cota unică a fost menţinută, ceea ce este un lucru foarte bun şi este un lucru esenţial.

În legătură cu CAS-ul avem un rezultat care nu este exact cel pe care noi l-am dorit, dar care, aşa cum spuneam în urma discuţiilor, şi printr-un vot unanim a fost apreciat ca o îndeplinire de mandat. Pentru că, într-adevăr, dacă n-am reuşit ca începând cu 1 ianuarie să scădem CAS-ul cu 3%, am reuşit, a reuşit domnul Chiţoiu şi a reuşit Guvernul României ca să avem un angajament ferm pentru al doilea trimestru al anului 2014 şi să vorbim de 5% de această dată, ceea ce, chiar dacă ne face să mai aşteptăm şi să mai aştepte toţi cei care mai aşteaptă această măsură încă câteva luni, să aibă un efect economic mai important la momentul adoptării măsuri. Aceasta fusese o discuţie de altfel şi din toamnă de la Mamaia. 3%, nu puteam pune problema de mai mult pentru 1 ianuarie, doream să dăm un semnal totuşi puternic în această direcţie, dar şi atunci s-a discutat că o cifră mai mică de 5 puncte procentuale are un impact mai puţin semnificativ în scopurile pe care le urmărim, dinamizarea, accelerarea economiei, apariţia unor locuri de muncă.

Aş vrea să subliniez importanţa acestei reuşite parţiale sau acestei reuşite amânate. Este vorba de faptul că această scădere va intra în vigoare în anul următor, dar în scrisoarea de intenţie în acest moment cu Fondul Monetar Internaţional este o realitate şi este prima reuşită de acest gen a unui guvern al României. Eu nu doresc să vorbesc acum despre Partidul Naţional Liberal despre Guvern şi cred că principala obligaţie a celor care sunt la putere, la guvernare este să explice, să acţioneze, să dea socoteală în permanenţă cetăţenilor, nu să atace opoziţia. Opoziţia are rolul ei, însă, deci nu dintr-un interes polemic vreau totuşi ca să înţelegem ce s-a întâmplat cu aceste negocieri şi cu acest subiect, vreau să comparăm să ne aducem aminte de faptul că, de pildă, guvernele domnului Boc în toate discuţiile şi în toate negocierile pe care le-au avut cu Fondul Monetar Internaţional nici nu au ajuns să pună problema unei scăderi de fiscalitate de o asemenea natură.

Am mai vorbit despre lucrurile care s-ar mai putea face şi pe care le socotim în primul rând responsabilitatea noastră în acest guvern. În primul rând că noi abordăm, cred eu într-un mod corect, tematica economică guvernamentală şi politicile guvernamentale şi anume într-un mod solidar. Nu este un guvern în care PSD-ul trebuie să se ocupe de cei cu salariul minim şi Partidul Naţional Liberal de mediul de afaceri sau de întreprinzători sau de salariaţii din mediul privat, doar de ei. Nu există o răspundere a PSD-ului doar pentru pensionari, să zicem, doar pentru pensionari şi numai a PSD-ului şi o răspundere a PNL-ului faţă de mediul privat sau de  investitori și numai faţă de ei.

Un guvern, indiferent ce compoziţie politică are, răspunde, deşi nu a fost ales de către toţi cetăţenii ţării sau de către toţi parlamentarii, răspunde faţă de toţi cetăţenii ţării pentru că actele sale guvernamentale au impact asupra tuturor. Putem avea şi avem orientări politice de stânga sau de dreapta, punem în mod diferit accente, ordonăm în mod diferit priorităţi, dar este o greşeală pe care, noi cel puţin, n-am făcut-o niciodată, aceea de a crede că fiecare partid decupează şi are ca ţintă a politicilor sale şi ca zonă de responsabilitate doar o zonă profesională, o categorie de salariaţi sau de vârstă sau de altceva. Toţi în acest moment, şi noi şi cei din PSD şi miniştrii noştri şi miniştrii din PSD, avem responsabilităţi comune faţă de toţi cetăţenii ţării asupra cărora actele noastre guvernamentale fac efecte. Şi în sensul acesta sigur suntem un partid de dreapta care a înscris priorităţi de politici de dreapta în programul de guvernare, de la cota unică la scăderea CAS-ului. Le urmărim, dar în acelaşi timp, de pildă creşterea pentru anul următor a salariului minim este o chestiune pe care şi noi am susţinut-o fără niciun fel de ezitare pentru că este o obligaţie asumată în comun.

Aşa cum PSD-ul şi primul ministru Victor Ponta nu au avut ezitări în a susţine alături de noi menţinerea cotei unice şi în a respinge variantele, posibilităţile pe care chiar delegaţia FMI de această dată le-a vehiculat privitoare la mărirea cotei unice, era normal ca şi noi să susţinem pentru că şi noi considerăm normal ca salariul minim să fie mărit într-o compensaţie la cifra foarte mică a acestui salariu. Am convenit, de asemenea, cu toţii, că avem nevoie de tot ceea ce înseamnă creşterile salariale, cât vor putea fi ele, pe anumite categorii de indexare a pensiilor, toate acestea sunt lucruri care sunt obligaţii comune şi de altfel nu întâmplător iată avem un ministru liberal şi la Ministerul Muncii şi Protecţiei Social și așa mai departe.

