Pliticianist, Traian Băsescu s-a șters la fund cu Constituția

Aseară, la 19.30, Traian Băsescu a ieșit la public cu declarații „incendiare” împotriva Parlamentului. Oficinele băsiste au luat la puricat declarația și au continuat cu acuzele. Statul de drept în sus, statul de drept în jos. Penibile. De cealaltă parte, oficinele pesediste au contracarat. Chițoiu este vânat de Băsescu iar Parlamentul la apărat.

O prostie. Mare. Dar mare, nu glumă. O dezinformare crasă. Ici-colo, câte un invitat, a punctat corect. La Antena 3, Gyorgy Frunda a fost cel care a punctat corect. În cazul Chițoiu, Parlamentul a respectat Constituția. Băsescu vrea să sperie Parlamentul. În rest nu am văzut reacții corecte, poate că au fost.

Presa, avidă de senzațional și doritoare să își etaleze prostia a accentuat pe „efectele asupra” MCV. Băsescu a profitat și a susținut că MCV va fi afectat pentru că cel de acum încă nu a fost prezentat Consiliului European. Tot presa a scos reacția Ambasadei SUA care a „recomandat” ca nimeni să nu fie mai presus de lege. Tâmpenii pe bandă rulantă. Politicianisme grețoase. Iar promotorii lor, politicieni și jurnaliști, sunt niște neica nimeni.

Constituția este foarte clară. Nu trebuie să judecăm normele constituționale pe bucățele ci în întregul lor când vorbim despre o situație sau alta. Iar în cazurile Chițoiu, Vosganian sau Dobre prevederile constituționale au dat dreptate Parlamentului. Cel puțin în aceste cauze. Pe de altă parte, Parchetul General a comis grave abuzuri începând urmăriri penale împotriva guvernanților care au exprimat o opinie politică cu privire la un proiect de act normativ. Mai grav este faptul că procurorii și politicienii au ajuns să creeze o vinovăție din acte politice protejate de prevederile constituționale. Iar Băsescu este primul dintre ei care se folosește de autoritate și influența administrativă asupra justiției pentru a-și ataca adversarii politici sau personali. Nu mai puțin vinovați sunt judecătorii care devin complici la aceste mașinațiuni politice perverse.

Guvernul este abilitat să emită ordonanțe și ordonanțe de urgență dacă consideră că este necesar. Activitatea de normare legislativă a guvernului prin hotărâri și ordonanțe precum și activitatea normativă a Parlamentului sunt acte politice care nu sunt considerate infracțiuni. Constituția nu permite o asemenea interpretare nici cu privire la parlamentari nici cu privire la membrii guvernului. Ba, mai mult, interpretarea activității membrilor guvernului, în afara evaluării primului-ministru, o au doar Președintele României și Camerele parlamentare, singurele în măsură să ceară urmărirea penală a unui parlamentar membru al guvernului sau a unui parlamentar simplu. De aceea este prevăzută în Constituție obligația procurorilor de a cere avizul sau aprobarea, după caz, a începerii urmăririi penale împotriva unui membru al guvernului (parlamentar sau nu) precum și luarea unor măsuri asiguratorii.

Aseară, Traian Băsescu s-a șters la fund cu Constituția. Prin criticile aduse Parlamentului care nu a aprobat începerea urmăririi penale a lui Daniel Chițoiu, Traian Băsescu atentează la independența Justiției.

La luju.ro (aici) am găsit motivarea judecătorului de drepturi și libertăți care a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Rușanu. Este vorba despre judecătorul Andi Malaliu de la Tribunașul București.

„Faptul ca se propune o ordonanta de urgenta nu are, in sine, nimic ilicit si DNA-ul n-a demonstrat ca respectiva ordonanta ar fi contrara legii si ordinii de drept, cu atat mai mult cu cât respectivul act normativ a fost insusit de Guvernul României si a fost publicat in Monitorul Oficial, dobândind astfel putere normativa. In sinteza, Parchetul n-a reusit sa dovedeasca existenta grupului infractional, organizarea si structurarea acestuia, nici ca scopul grupului infractional organizat ar fi savarsirea unor infractiuni si care ar fi acestea.

In consecinta, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca inca de la acest moment nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestei infractiuni, astfel ca aceasta acuzatie nu poate constitui temei al arestarii. Oricum, n-au fost dovedite nici rolul si atributiile inculpatului Dan-Radu Rusanu in presupusul grup infractional organizat. (...)

In primul rând, este surprinzator ca Parchetul nu precizeaza autorul infractiunii (s-ar parea ca este acuzat domnul Daniel Chitoiu), ci ne indica doar presupusul complice, complice care ar fi inculpatul Dan-Radu Rusanu. Chiar si asa, trebuie subliniat ca forma de participatie a complicitatii presupune nu numai intentia ca forma de vinovatie, dar si o intelegere prealabila intre faptuitori. Or, in cauza nu a fost dovedita intelegerea prealabila intre faptuitori, n-a fost dovedit faptul ca inculpatul Dan-Radu Rusanu, de comun acord si in intelegere cu un alt inculpat (posibil Daniel Chitoiu) i-a dat acestuia un ajutor deliberat si constient in savarsirea unei infractiuni”.

Un alt judecător, Mihai Oprescu de la Curtea de Apel București a răspuns docil recursului procurorilor și a permis arestarea preventivă a lui Rușanu. Primul judecător a realizat ciudățenia acțiunii penale a procurorilor și nu a fost de acord cu măsura asiguratorie. Mie mi se pare ciudată. Tare ciudată. Ce anume trebuie să fie împiedicat Rușanu să facă prin lipsirea lui de libertate ? Faptul că a promovat și a obținut o inițiativă legislativă pentru instituția pe care o conducea, inițiativă legislativă finalizată, aprobată în guvern și publicată în Monitorul Oficial constituie un motiv de lipsire de libertate ?! Este foarte ciudat.