Deci din punctul acesta de vedere Partidul Naţional Liberal, ca să ne înţelegem odată, şi acesta a fost şi sensul dezbaterilor şi deciziei din Partidul Naţional Liberal din forul său de conducere astăzi, este un partid de dreapta este un partid care susţine politici economice de dreapta în acelaşi timp care în mod solidar cu partenerii de guvernare îşi asumă răspunderea pentru tot ceea ce este mai mult sau mai puţin reuşită într-o negociere sau într-un proiect de buget. Nu considerăm că este normal să ne asumăm doar o parte din această negociere sau doar o parte din viitorul buget. Este un lucru foarte, foarte clar. Sigur am pus, am deschis problema unor discuţii pe care unii colegi le-au făcut chiar în – şi acesta este un obicei care nu e pus în discuţie la Partidul Naţional Liberal –  despre nu ştiu ce politici de dreapta pe care ar putea să le facă, atenţie pe care ar putea să le facă Guvernul României sau ministrul Finanţelor sau mai ştiu eu cine şi nu le face şi n-am plecat în sensul acesta mai luminaţi. Am reexaminat din nou ce posibilităţi, teoretic, ar exista şi concluzia unanimă a fost că practic asta se putea şi asta se poate face în acest moment.

Aşa cum cred că de altfel colegul nostru, domnul vicepreşedinte Fenechiu, v-a informat deja, exista şi o discuţie în legătură cu sumele care din această creştere de acciză la carburanţi vor veni la buget, cu sumele care vor fi destinate construcţiei de autostrăzi şi cu interesul special al Partidului Naţional Liberal pentru a construi proiecte şi a monitoriza folosirea acestei părţi din bani în această destinaţie pentru ca programul de autostrăzi din România să se desfăşoare. Noi nu putem să ne mai permitem să mai pierdem încă nişte ani cu aşteptări, cu negocieri, avem nişte angajamente foarte clare, avem conştiinţa clară a faptului că dezvoltarea infrastructurii rutiere la acest nivel, la autostrăzi este o urgenţă şi o prioritate pentru România. Cam acestea au fost discuţiile. Sigur, s-a intrat şi în detalii privitoare la buget cu domnul ministru Chiţoiu cu parlamentarii. Biroul Politic este alcătuit din 84 de colegi, deci a fost o discuţie lungă în această privinţă.  Au mai fost după aceea şi alte subiecte de natură organizatorică, proiecte de legi, inițiative legislative ale colegilor liberali, puncte de vedere care au trecut prin Birou, dar principala discuție a fost aceasta.

Și concluzia mea cu care și închei intervenția, este aceea că Partidul Național Liberal și-a manifestat cât se poate de evident identitatea sa de partid de dreapta în același timp și-a manifestat și își manifestă și atitudinea cât se poate de serioasă de a fi solidar în interiorul unui guvern și de a urmări programul de guvernare.

Până la urmă, pentru că este normal ca în asemenea momente să comparăm realitățile, reușitele unui guvern cu programul de guvernare, până la urmă prin această negociere deloc ușoară, ca orice negociere – insist nu este nici o plăcere și un lucru facil să negociezi cu Fondul Monetar Internațional – a reușit să se mențină în coordonatele programului de guvernare, pentru că vorbim aici de această chestiune, pentru noi cea mai importantă, privitoare la stipularea pentru prima oară a deciziei politice de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale în cursul anului viitor, de menținere a cotei unice de impozitare, de creștere a salariului minim, de creșteri salariale, chiar dacă nu foarte semnificative, pentru că este imposibil, dar măcar ca semnal, ca intenție, ca efort bugetar, la categorii de salariați cum ar fi rezidenți din sistemul de sănătate, debutanții din învățământ, de asemenea sume semnificative în raport cu bugetul nostru alocate programelor de dezvoltare regională și locală. Toate aceste lucruri sunt pași pe calea îndeplinirii programului de guvernare.

S-a discutat și probabil se va discuta mult și probabil se va duce discuția către folclor. Folclorul este simpatic, este plăcut, suntem un popor care spune bancuri, dar să nu uităm realitatea. Deci când începem să vorbim de impozitări de piscine și de stâlpi, să știm că facem folclor pentru că nu orice piscină și nu orice stâlp se impozitează și viceprim-ministrul a dat explicații în sensul acesta, pesemne că este gata să vi le dea și dumneavoastră mai departe.

Mă opresc aici, îi invit pe colegii mei dacă doresc să adauge, stăm la dispoziția întrebărilor dumneavoastră. (…) Am mai discutat multe alte subiecte, s-au luat decizii, dar cred că acesta este subiectul central.”



Întrebări din partea reprezentaților mass-media



Jurnalist: Ați discutat cu reprezentanții FMI o țintă de inflație pentru anul viitor având în vedere că s-a adoptat decizia de a lega acciza de rata inflației?

Daniel Chițoiu: Vă referiți la creșterea inflației, cu cât crește inflația anul viitor din cauza indexări accizei. Toate majorările de accize, indexarea și cei 7 eurocenți, au ca impact în inflație o creștere cu 0,2 puncte procentuale.

Jurnalist: Dincolo de acest impact, s-a discutat cu reprezentanții FMI o țintă de inflație totală pentru anul viitor, adică în care trebuie să se încadreze bugetul?