În particular, deși caut să înțeleg gestul PNL de a permite procurorilor începerea urmăririi penale sunt totuși de părere că mai bine ar fi acționat pentru apărarea principiilor constituționale. Mai mult, sunt nemulțumit pentru faptul că PNL a adoptat o atitudine compromițătoare în relația cu PSD și a lăsat pe Victor Ponta să confere mai multe drepturi procurorilor pentru compromiterea ideii de dreptate.

Dacă Daniel Chițoiu nu a săvârșit alte fapte condamnabile, acțiunea procurorilor împotriva lui este un abuz. Foarte grav. Este o ingerință în actul de administrare a țării. Mai mult, prin faptul că procurorii sunt agenți guvernamentali de fapt, aceștia au ajuns să execute dispoziții și ordine politice fiind parte nu la actul de justiție ci la jocurile politice ale puternicilor zilei. Încă odată se vede necesitatea ca procurorii să fie coborâți profesional la nivelul avocaților și nu păstrați la nivelul judecătorilor. Ar trebui, de fapt, ca pentru judecători să nu mai fie folosit termenul de magistrat, pentru că termenul de judecător este superior celui de magistrat. Termenul de judecător este al unuia care exercită o putere în stat - puterea judiciară -, pe când cel de magistrat este al celui care are o anume autoritate publică în interiorul unui sistem administrativ. Prin păstrarea procurorilor la nivelul judecătorilor se crează cea mai cumplită confuzie. Acuzarea unei persoane de către procurori a devenit act de justiție, încălcându-se astfel grav prezumția de nevinovăție. Iar aceasta trebuie să înceteze.

Aseară, Traian Băsescu a alimentat confuzia între acuzarea de către procuror și judecarea unei cauze. Iar asta este politicianism, este jigodism politic.

Ciudate sunt căile „Procuraturii”. Abuzul în serviciu la Chițoiu !

Comisia Juridică a camerei Deputaților a recomandat plenului Camerei un aviz negativ pe cererea procurorilor DNA cu privire la începerea urmăririi penale în cazul lui Daniel Chițoiu în dosarul „Carpatica”. După mine, avizul este întemeiat. PNL, consideră avizul întemeiat însă va vota în Plen pentru începerea urmăririi penale pentru că la noi, ca la nimeni, respectarea prevederilor Constituției este o culpă iar susținerea în Parlament a respectării ei se poate lăsa cu acuzația de „grup infracțional organizat”. La noi. La alții, nu este așa.

Daniel Chițoiu este acuzat de procurorii DNA de „abuz în serviciu” și „constituirea unui grup infracțional organizat”. El fiind în perioada respectivă ministru al finanțelor publice.

Noul cod penal are următoarele reglementări:

„CAPITOLUL II

Infracţiuni de serviciu

Art. 297

Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”.

Ipoteza articolului 297 alin. (1) este aceea că persoana calificată pentru săvârșirea infracțiunii este un funcționar public. Funcționarul respectiv nu îndeplinește sau îndeplinește în mod defectuos un atribut de serviciu. Dispoziția normei, spune că fapta aduce o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Între fapta funcționarului și vătămarea adusă trebuie să existe raport de cauzalitate. Sancțiunea este închisoarea și (cumulativ) interzicerea dreptului de a exercita o funcție publică.

Toate bune și frumoase până punem prevederile noului Cp în interiorul cauzei Chițoiu. Procurorii îl acuză că a inițiat un act normativ care vatămă drepturi ale unor firme sau persoane. Stop. Nu mai este o acțiune de a recunoaște sau nu un drept al acestora, este vorba despre un act normativ. Inițierea unui act normativ nu poate fi o infracțiune, indiferent ce se prevede în el. Constituțional, inițierea proiectului unui act normativ se poate face de orice persoană. Cu atât mai mult un ministru sau un funcționar al unui minister sau autorități publice. Orice autoritate publică poate iniția un act normativ în domeniul ei de activitate sau poate propune unei alte autorități publice o inițiativă legislativă care să îi favorizeze activitatea. Ministerul de resort este însă cel care va supune guvernului adoptarea proiectului de act normativ. Aprobarea de către guvern a unui proiect de lege sau a unei ordonanțe, face ca toți membrii guvernului să devină solidari, din punct de vedere politic, cu actul final.

Pentru a proteja membrii Parlamentului și ai guvernului de acțiuni ostile, inclusiv penale, după modelul vest-european, Constituția noastră stabilește niște limite ale acțiunii procurorilor ((art. 72 alin. (2)). Astfel, deputații și senatorii nu pot răspunde penal pentru voturile și opiniile politice. Voturile date pentru o lege nu constituie o infracțiune. Opiniile politice cu privire inclusiv la Constituție nu constituie infracțiune. Inițiativa legislativă a parlamentarilor nu constituie infracțiune. Acțiunile asiguratorii ale procurorilor asupra parlamentarilor, în afara urmăririi penale, se iau numai după încuviințarea Camerei din care parlamentarul face parte.  Pentru membrii guvernului care nu sunt și parlamentari, Constituția stabilește că clar că urmărirea penală poate începe doar la sesizarea uneia din cele două Camere sau a Președintelui României. Iar asta doar pentru fapte săvârșite în timpul exercitării mandatului de ministru sau de membru al guvernului ((art. 109 alin. (2) prima ipoteză)).

Pentru mine, dacă procurorii au cerut avizul pentru începerea urmăririi penale pentru „abuzul” de a iniția un act normativ, răspunsul Comisiei Juridice mi se pare absolut normal.

Pentru a scăpa de blamul jurnaliștilor proști însă prezenți zilnic în media, decizia PNL de a susține în plen avizul pentru începerea urmăririi penale nu dăunează lui Chițoiu, în cazul în care acesta nu mai are și alte bube'n cap. Pentru că logic, după lege, instanța de judecată competentă va respinge cererea procurorilor. La o astfel de soluție previzibilă a instanței competente, Chițoiu are posibilitatea să ceară procurorilor în cauză daune morale.