Daniel Chițoiu: Da. Ținta de inflație a fost discutată cu reprezentanții Băncii Naționale a României pentru că este apanajul și gestiunea politicii monetare a Băncii Naționale a României. Este stabilit și este prevăzută în acord.

Jurnalist: Domnule vicepremier, spunea președintele Crin Antonescu puțin mai devreme că cei de la FMI au venit și au pus pe masă o variantă de creștere a cotei unice. Este vorba de o cifră pe care ne-o puteți da, o creștere diferențiată?

Daniel Chițoiu: Fondul Monetar Internațional, așa cum a recunoscut și de dimineață doamna Andrea Schaechter, a venit și a pus pe masa discuțiilor o serie de scenarii, de măsuri atât de politică fiscală cât și de politică bugetară. Pe parcursul discuțiilor care le-am avut am fost acuzați de asigurarea confidențialității discuțiilor. Păi, tocmai ăsta a fost motivul pentru care am asigurat confidențialitatea, pentru că pe masa discuțiilor au fost o multitudine de scenarii, atât de măsuri de politică fiscală cât și de măsuri de politică bugetară, și momentul când opinia publică, prin intermediul dumneavoastră, era ținută la curent cu toate negocierile în direct, atunci aveam o marjă mai restrânsă de negociere și poate eram influențați și în deciziile pe care le luam ulterior privind măsurile atât de natură fiscală cât și măsurile de creștere economică pe care am ajuns la un acord cu cele trei entități internaționale – Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană. Dar a fost pe masa discuțiilor și creșterea cotei unice, dar nu vă pot spune cu cât. Creșterea cotei,nu ca și diferențiere.

Jurnalist: Domnule ministru, ca să renunțăm la folclor, așa cum ne-a sugerat domnul președinte Crin Antonescu, la folclorul în legătură cu impozitul pe stâlpi și piscine, ne puteți lămuri despre ce este vorba?

Daniel Chițoiu: Aici este vorba de clasa de construcții, de construcții speciale. O clasă de construcții care este adoptată prin act normativ, este prevăzută ca anexă la Codul Fiscal.

Din categoria construcțiilor speciale – dau exemple, pentru că această clasă conține o multitudine de poziții – este vorba de stâlpii de rețele, rețele de electricitate, nu este vorba de orice stâlpi.

Din punct de vedere al piscinelor, la fel, această idee a reieșit înainte de negocierile și discuțiile cu instituțiile financiare internaționale, este vorba de construcțiile speciale deținute de agenții economici, de persoanele juridice, nu este vorba de construcții speciale deținute de persoane fizice. Și ca să dau câteva exemple, ca să fim mai clari ce înseamnă construcțiile speciale respective pe lângă rețelele pe care le-am precizat mai devreme, rețelele electrice, sunt depozitele, tot felul de depozite, de platforme, de construcții ușoare sau construcții metalice și care nu intră în categoria clădirilor unde acum avem sistem de impozitare prevăzut de Codul Fiscal.

Deci sunt toate exceptările și scutirile din Codul Fiscal, deci noi aici am extins baza de impozitare și pe aceste construcții speciale deținute de persoanele juridice, de firme, de agenți economici cu capital privat sau capital de stat.

Jurnalist: Considerați că este posibil, domnule ministru, ca din cauza acestor taxe pe stâlpii de electricitate, spre exemplu, să aibă loc măriri de preț?

Daniel Chițoiu: Așa cum am declarat și aseară în conferința de presă, influența în costurile de producție sau costurile de transport sau costurile de servicii care le prestează cei care dețin aceste tipuri de construcții speciale este nesemnificativă astfel încât să ducă la o majorare de preț.

Crin Antonescu: Aș vrea să mai adaug ceva pentru că acest lucru a fost subliniat în reuniunea noastră. Eu am întrebat din capul locului, cine ce are de spus, să spună acum. Sigur, după aceea mai merge și pe la televiziuni să își spună oful, dar s-o spună acum. Cum a  negociat Chițoiu, care este rezultatul, îl eliberăm din funcție, îi mulțumim, discuție deschisă. Vreau să vă spun că toți colegii, până la urmă chiar toți, mă rog, deși inițial au fost toți minus unul, au apreciat o negociere pe care domnul ministru a dus-o într-o situație complicată și în care a obținut ceva, când puțini se mai așteptau. Vă reamintesc faptul că toată dificultatea fazei finale a negocierilor a fost pusă de către primul ministru în mod explicit pe umerii vice-premierului, ministrul de Finanțe, gest absolut normal și eu în locul premierului făceam la fel. Și de asemenea domnul prim-ministru v-a și anunțat că după ce se încheie negocierea domnul Chițoiu, și numai domnul Chițoiu, va face cunoscute rezultatele acesteia într-o conferință de presă. Faptul că domnul Chițoiu a ieșit din singurătate și că la încheierea acestei ultime runde de negocieri, a avut cinstea de a îl avea alături pe primul ministru, înseamnă un lucru simplu. Unitatea guvernului asta era proverbial, cu USL este mai complicat, dar Guvernul este unit.  Înseamnă că acea negociere a avut ceva în plus, un rezultat pe care poate în dimineața zilei respective puțini îl estimau și ăsta este un lucru foarte bun și pentru care noi i-am mulțumit domnului Daniel Chițoiu.