Nu înțeleg de ce procurorii au cerut începerea urmăririi penale în cazul lui Chițoiu. Or avea și alte capete de acuzare pe care nu au dorit să le prezinte parlamentarilor ? Capete de acuzare la care lucrează acum și pe care le feresc de alți ochi ? Nu este exclus. Însă pe ce au dat Camerei Deputaților pentru a motiva cererea nu pot primi un altfel de aviz.

Ce va face plenul CD, nu știu. Se poate vota politic așa cum va vota PNL. PSD ar putea vota împotrivă ca să îl atragă pe Chițoiu.

Din infracțiunea de constituire a unui grup organizat este foarte important alin. (6). De aici înțeleg că procurorul consideră „constituire a unui grup infracțional organizat” faptul că mai multe persoane dintr-o instituție publică a lucrat cu ministrul de resort pentru elaborarea unui act normativ considerat act infracțional. Deja îmi fierb creerii.

„CAPITOLUL I

Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice

Art. 367

Constituirea unui grup infracţional organizat
(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.
(5) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”.

Pentru ca bășcălia să fie completă, procurorii explică ce vreau ei:

„Din probele administrate de procurori a rezultat că, în calitate de ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu a iniţiat proiectul de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor.

În referatul procurorilor se mai arată că, prin faptele descrise, au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului şi ASF, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi lui Daniel George Tudor, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcţia ocupată”.

Este de râsul curcilor ! Inițierea proiectului de ordonanță de urgență este faptă penală, pentru că a vătămat interesele Guvernului care a aprobat ordonanța !

 

Bașca, legea, ordonanța are efectul legii, a afectat interesele private ale numitului Daniel George Tudor pentru că stabilește alte condiții pentru ocuparea funcției în ASF.

Cineva nu este sănătos la cap. Și nu sunt eu acela.

DNA reține pe Dan Radu Rușanu și cere începerea urmăririi penale împotriva lui Chițoiu.

Este vorba despre doi liberali. Cu vechime.

Nu am nimic împotriva lor. Nu am cum. Nu am nici împotriva DNA atunci când își face treaba corect, după lege.

DNA îi acuză pentru fapte de abuz în funcție, de fapt, pentru înțelegeri obscure pentru favorizarea unor apropiați aflați cu afaceri în domeniul sensibil al pieței financiare, asigurări etc.

Nu mă pricep. Bănuiesc că procurorii care lucrează pe dosare au habar de domeniul cercetat. În caz contrar, dosarele ar avea o altă natură.

Îmi doresc, sincer, ca Rușanu și Chițoiu să își probeze, în fața instanțelor de judecată, nevinovăția iar perioada actuală să fie, pentru ei și pentru noi o pagină urâtă a vieții sub influența justiției politice.

Ca un făcut, ambii sunt „săltați” de DNA odată cu trecerea PNL în opoziție.

Pe de altă parte, dacă se confirmă, în viitor, faptul că cei doi și apropiați ai lor, fie că sunt din PNL sau nu, au comis fapte ilegale, este mai bine pentru noi să fie lămurită situația. M-am săturat să tot aud că Rușanu și Chițoiu au făcut treburi necurate ani și ani de zile. Acum au ocazia să arate că au fost doar zvonuri.

PNL trebuie să voteze în Parlament pentru începerea urmăririi penale împotriva lui Chițoiu. Rahatul se ia cu farașul și se aruncă la gunoi nu se bagă sub preș.

Acordul cu FMI, CE și BM și bugetul în viziunea PNL

Aseară, după o lungă ședință a BPN al PNL, Crin Antonescu și Daniel Chițoiu, alături de Cristina Pocora, au prezentat jurnaliștilor prezenți poziția PNL cu privire la finalizarea acordului cu FMI, CE și BM și liniile directoare ale bugetului pentru anul 2014.

Iau textul conferinței de presă de pe blogul deputatului Radu Zlati, pentru că doar aici l-am găsit în integralitate.

„Crin Antonescu:

“Bună seara!

Vă mulţumesc mult, mult de tot pentru faptul că sunteţi aici, mereu şi pentru faptul că aţi avut atâta răbdare, a fost una dintre şedinţele cele mai lungi ale Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal şi în legătură cu conţinutul acestor discuţii şi cu hotărârile politice adoptate, împreună cu domnul vicepreşedinte al partidului, viceprim-ministru al Guvernului şi Ministru de Finanţe, Daniel Chiţoiu, şi cu doamna deputat Cristina Pocora, purtător de cuvânt al partidului, am cinstea să vă informez că cea mai mare parte a acestor discuţii s-a desfăşurat în jurul negocierilor purtate în numele Guvernului de către de către domnul ministru Chiţoiu cu Fondul Monetar Internaţional şi, oarecum implicit, în legătură cu structura,cu proiectul bugetului pentru anul 2014.

Sigur, o asemenea discuţie a durat mult, ea putea dura si foarte puţin, dar am insistat să dureze mult pentru că, în fond, ea duce la politica economică şi bugetară a acestei ţări şi mai ales la rolul pe care Partidul Naţional Liberal îl asumă în această politică, rolul şi responsabilitatea pe care le asumă în această politică.

Având în vedere că domnul ministru Chiţoiu primise un mandat politic în Partidul Naţional Liberal, la Delegaţia Permanentă de la începutul sesiunii de toamnă, mandat care, între altele, ca punct foarte important prevedea intenţia Partidului Naţional Liberal şi demersurile pentru o scădere a CAS-ului cu 3 puncte procentuale, sigur că a fost o discuţie cu atât mai plină şi am ţinut ca foarte mulţi colegi, aproape toţi, să abordeze acest subiect.

Am vrut să facem lucrurile foarte clare pentru că în asemenea situaţii evident există oameni lideri politici, miniştrii care au un mandat, cum a fost şi cazul domnului Chiţoiu, şi care cu acel mandat merg la nişte negocieri. Nu poate merge tot partidul, nu poate merge toată Uniunea, nu poate merge nici tot Guvernul şi punctul meu de vedereț ca şi al tuturor colegilor, a fost că Partidul Naţional Liberal ca partid de guvernare, ca partid care face parte din majoritate trebuie să discute foarte clar, foarte deschis, până la capăt, cu toate nuanţele, situaţia din acest moment, rezultatul acestor negocieri, acest proiect de buget şi să îl asume din punct de vedere politic sau nu.

Decizia luată în unanimitate la sfârşitul acestor discuţii a fost aceea că Partidul Naţional Liberal îşi asumă din punct de vedere politic şi negocierea făcută în numele Guvernului, împreună cu primul ministru, de către Ministrul Finanţelor, domnul Chiţoiu, şi proiectul de buget pe anul următor.

În legătură cu temele majore pe care Partidul Naţional Liberal le-a urmărit în cursul acestor pregătiri, acestor negocieri şi în construcţia bugetară, au stat două teme majore ce ţin de elementele esenţiale ale fiscalităţii din punctul nostru de vedere foarte importante pentru întreaga viaţa economică, pentru mediul de afaceri şi nu numai. Acestea sunt cota unică de 16% şi reducerea CAS-ului. Cunoaşteţi care sunt rezultatele în acest sens, cota unică a fost menţinută, ceea ce este un lucru foarte bun şi este un lucru esenţial.

În legătură cu CAS-ul avem un rezultat care nu este exact cel pe care noi l-am dorit, dar care, aşa cum spuneam în urma discuţiilor, şi printr-un vot unanim a fost apreciat ca o îndeplinire de mandat. Pentru că, într-adevăr, dacă n-am reuşit ca începând cu 1 ianuarie să scădem CAS-ul cu 3%, am reuşit, a reuşit domnul Chiţoiu şi a reuşit Guvernul României ca să avem un angajament ferm pentru al doilea trimestru al anului 2014 şi să vorbim de 5% de această dată, ceea ce, chiar dacă ne face să mai aşteptăm şi să mai aştepte toţi cei care mai aşteaptă această măsură încă câteva luni, să aibă un efect economic mai important la momentul adoptării măsuri. Aceasta fusese o discuţie de altfel şi din toamnă de la Mamaia. 3%, nu puteam pune problema de mai mult pentru 1 ianuarie, doream să dăm un semnal totuşi puternic în această direcţie, dar şi atunci s-a discutat că o cifră mai mică de 5 puncte procentuale are un impact mai puţin semnificativ în scopurile pe care le urmărim, dinamizarea, accelerarea economiei, apariţia unor locuri de muncă.

Aş vrea să subliniez importanţa acestei reuşite parţiale sau acestei reuşite amânate. Este vorba de faptul că această scădere va intra în vigoare în anul următor, dar în scrisoarea de intenţie în acest moment cu Fondul Monetar Internaţional este o realitate şi este prima reuşită de acest gen a unui guvern al României. Eu nu doresc să vorbesc acum despre Partidul Naţional Liberal despre Guvern şi cred că principala obligaţie a celor care sunt la putere, la guvernare este să explice, să acţioneze, să dea socoteală în permanenţă cetăţenilor, nu să atace opoziţia. Opoziţia are rolul ei, însă, deci nu dintr-un interes polemic vreau totuşi ca să înţelegem ce s-a întâmplat cu aceste negocieri şi cu acest subiect, vreau să comparăm să ne aducem aminte de faptul că, de pildă, guvernele domnului Boc în toate discuţiile şi în toate negocierile pe care le-au avut cu Fondul Monetar Internaţional nici nu au ajuns să pună problema unei scăderi de fiscalitate de o asemenea natură.

Am mai vorbit despre lucrurile care s-ar mai putea face şi pe care le socotim în primul rând responsabilitatea noastră în acest guvern. În primul rând că noi abordăm, cred eu într-un mod corect, tematica economică guvernamentală şi politicile guvernamentale şi anume într-un mod solidar. Nu este un guvern în care PSD-ul trebuie să se ocupe de cei cu salariul minim şi Partidul Naţional Liberal de mediul de afaceri sau de întreprinzători sau de salariaţii din mediul privat, doar de ei. Nu există o răspundere a PSD-ului doar pentru pensionari, să zicem, doar pentru pensionari şi numai a PSD-ului şi o răspundere a PNL-ului faţă de mediul privat sau de  investitori și numai faţă de ei.

Un guvern, indiferent ce compoziţie politică are, răspunde, deşi nu a fost ales de către toţi cetăţenii ţării sau de către toţi parlamentarii, răspunde faţă de toţi cetăţenii ţării pentru că actele sale guvernamentale au impact asupra tuturor. Putem avea şi avem orientări politice de stânga sau de dreapta, punem în mod diferit accente, ordonăm în mod diferit priorităţi, dar este o greşeală pe care, noi cel puţin, n-am făcut-o niciodată, aceea de a crede că fiecare partid decupează şi are ca ţintă a politicilor sale şi ca zonă de responsabilitate doar o zonă profesională, o categorie de salariaţi sau de vârstă sau de altceva. Toţi în acest moment, şi noi şi cei din PSD şi miniştrii noştri şi miniştrii din PSD, avem responsabilităţi comune faţă de toţi cetăţenii ţării asupra cărora actele noastre guvernamentale fac efecte. Şi în sensul acesta sigur suntem un partid de dreapta care a înscris priorităţi de politici de dreapta în programul de guvernare, de la cota unică la scăderea CAS-ului. Le urmărim, dar în acelaşi timp, de pildă creşterea pentru anul următor a salariului minim este o chestiune pe care şi noi am susţinut-o fără niciun fel de ezitare pentru că este o obligaţie asumată în comun.