Și încă ceva. Ca om care am parcurs mai multe legislaturi și care, cu excepția a doi trei ani, am trăit mereu cu FMI-ul, FMI-ul face parte din viața noastră, așa cum este ea. Au fost miniștri de finanțe în țara asta foarte, foarte puternici, cu adevărat personalități de la un Florin Georgescu, la un Mihai Tănăsescu, la Mircea Ciumara, Dumnezeu să-l ierte, toți oamenii ăștia au avut negocieri cu FMI-ul, miniștrii ai Finanțelor. Eu nu îmi aduc aminte, poate îmi scapă, nu sunt chiar specialist în domeniu, dar nu îmi aduc aminte ca vreunul dintre acești absolut respectabili și de necontestat miniștri ai finanțelor să fi îndrăznit, ca să zic așa, mai mult și să fi obținut mai mult raportat la situația respectivă decât a obținut în această situație, actualul ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu.

Sfătuiesc diverși comentatori care, cu grăbire, cataloghează și oameni și partide, și guverne, să mediteze la acest lucru. Atâta fac, cu respect, nu mai mult.

Jurnalist: Domnul președinte, dacă îmi permiteți, din câte înțeleg eu fără să rostiți cuvântul îl acuzați de un oarecare oportunism pe premier, prin ceea ce spuneți.

Crin Antonescu: Asta, știți cum se spune despre atacanții centrali la fotbal, asta este o calitate. Să fii oportunist înseamnă să dai gol, asta este o calitate, nu îl acuz. Nu, nu am spus asta, am spus și ieri, am spus și astăzi, mai dimineață, o mai spun mai pe seară: în acest episod, cel puțin, cu excepție unor comentarii care nu au importanță, pe care premierul le-a făcut dintr-o insuficientă informare în legătură cu ce spusesem eu despre FMI, că nu spusesem nimic nici măcar despre FMI de rău, cu atât mai puțin de Guvern. Făceam o pledoarie pentru Guvern, încercam să prezint celor cu care discutam, cu oameni din mediul de afaceri ce grea este situația Guvernului și faptul că nu pot face chiar orice ne-am dori noi în acest moment. Dincolo de asta, de acest episod, cred că și la nivelul conducerii USL și la nivelul Guvernului s-a acționat perfect solidar și acest lucru, în intervenția mea inaugurală acestei discuții, am ținut să îl subliniez încă o dată. Premierul a procedat solidar, corect cu noi și noi, ca de obicei, la fel.

Jurnalist: Eu mă refeream la episodul că a ieșit în conferința de presă cu domnul Chițoiu.

Crin Antonescu: Nu, nu. Din punctul meu de vedere a fost semnul că oricum ceea ce a însemnat negocierea dusă de Daniel Chițoiu, în limita mandatului și posibilităților de negociere, a fost o reușită. Pentru că nici un lider, nici un prim ministru în lumea asta nu se asociază la o chestiune care este mai puțin reușită. Asta am vrut să spun și am și precizat că aș fi făcut la fel în locul domnului Ponta. Compliment mai mare, ce vreți?

Jurnalist:  Dacă negocierile s-ar fi sfârșit prost, domnul Ponta n-ar mai fi fost alături de domnul Chițoiu?

Crin Antonescu: Nici n-ar fi trebuit să fie, o spun foarte serios. Astea sunt niște reguli, dacă vreți, de comunicare, de imagine. Este vorba de guvernul unei țări și nu era nici un fel de tragedie. Bine că s-a terminat cu bine și au fost acolo toți.

Jurnalist:  L-ați convins și pe domnul Tăriceanu de succesul negocierilor?

Crin Antonescu: Eu am încercat să mă lămuresc, în primul rând, asupra variantelor pe care domnul Tăriceanu le-ar fi vrut de la Guvern, de la domnul ministru Chițoiu, era o discuție între noi, și până la urmă l-am întrebat încă o dată pe domnul Tăriceanu dacă își amintește că programul de guvernare a fost negociat de o echipă de patru oameni, din care și domnia sa cu onor făceau parte. Oamenii respectivi se numeau Călin Popescu Tăriceanu, Daniel Chițoiu, Varujan Vosganian și Eugen Nicolăescu. Asta o dată, că am vazut o declarație publică în care spunea că s-a negociat prost, nu atât protocolul, cât programul de guvernare. Eu nu cred că s-a negociat prost și i-am mulțumit încă o dată pentru faptul că, alături de ceilalți trei distinși domni, a făcut această negociere. Dar l-am întrebat dacă își amintește.

Doi, l-am întrebat ceea ce întreb aproape pe orice cetățean întâlnesc: ‘ce credeți dumneavoastră că ar mai putea face acest Guvern, acest Chițoiu, acest Ponta pentru ca economia României să se miște în direcția bună, nu spre râpă’. Asta întreb la orice discuție pe care o avem, asta am întrebat și la Mamaia și după aceea a început o poveste ca aia cu Evanghelia, că au fost cinci măsuri propuse, am întrebat unde sunt, cele cinci erau trei, din trei două s-au făcut și a treia nu se poate face. Era vorba de scăderea CAS-ului, pe care domnul ministru Chițoiu a vânat-o cu toată hotărârea și PNL la fel, de fondul de garantare, în care ministrul Finanțelor, Ministerul Finanțelor și Guvernul au făcut deja lucruri semnificative și al treilea lucru era scutirea de impozit pe profitul reinvestit, care într-adevăr este o măsură liberală, este o măsură bună din punct de vedere economic, dar care, în acest context, nu se putea propune împreună cu CAS-ul. Mai rămânea să mai propunem și scăderea cotei unice și atunci sigur că am fi fost mulțumiți, problema e ce obțineam.