Aşa cum PSD-ul şi primul ministru Victor Ponta nu au avut ezitări în a susţine alături de noi menţinerea cotei unice şi în a respinge variantele, posibilităţile pe care chiar delegaţia FMI de această dată le-a vehiculat privitoare la mărirea cotei unice, era normal ca şi noi să susţinem pentru că şi noi considerăm normal ca salariul minim să fie mărit într-o compensaţie la cifra foarte mică a acestui salariu. Am convenit, de asemenea, cu toţii, că avem nevoie de tot ceea ce înseamnă creşterile salariale, cât vor putea fi ele, pe anumite categorii de indexare a pensiilor, toate acestea sunt lucruri care sunt obligaţii comune şi de altfel nu întâmplător iată avem un ministru liberal şi la Ministerul Muncii şi Protecţiei Social și așa mai departe.

Deci din punctul acesta de vedere Partidul Naţional Liberal, ca să ne înţelegem odată, şi acesta a fost şi sensul dezbaterilor şi deciziei din Partidul Naţional Liberal din forul său de conducere astăzi, este un partid de dreapta este un partid care susţine politici economice de dreapta în acelaşi timp care în mod solidar cu partenerii de guvernare îşi asumă răspunderea pentru tot ceea ce este mai mult sau mai puţin reuşită într-o negociere sau într-un proiect de buget. Nu considerăm că este normal să ne asumăm doar o parte din această negociere sau doar o parte din viitorul buget. Este un lucru foarte, foarte clar. Sigur am pus, am deschis problema unor discuţii pe care unii colegi le-au făcut chiar în – şi acesta este un obicei care nu e pus în discuţie la Partidul Naţional Liberal –  despre nu ştiu ce politici de dreapta pe care ar putea să le facă, atenţie pe care ar putea să le facă Guvernul României sau ministrul Finanţelor sau mai ştiu eu cine şi nu le face şi n-am plecat în sensul acesta mai luminaţi. Am reexaminat din nou ce posibilităţi, teoretic, ar exista şi concluzia unanimă a fost că practic asta se putea şi asta se poate face în acest moment.

Aşa cum cred că de altfel colegul nostru, domnul vicepreşedinte Fenechiu, v-a informat deja, exista şi o discuţie în legătură cu sumele care din această creştere de acciză la carburanţi vor veni la buget, cu sumele care vor fi destinate construcţiei de autostrăzi şi cu interesul special al Partidului Naţional Liberal pentru a construi proiecte şi a monitoriza folosirea acestei părţi din bani în această destinaţie pentru ca programul de autostrăzi din România să se desfăşoare. Noi nu putem să ne mai permitem să mai pierdem încă nişte ani cu aşteptări, cu negocieri, avem nişte angajamente foarte clare, avem conştiinţa clară a faptului că dezvoltarea infrastructurii rutiere la acest nivel, la autostrăzi este o urgenţă şi o prioritate pentru România. Cam acestea au fost discuţiile. Sigur, s-a intrat şi în detalii privitoare la buget cu domnul ministru Chiţoiu cu parlamentarii. Biroul Politic este alcătuit din 84 de colegi, deci a fost o discuţie lungă în această privinţă.  Au mai fost după aceea şi alte subiecte de natură organizatorică, proiecte de legi, inițiative legislative ale colegilor liberali, puncte de vedere care au trecut prin Birou, dar principala discuție a fost aceasta.

Și concluzia mea cu care și închei intervenția, este aceea că Partidul Național Liberal și-a manifestat cât se poate de evident identitatea sa de partid de dreapta în același timp și-a manifestat și își manifestă și atitudinea cât se poate de serioasă de a fi solidar în interiorul unui guvern și de a urmări programul de guvernare.

Până la urmă, pentru că este normal ca în asemenea momente să comparăm realitățile, reușitele unui guvern cu programul de guvernare, până la urmă prin această negociere deloc ușoară, ca orice negociere – insist nu este nici o plăcere și un lucru facil să negociezi cu Fondul Monetar Internațional – a reușit să se mențină în coordonatele programului de guvernare, pentru că vorbim aici de această chestiune, pentru noi cea mai importantă, privitoare la stipularea pentru prima oară a deciziei politice de a reduce CAS-ul cu 5 puncte procentuale în cursul anului viitor, de menținere a cotei unice de impozitare, de creștere a salariului minim, de creșteri salariale, chiar dacă nu foarte semnificative, pentru că este imposibil, dar măcar ca semnal, ca intenție, ca efort bugetar, la categorii de salariați cum ar fi rezidenți din sistemul de sănătate, debutanții din învățământ, de asemenea sume semnificative în raport cu bugetul nostru alocate programelor de dezvoltare regională și locală. Toate aceste lucruri sunt pași pe calea îndeplinirii programului de guvernare.

S-a discutat și probabil se va discuta mult și probabil se va duce discuția către folclor. Folclorul este simpatic, este plăcut, suntem un popor care spune bancuri, dar să nu uităm realitatea. Deci când începem să vorbim de impozitări de piscine și de stâlpi, să știm că facem folclor pentru că nu orice piscină și nu orice stâlp se impozitează și viceprim-ministrul a dat explicații în sensul acesta, pesemne că este gata să vi le dea și dumneavoastră mai departe.

Mă opresc aici, îi invit pe colegii mei dacă doresc să adauge, stăm la dispoziția întrebărilor dumneavoastră. (…) Am mai discutat multe alte subiecte, s-au luat decizii, dar cred că acesta este subiectul central.”



Întrebări din partea reprezentaților mass-media



Jurnalist: Ați discutat cu reprezentanții FMI o țintă de inflație pentru anul viitor având în vedere că s-a adoptat decizia de a lega acciza de rata inflației?

Daniel Chițoiu: Vă referiți la creșterea inflației, cu cât crește inflația anul viitor din cauza indexări accizei. Toate majorările de accize, indexarea și cei 7 eurocenți, au ca impact în inflație o creștere cu 0,2 puncte procentuale.

Jurnalist: Dincolo de acest impact, s-a discutat cu reprezentanții FMI o țintă de inflație totală pentru anul viitor, adică în care trebuie să se încadreze bugetul?

Daniel Chițoiu: Da. Ținta de inflație a fost discutată cu reprezentanții Băncii Naționale a României pentru că este apanajul și gestiunea politicii monetare a Băncii Naționale a României. Este stabilit și este prevăzută în acord.

Jurnalist: Domnule vicepremier, spunea președintele Crin Antonescu puțin mai devreme că cei de la FMI au venit și au pus pe masă o variantă de creștere a cotei unice. Este vorba de o cifră pe care ne-o puteți da, o creștere diferențiată?

Daniel Chițoiu: Fondul Monetar Internațional, așa cum a recunoscut și de dimineață doamna Andrea Schaechter, a venit și a pus pe masa discuțiilor o serie de scenarii, de măsuri atât de politică fiscală cât și de politică bugetară. Pe parcursul discuțiilor care le-am avut am fost acuzați de asigurarea confidențialității discuțiilor. Păi, tocmai ăsta a fost motivul pentru care am asigurat confidențialitatea, pentru că pe masa discuțiilor au fost o multitudine de scenarii, atât de măsuri de politică fiscală cât și de măsuri de politică bugetară, și momentul când opinia publică, prin intermediul dumneavoastră, era ținută la curent cu toate negocierile în direct, atunci aveam o marjă mai restrânsă de negociere și poate eram influențați și în deciziile pe care le luam ulterior privind măsurile atât de natură fiscală cât și măsurile de creștere economică pe care am ajuns la un acord cu cele trei entități internaționale – Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană. Dar a fost pe masa discuțiilor și creșterea cotei unice, dar nu vă pot spune cu cât. Creșterea cotei,nu ca și diferențiere.

Jurnalist: Domnule ministru, ca să renunțăm la folclor, așa cum ne-a sugerat domnul președinte Crin Antonescu, la folclorul în legătură cu impozitul pe stâlpi și piscine, ne puteți lămuri despre ce este vorba?

Daniel Chițoiu: Aici este vorba de clasa de construcții, de construcții speciale. O clasă de construcții care este adoptată prin act normativ, este prevăzută ca anexă la Codul Fiscal.

Din categoria construcțiilor speciale – dau exemple, pentru că această clasă conține o multitudine de poziții – este vorba de stâlpii de rețele, rețele de electricitate, nu este vorba de orice stâlpi.

Din punct de vedere al piscinelor, la fel, această idee a reieșit înainte de negocierile și discuțiile cu instituțiile financiare internaționale, este vorba de construcțiile speciale deținute de agenții economici, de persoanele juridice, nu este vorba de construcții speciale deținute de persoane fizice. Și ca să dau câteva exemple, ca să fim mai clari ce înseamnă construcțiile speciale respective pe lângă rețelele pe care le-am precizat mai devreme, rețelele electrice, sunt depozitele, tot felul de depozite, de platforme, de construcții ușoare sau construcții metalice și care nu intră în categoria clădirilor unde acum avem sistem de impozitare prevăzut de Codul Fiscal.

Deci sunt toate exceptările și scutirile din Codul Fiscal, deci noi aici am extins baza de impozitare și pe aceste construcții speciale deținute de persoanele juridice, de firme, de agenți economici cu capital privat sau capital de stat.

Jurnalist: Considerați că este posibil, domnule ministru, ca din cauza acestor taxe pe stâlpii de electricitate, spre exemplu, să aibă loc măriri de preț?

Daniel Chițoiu: Așa cum am declarat și aseară în conferința de presă, influența în costurile de producție sau costurile de transport sau costurile de servicii care le prestează cei care dețin aceste tipuri de construcții speciale este nesemnificativă astfel încât să ducă la o majorare de preț.

Crin Antonescu: Aș vrea să mai adaug ceva pentru că acest lucru a fost subliniat în reuniunea noastră. Eu am întrebat din capul locului, cine ce are de spus, să spună acum. Sigur, după aceea mai merge și pe la televiziuni să își spună oful, dar s-o spună acum. Cum a  negociat Chițoiu, care este rezultatul, îl eliberăm din funcție, îi mulțumim, discuție deschisă. Vreau să vă spun că toți colegii, până la urmă chiar toți, mă rog, deși inițial au fost toți minus unul, au apreciat o negociere pe care domnul ministru a dus-o într-o situație complicată și în care a obținut ceva, când puțini se mai așteptau. Vă reamintesc faptul că toată dificultatea fazei finale a negocierilor a fost pusă de către primul ministru în mod explicit pe umerii vice-premierului, ministrul de Finanțe, gest absolut normal și eu în locul premierului făceam la fel. Și de asemenea domnul prim-ministru v-a și anunțat că după ce se încheie negocierea domnul Chițoiu, și numai domnul Chițoiu, va face cunoscute rezultatele acesteia într-o conferință de presă. Faptul că domnul Chițoiu a ieșit din singurătate și că la încheierea acestei ultime runde de negocieri, a avut cinstea de a îl avea alături pe primul ministru, înseamnă un lucru simplu. Unitatea guvernului asta era proverbial, cu USL este mai complicat, dar Guvernul este unit.  Înseamnă că acea negociere a avut ceva în plus, un rezultat pe care poate în dimineața zilei respective puțini îl estimau și ăsta este un lucru foarte bun și pentru care noi i-am mulțumit domnului Daniel Chițoiu.