În rest, ceva ce toți știm și nu trebuia să inventeze nici domnul Tăriceanu și nici domnul Chițoiu și nici eu sau altcineva, lupta împotriva evaziunii fiscale. Nu știu în ce măsură până la urmă domnul Tăriceanu a fost convins că domnul Chițoiu atâta se putea, atâta a făcut. Îmi aduc aminte însă că, prezent în sală fiind și domnul Tăriceanu, decizia politică de asumare a acestei negocieri și a acestui buget a fost luată în unanimitate, fără nicio abținere. Ceea ce mă face să fiu optimist și să cred că până la urmă, și din dezbatere, domnul Tăriceanu s-a convins.

Jurnalist:  Domnule Chițoiu, ce garanții aveți că toți banii care vor veni din creșterea accizei la benzină și motorină vor fi folosiți pentru construcția de autostrăzi și după guvernarea USL?

Crin Antonescu: După guvernarea USL va fi guvernarea PNL, asta e garanția.

Daniel Chițoiu: Construcția bugetară și vom stabili în momentul în care adoptăm actul normativ că din sumele încasate din taxa de 0,7 eurocenți sumele respective vor fi alocate pentru construcția de autostrăzi, drumuri naționale și drumuri județene, deci pentru infrastructură rutieră. În bugetul pe 2014, sumele pe care le încasăm din această taxă către aceste domenii vor merge.

Jurnalist:  Iar în 2015 s-ar putea să plătim pensiile din acei bani.

Daniel Chițoiu: Nu, pentru că am spus că în momentul în care reglementăm prin act normativ această taxă, această creștere de accize, spunem destinația sumelor respective.

Jurnalist:  Cei de la FMI spuneau că reducerea CAS-ului, dacă se va face din vară, necesită măsuri complementare sau lărgirea bazei de impozitare. Dumneavoastră puteți garanta în acest moment că nu va fi nevoie de astfel de măsuri pentru a se putea aplica din vară reducerea CAS-ului?

Daniel Chițoiu: În negocierile pe care le-am avut legate de reducerea contribuțiilor sociale, mandatul pe care l-am avut, cum spunea și domnul președinte Antonescu, am plecat în negociere cu reducerea contribuțiilor sociale pentru angajator cu 3 puncte procentuale de la începutul anului. Bineînțeles că toate aceste măsuri fiscale pe care le-am propus, pe care au venit dânșii și ni le-au propus, constrângerile bugetare, pentru că aveam un gol de venituri de 6 miliarde de lei pe măsurile suplimentare în 2014 față de 2013 privind creșterea salariilor, indexarea pensiilor, alocarea de sume pentru programele de investiții la autoritățile publice locale prin programul național de dezvoltare locală și prin majorarea cofinanțării la fondurile europene, trebuia să acoperim aceste sume de bani. Reducerea cotelor de contribuții sociale a angajat că actul normativ va fi pregătit în prima parte a acestui an, iar la misiunea pe care o vor avea în luna aprilie, atunci vom lua decizia de aprobare a actului normativ, cu aplicabilitate din semestrul II al anului 2014. Deci acesta este un angajament clar, ferm, nu o promisiune, nu.

Ce  este condiționat în document este condiționat de faptul că reducerea cotelor de contribuții sociale trebuie să aibă un impact bugetar neutru. Adică golul matematic pe care îl va avea reducerea cu cinci puncte procentuale în a doua parte a anului, respectiv un miliard 850 de milioane, un miliard 900 de milioane, să fie acoperit ori prin măsurile de îmbunătățire a colectării, care au început de acum și de reducere a evaziunii și fraudei fiscale – și  la misiunea din aprilie vedem cu cât s-a redus evaziunea, cât am îmbunătățit din colectare – prin o mai bună urmărire a modului cum declară și plătesc în momentul de față nu numai pe zona de contribuții sociale, pe toate impozitele și taxele, printr-o îmbunătățire a administrării veniturilor putem să acoperim aceste sume din îmbunătățirea colectării.

De asemenea, putem să acoperim golul din a doua parte a anului prin operarea unor tăieri de cheltuieli de la diverse de capitole de cheltuieli care nu se plătesc în anul respectiv, cum am avut și la rectificarea bugetară din acest an. Dar angajamentul este ferm de reducere a cotelor de contribuții sociale.

Dar de ce și FMI și CE au fost de acord cu această măsură? Pentru că și dânșii au înțeles și, la întâlnirile pe care le-au avut cu tot mediul de afaceri, din tot spectrul, plecând de la IMM-uri și până la mari contribuabili, până la consiliul investitorilor străini, măsura de reducere a costului impozitării forței de muncă este cerută de toată lumea, pentru că are un rol de stimulare economică, de stimulare a creării de locuri de muncă, dar are și rolul de a scoate la suprafață evaziunea fiscală, munca la gri.