Și încă ceva. Ca om care am parcurs mai multe legislaturi și care, cu excepția a doi trei ani, am trăit mereu cu FMI-ul, FMI-ul face parte din viața noastră, așa cum este ea. Au fost miniștri de finanțe în țara asta foarte, foarte puternici, cu adevărat personalități de la un Florin Georgescu, la un Mihai Tănăsescu, la Mircea Ciumara, Dumnezeu să-l ierte, toți oamenii ăștia au avut negocieri cu FMI-ul, miniștrii ai Finanțelor. Eu nu îmi aduc aminte, poate îmi scapă, nu sunt chiar specialist în domeniu, dar nu îmi aduc aminte ca vreunul dintre acești absolut respectabili și de necontestat miniștri ai finanțelor să fi îndrăznit, ca să zic așa, mai mult și să fi obținut mai mult raportat la situația respectivă decât a obținut în această situație, actualul ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu.

Sfătuiesc diverși comentatori care, cu grăbire, cataloghează și oameni și partide, și guverne, să mediteze la acest lucru. Atâta fac, cu respect, nu mai mult.

Jurnalist: Domnul președinte, dacă îmi permiteți, din câte înțeleg eu fără să rostiți cuvântul îl acuzați de un oarecare oportunism pe premier, prin ceea ce spuneți.

Crin Antonescu: Asta, știți cum se spune despre atacanții centrali la fotbal, asta este o calitate. Să fii oportunist înseamnă să dai gol, asta este o calitate, nu îl acuz. Nu, nu am spus asta, am spus și ieri, am spus și astăzi, mai dimineață, o mai spun mai pe seară: în acest episod, cel puțin, cu excepție unor comentarii care nu au importanță, pe care premierul le-a făcut dintr-o insuficientă informare în legătură cu ce spusesem eu despre FMI, că nu spusesem nimic nici măcar despre FMI de rău, cu atât mai puțin de Guvern. Făceam o pledoarie pentru Guvern, încercam să prezint celor cu care discutam, cu oameni din mediul de afaceri ce grea este situația Guvernului și faptul că nu pot face chiar orice ne-am dori noi în acest moment. Dincolo de asta, de acest episod, cred că și la nivelul conducerii USL și la nivelul Guvernului s-a acționat perfect solidar și acest lucru, în intervenția mea inaugurală acestei discuții, am ținut să îl subliniez încă o dată. Premierul a procedat solidar, corect cu noi și noi, ca de obicei, la fel.

Jurnalist: Eu mă refeream la episodul că a ieșit în conferința de presă cu domnul Chițoiu.

Crin Antonescu: Nu, nu. Din punctul meu de vedere a fost semnul că oricum ceea ce a însemnat negocierea dusă de Daniel Chițoiu, în limita mandatului și posibilităților de negociere, a fost o reușită. Pentru că nici un lider, nici un prim ministru în lumea asta nu se asociază la o chestiune care este mai puțin reușită. Asta am vrut să spun și am și precizat că aș fi făcut la fel în locul domnului Ponta. Compliment mai mare, ce vreți?

Jurnalist:  Dacă negocierile s-ar fi sfârșit prost, domnul Ponta n-ar mai fi fost alături de domnul Chițoiu?

Crin Antonescu: Nici n-ar fi trebuit să fie, o spun foarte serios. Astea sunt niște reguli, dacă vreți, de comunicare, de imagine. Este vorba de guvernul unei țări și nu era nici un fel de tragedie. Bine că s-a terminat cu bine și au fost acolo toți.

Jurnalist:  L-ați convins și pe domnul Tăriceanu de succesul negocierilor?

Crin Antonescu: Eu am încercat să mă lămuresc, în primul rând, asupra variantelor pe care domnul Tăriceanu le-ar fi vrut de la Guvern, de la domnul ministru Chițoiu, era o discuție între noi, și până la urmă l-am întrebat încă o dată pe domnul Tăriceanu dacă își amintește că programul de guvernare a fost negociat de o echipă de patru oameni, din care și domnia sa cu onor făceau parte. Oamenii respectivi se numeau Călin Popescu Tăriceanu, Daniel Chițoiu, Varujan Vosganian și Eugen Nicolăescu. Asta o dată, că am vazut o declarație publică în care spunea că s-a negociat prost, nu atât protocolul, cât programul de guvernare. Eu nu cred că s-a negociat prost și i-am mulțumit încă o dată pentru faptul că, alături de ceilalți trei distinși domni, a făcut această negociere. Dar l-am întrebat dacă își amintește.

Doi, l-am întrebat ceea ce întreb aproape pe orice cetățean întâlnesc: ‘ce credeți dumneavoastră că ar mai putea face acest Guvern, acest Chițoiu, acest Ponta pentru ca economia României să se miște în direcția bună, nu spre râpă’. Asta întreb la orice discuție pe care o avem, asta am întrebat și la Mamaia și după aceea a început o poveste ca aia cu Evanghelia, că au fost cinci măsuri propuse, am întrebat unde sunt, cele cinci erau trei, din trei două s-au făcut și a treia nu se poate face. Era vorba de scăderea CAS-ului, pe care domnul ministru Chițoiu a vânat-o cu toată hotărârea și PNL la fel, de fondul de garantare, în care ministrul Finanțelor, Ministerul Finanțelor și Guvernul au făcut deja lucruri semnificative și al treilea lucru era scutirea de impozit pe profitul reinvestit, care într-adevăr este o măsură liberală, este o măsură bună din punct de vedere economic, dar care, în acest context, nu se putea propune împreună cu CAS-ul. Mai rămânea să mai propunem și scăderea cotei unice și atunci sigur că am fi fost mulțumiți, problema e ce obțineam.