Știm foarte bine că, în prezent, sunt foarte mulți salariați care au contracte part-time încheiate, dar de fapt ei lucrează cu normă întreagă. De ce? Pentru că angajatorii respectivi nu-și permit să plătească un nivel foarte ridicat al contribuțiilor sociale. Și, ca atare, și dânșii sunt conștienți de faptul că această măsură are rolul nu numai de a stimula economic, dar și de a îmbunătăți colectarea veniturilor la bugetul general consolidat.

Ori, dacă noi prin măsurile pe care luăm până în luna aprilie avem îmbunătățirea colectării, creșterea colectării din toate aceste măsuri propuse acum și se acoperă golul respectiv, nu este nicio problemă și se acoperă din aceste măsuri.

Jurnalist:  Garantați cu mandatul dumneavoastră de ministru că nu se impun alte taxe, alte impozite dacă se aplică CAS din a doua jumătate a anului?

Daniel Chițoiu: Pentru reducerea CAS nu se vor impune alte impozite sau alte taxe.

Crin Antonescu: Atâta vreme cât domnul Chițoiu este ministru, dacă vreți o garanție faceți tot ce puteți să rămână așa.

Jurnalist: Garanția este că ministrul urmărește acest obiectiv cu mandatul său pe masă?

Daniel Chițoiu: Mandatul meu pe masă este pus la dispoziție în orice moment tot timpul, dar eu, ca obiective de mandat, nu am numai stimularea economică, creșterea economică din reducerea fiscalității și reducerea CAS-ului. Obiectivul meu de mandat, în primul rând, este de a îmbunătăți colectarea veniturilor la bugetul de stat, a crea o legislație fiscală coerentă și suntem în faza de finalizare a rescrierii Codului Fiscal și a Codului de procedură și de a reduce semnificativ evaziunea și frauda fiscală. Toate măsurile pe care le-am luat și care au avut, într-adevăr, o perioadă de timp limitată ca efect, o performanță mai scăzută a colectării veniturilor, respectiv reforma administrației fiscale și înființarea unei noi structuri cu rolul de a combate evaziunea și frauda fiscală nu sunt decât măsuri premergătoare îmbunătățirii colectării și creșterii acesteia ca pondere în PIB.

Cu cât avem o evaziunea și o fraudă fiscală mai reduse în economie avem un mediu concurențial corect. Avem mediu concurențial corect, avem creștere economică mai bună și, în același timp, avem venituri bugetare mai mari la bugetul general consolidat și putem să redistribuim pe toate domeniile plecând de la investiții, sănătate, educație, apărare, să putem să alocăm sume mai mari de bani cum își dorește fiecare ministru. Eu îmi doresc ca, începând cu această lună, când își intră în atribuții și Direcția generală de antifraudă fiscală, să avem un plus de colectare la veniturile la bugetul de stat. După cum ați văzut, în luna octombrie am avut și realizarea programului și o depășire a acestuia față de cât am programat în luna octombrie și o creștere  substanțială față de veniturile colectate anul trecut raportat la aceeași perioadă, respectiv octombrie 2012, o creștere de peste 7,3% în sume absolute și față de programul stabilit cu 2,3% mai mari.

Deci eu am siguranța și sunt optimist că, în perioada următoare, Agenția fiscală va deveni mai coerentă, va fi un partener al contribuabililor corecți și structurile de forță ale acesteia se vor lupta cu evaziunea și cu frauda fiscală. De fapt, în următoarea 10 -14 zile vom face o conferință de presă la Minister și vom prezenta un plan de acțiune privind combaterea evaziunii și fraudei fiscale, plan constând atât în modificări legislative, cât și în programe și obiective ale noii structuri de combatere a fraudei și evaziunii fiscale.

Jurnalist: Dacă nu vor exista taxe și impozite pentru a suplini reducerea CAS în al doilea semestru, de ce astăzi șefa delegației FMI a spus că este nevoie și de o lărgire a bazei de impozitare?

Daniel Chițoiu: Discuția aceasta cu lărgirea bazei de impozitare se pune de mai mult timp pe masa negocierilor cu Fondul Monetar, Comisia Europeană și Banca Mondială. După cum știți, am fost acuzați și în vară, când am semnat acordul, că impozităm drepturile de autor, că impozităm veniturile din capital, că impozităm PFA-urile.

Într-adevăr, avem o problemă că pe aceste zone contribuțiile, dar la Fondul de Sănătate, nu sunt la nivelul contribuabililor din zona salarială sau din zona angajatorilor, dar la această misiune – și după cum o să vedeți când va fi dat publicității documentul încheiat – acest domeniu, această zonă privind contribuțiile la sănătate a fost scoasă din negocieri tocmai pentru faptul că nu putem să punem pe același plan profesiile liberale, persoane fizice autorizate, cu un salariat pentru că cei care desfășoară profesii liberale obțin venituri din activitatea desfășurată, iar ca să impozitezi la nivelul angajatorului și angajatului pe cineva care desfășoară activitate ca PFA sau ca profesie liberală, sarcina fiscală este dublă sau triplă față de cei care obțin venituri salariale.

De ce? Pentru că cei care obțin venituri au și cheltuieli, ori modalitatea, cum se propusese să fie calculată, nu se luau în calcul deducerile sau cheltuielile, că de fapt cel care desfășoară activitate ca PFA sau ca profesie liberală are și cheltuieli. Venitul net pe care îl realizează în mână este mult mai mic față de cât încasează brut și de aceea în cadrul reformei mari a sănătății, când vom avea un proiect mare pe reforma sănătății și a contribuțiilor în sănătate, când vom introduce, într-adevăr, contribuțiile private la fondurile de sănătate, atunci se poate discuta privind lărgirea bazei în care îi dăm opțiune celui care vrea să contribuie la fondurile private de sănătate și să aibă deductibilitate pe cheltuieli ale persoanelor fizice autorizate sau ale firmelor respective.

Jurnalist: Dacă la începutul semestrului II vă dați seama că nu sunt întrunite condițiile pentru a reduce CAS, vă dați demisia?

Daniel Chițoiu: Haideți să ajungem atunci. Să ajungem în luna aprilie, nu la începutul semestrului II, și discutăm în luna aprilie, la viitoarea misiune.

Jurnalist: Dacă sunteți atât de sigur, e foarte simplu să spuneți da sau nu.

Daniel Chițoiu: V-am spus, ajungem în luna aprilie și atunci vă dau răspunsul. Pentru că am spus, obiectivele mele de mandat sunt mult mai multe, nu numai reducerea CAS.

Crin Antonescu: Noi, liberalii, între altele, încercăm să ne ocupăm și cu apărarea drepturilor omului. Încetați hărțuirea, omul v-a spus.

Jurnalist: Întrebare pentru președintele PNL: Pentru că ați vorbit de toate aceste reușite, despre creșterile de pensii și salarii de anul viitor, ați spus că vi le asumați împreună cu guvernul din care faceți parte. Scumpirile vi le asumați în egală măsură? Și v-aș mai întreba și dacă vă simțiți, în calitate de prezidențiabil, mai responsabil față de electoratul dumneavoastră de dreapta sau de cel de stânga?

Crin Antonescu: (…) Da, sunt cât se poate de solidar și cu ceea ce consider a fi reușită – eu consider a fi reușită – îmi dau seama că este normal ca în media, și de data asta vorbesc de toată media –  am văzut că până și domnul Ciutacu avea o oarecare disperare aseară – în media să se insiste asupra faptului că, citez, “a băgat Ponta mâna în buzunar, Chițoiu complice și el, impozite îngrozitoare” și așa mai departe.

Repet, nu sunt ironic, e normal, dar eu cred că există și reușite cu care sunt solidar și, de asemenea, și cu scumpiri și cu inconvenientul unei creșteri de accize și cu inconvenientul unei noi forme de taxare, chiar dacă nu pe toți stâlpii și chiar dacă pe toate piscinele, nu sunt confortabile, orice taxe noi.

Cu toate aceste lucruri, cu toate aceste inconveniente, cu toate aceste, mă rog, neplăceri, sunt pe deplin solidar. În calitate de prezidențiabil, cu toate că – și am spus-o de foarte multe ori -  eu rămân un om de dreapta, ar fi și păcat să nu mai fiu că nu sunt foarte mulți, adică nu ăștia toți care se vopsesc ei, președintele României, ca atare și prezidențiabilul, deci cel care se gândește să fie președinte al României, în exercițiul prezidențial nu mai face politică de stânga sau de dreapta pentru că nu propune sau impune nici legi, nici măsuri guvernamentale,nici taxe, nici alte lucruri care fac conținutul politicilor de stânga și de dreapta, ci are cu totul alte funcții și în sensul acesta sunt, dar fără să fi fost prezidențiabil și fără să fiu președinte să știți că solidar sunt cu toți compatrioții mei, fie că sunt de stânga, fie că sunt de dreapta, fie că nu au vreo opțiune politică.

Jurnalist: O întrebare pentru domnul Chițoiu. Dumneavoastră aveți ceva să vă reproșați în legătură cu rezultatul acestor negocieri?

Daniel Chițoiu: Nu, nu am a-mi reproșa nimic, mai ales că mi-am îndeplinit mandatul dat de Partidul Național Liberal, de Uniunea Social Liberală și de premier, de Guvern. Deci mi-am dus la bun sfârșit mandatul de negociere. Eu sper ca toți miniștrii de linie care au implicații în acest acord, în acest memorandum tehnic și economic au prevăzut acolo obiective și ținte realizabile astfel încât la viitoarele misiuni de evaluare să nu mai avem probleme de întârziere și, mai mult decât atât, sunt mulțumit de negocieri pentru că am prevăzut în aceste documente măsuri atât de consolidare fiscală, dar mai ales de creștere economică. Deci sumele alocate prin buget în anul 2014 vor fi substanțial mai mari față de acest an și de anii anteriori, alocate investițiilor, alocate de la cofinanțare la fonduri europene și, de asemenea, am putut să alocăm sume importante de bani pe zona investițiilor pentru autoritățile publice locale și, de asemenea, să continuăm să deblocăm proiectele finanțate din linii de finanțare asigurate de băncile internaționale de investiții – BEI, BERD sau Banca Mondială. Deci acestea sunt măsuri de creștere economică, pentru că dăm drumul la proiecte de dezvoltare în România în 2014.

De aceasta sunt mulțumit de rezultatele negocierii cu instituțiile financiare internaționale și mai ales că au fost de acord să majorăm și deficitul bugetar cu 0,2 puncte procentuale, tocmai pentru ca acei bani să putem să-i alocăm ca și cofinanțare la proiectele de investiții finanțate din fonduri europene.

Jurnalist: Deci nu vă simțiți vinovat de valul de scumpiri care va urma?

Daniel Chițoiu: Stați să vedem dacă va exista vreun val de scumpiri, pentru că, așa cum vă spuneam, nu trebuie să facem din țânțar armăsar, pentru că nivelul impozitării nu are un impact semnificativ, așa cum vă spuneam, în prețul final de consum care ajunge la populație. Parte din influența acestor impozite și taxe poate fi recuperat de către companiile care îl aplică atât din reducerea pierderilor, mai ales companiile de stat, că au pierderi foarte mari, și, de asemenea, prin îmbunătățirea guvernanței corporatiste în acele companii de stat, dacă ne referim la ele. De ce? Pentru că ele pot să-și îmbunătățească indicatorii economico-financiari și prin măsurile de guvernanță corporatistă, dar și prin măsurile de tăiere a contractelor oneroase, și atunci fac economii din acele contracte și pot să suporte costurile suplimentare ale impozitării.

Jurnalist: Domnule ministru, ne puteți spune, când ați găsit această soluție cu reducerea CAS cu 5 puncte procentuale în a doua parte a anului?

Daniel Chițoiu: În cadrul negocierilor am găsit soluția.

Jurnalist: Luni dimineața exista această soluție?

Daniel Chițoiu:  Da, exista, pusă pe masă.

Jurnalist: Era și acceptată?

Daniel Chițoiu; Nu, nu era acceptată.

Jurnalist: Când a fost acceptată de partenerii din FMI?

Daniel Chițoiu: Nu vă dau detaliile negocierii. A fost acceptată, v-am spus rezultatele.

Jurnalist: Domnule președinte Antonescu, ați fi acceptat să aprobați aceste negocieri fără măsura de reducere a CAS în a doua parte a anului 2014?

Crin Antonescu: Nu. Dar trebuie să spun și eu încă o dată, că poate n-am precizat. Eu nu sunt mulțumit, foarte mulțumit, doar de domnul Chițoiu, ci sunt foarte mulțumit și de premier.

Jurnalist: Domnule Chițoiu, anul viitor românul cu un salariu mediu va plăti mai mult pentru funcționarea statului sau mai puțin?

Daniel Chițoiu: Impozitarea muncii, din contră, scade. Nu știu dacă plătește mai mult pentru funcționarea statului. Poate indirect, prin cumpărarea de produse, de servicii, care au impozite mai mari în ele, dar direct nu, din contră, invers, va plăti mai puțin, că se vor reduce cotele de contribuții sociale.

Jurnalist: De la 1 ianuarie, un angajat cu un salariu mediu va plăti prin toate formele prevăzute în urma acestor măsuri, mai mult pentru funcționarea statului sau mai puțin?

Daniel Chițoiu: Normal că va plăti mai mult indirect, v-am spus, pentru că aceste impozite și taxe se regăsesc, parte din ele, în costuri, în prețuri, dar acum, ca să facem o evaluare cât plătește din salariu în plus, nu se poate face o evaluare. Asta este o întrebare ipotetică.

Jurnalist: Este acest lucru compatibil cu programul de guvernare?

Daniel Chițoiu: Este compatibil cu programul de guvernare.

Jurnalist: O precizare, dacă se poate.  Fără discuția de ieri, din biroul domnului Antonescu, între premier, dumneavoastră, domnul Voinea se ajungea la această soluție de scădere a CAS cu 5 puncte procentuale în partea a doua a anului?

Daniel Chițoiu: Dacă în urma discuției s-a ajuns la această formulă? Da, s-au discutat la întâlnirea respectivă formulele ultime de negociere.

(…)

Jurnalist: Domnule Chițoiu, spuneați că ați asigurat confidențialitatea discuțiilor cu FMI. Asta înseamnă și că ați cerut, dumneavoastră sau colegii dumneavoastră din Guvern, să fie bruiate discuțiile?

Daniel Chițoiu: Nu, nici eu personal și nici nu am dat dispoziție să intervină STS.

Jurnalist: Domnule președinte Antonescu, o reacție, v-aș ruga, la purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, care spunea că aveți o atitudine ambiguă și că pe de-o parte criticați PSD, dar pe de altă parte susțineți Guvernul.

Crin Antonescu: În mod normal nu dau replici purtătorului de cuvânt al PSD, dar nu pot să mă abțin de data asta nici la întrebarea dumneavoastră, nici la gândul, personal, la domnul Cătălin Ivan, pe care îl simpatizez.

Deci cum spune, că am atitudine ambiguă, ca mai critic PSD, mai susțin guvernul? Să zică merci.

Jurnalist: Adică?

Crin Antonescu: E bine și atât.

Dacă nu mai aveți nimic de întrebat, vă mulțumesc foarte mult”.

Și aici, dar și seara, la Gâdea, pentru cei 5% i s-a cerut lui Chițoiu să își dea demisia dacă nu realizează obiectivul. Chițoiu a încercat să fie elegant. Eu îi băgam în „mămițica lor”. Mă enervează aceste cereri jurnalistice aiurea.