În rest, ceva ce toți știm și nu trebuia să inventeze nici domnul Tăriceanu și nici domnul Chițoiu și nici eu sau altcineva, lupta împotriva evaziunii fiscale. Nu știu în ce măsură până la urmă domnul Tăriceanu a fost convins că domnul Chițoiu atâta se putea, atâta a făcut. Îmi aduc aminte însă că, prezent în sală fiind și domnul Tăriceanu, decizia politică de asumare a acestei negocieri și a acestui buget a fost luată în unanimitate, fără nicio abținere. Ceea ce mă face să fiu optimist și să cred că până la urmă, și din dezbatere, domnul Tăriceanu s-a convins.

Jurnalist:  Domnule Chițoiu, ce garanții aveți că toți banii care vor veni din creșterea accizei la benzină și motorină vor fi folosiți pentru construcția de autostrăzi și după guvernarea USL?

Crin Antonescu: După guvernarea USL va fi guvernarea PNL, asta e garanția.

Daniel Chițoiu: Construcția bugetară și vom stabili în momentul în care adoptăm actul normativ că din sumele încasate din taxa de 0,7 eurocenți sumele respective vor fi alocate pentru construcția de autostrăzi, drumuri naționale și drumuri județene, deci pentru infrastructură rutieră. În bugetul pe 2014, sumele pe care le încasăm din această taxă către aceste domenii vor merge.

Jurnalist:  Iar în 2015 s-ar putea să plătim pensiile din acei bani.

Daniel Chițoiu: Nu, pentru că am spus că în momentul în care reglementăm prin act normativ această taxă, această creștere de accize, spunem destinația sumelor respective.

Jurnalist:  Cei de la FMI spuneau că reducerea CAS-ului, dacă se va face din vară, necesită măsuri complementare sau lărgirea bazei de impozitare. Dumneavoastră puteți garanta în acest moment că nu va fi nevoie de astfel de măsuri pentru a se putea aplica din vară reducerea CAS-ului?

Daniel Chițoiu: În negocierile pe care le-am avut legate de reducerea contribuțiilor sociale, mandatul pe care l-am avut, cum spunea și domnul președinte Antonescu, am plecat în negociere cu reducerea contribuțiilor sociale pentru angajator cu 3 puncte procentuale de la începutul anului. Bineînțeles că toate aceste măsuri fiscale pe care le-am propus, pe care au venit dânșii și ni le-au propus, constrângerile bugetare, pentru că aveam un gol de venituri de 6 miliarde de lei pe măsurile suplimentare în 2014 față de 2013 privind creșterea salariilor, indexarea pensiilor, alocarea de sume pentru programele de investiții la autoritățile publice locale prin programul național de dezvoltare locală și prin majorarea cofinanțării la fondurile europene, trebuia să acoperim aceste sume de bani. Reducerea cotelor de contribuții sociale a angajat că actul normativ va fi pregătit în prima parte a acestui an, iar la misiunea pe care o vor avea în luna aprilie, atunci vom lua decizia de aprobare a actului normativ, cu aplicabilitate din semestrul II al anului 2014. Deci acesta este un angajament clar, ferm, nu o promisiune, nu.

Ce  este condiționat în document este condiționat de faptul că reducerea cotelor de contribuții sociale trebuie să aibă un impact bugetar neutru. Adică golul matematic pe care îl va avea reducerea cu cinci puncte procentuale în a doua parte a anului, respectiv un miliard 850 de milioane, un miliard 900 de milioane, să fie acoperit ori prin măsurile de îmbunătățire a colectării, care au început de acum și de reducere a evaziunii și fraudei fiscale – și  la misiunea din aprilie vedem cu cât s-a redus evaziunea, cât am îmbunătățit din colectare – prin o mai bună urmărire a modului cum declară și plătesc în momentul de față nu numai pe zona de contribuții sociale, pe toate impozitele și taxele, printr-o îmbunătățire a administrării veniturilor putem să acoperim aceste sume din îmbunătățirea colectării.

De asemenea, putem să acoperim golul din a doua parte a anului prin operarea unor tăieri de cheltuieli de la diverse de capitole de cheltuieli care nu se plătesc în anul respectiv, cum am avut și la rectificarea bugetară din acest an. Dar angajamentul este ferm de reducere a cotelor de contribuții sociale.

Dar de ce și FMI și CE au fost de acord cu această măsură? Pentru că și dânșii au înțeles și, la întâlnirile pe care le-au avut cu tot mediul de afaceri, din tot spectrul, plecând de la IMM-uri și până la mari contribuabili, până la consiliul investitorilor străini, măsura de reducere a costului impozitării forței de muncă este cerută de toată lumea, pentru că are un rol de stimulare economică, de stimulare a creării de locuri de muncă, dar are și rolul de a scoate la suprafață evaziunea fiscală, munca la gri.

Știm foarte bine că, în prezent, sunt foarte mulți salariați care au contracte part-time încheiate, dar de fapt ei lucrează cu normă întreagă. De ce? Pentru că angajatorii respectivi nu-și permit să plătească un nivel foarte ridicat al contribuțiilor sociale. Și, ca atare, și dânșii sunt conștienți de faptul că această măsură are rolul nu numai de a stimula economic, dar și de a îmbunătăți colectarea veniturilor la bugetul general consolidat.

Ori, dacă noi prin măsurile pe care luăm până în luna aprilie avem îmbunătățirea colectării, creșterea colectării din toate aceste măsuri propuse acum și se acoperă golul respectiv, nu este nicio problemă și se acoperă din aceste măsuri.

Jurnalist:  Garantați cu mandatul dumneavoastră de ministru că nu se impun alte taxe, alte impozite dacă se aplică CAS din a doua jumătate a anului?

Daniel Chițoiu: Pentru reducerea CAS nu se vor impune alte impozite sau alte taxe.

Crin Antonescu: Atâta vreme cât domnul Chițoiu este ministru, dacă vreți o garanție faceți tot ce puteți să rămână așa.

Jurnalist: Garanția este că ministrul urmărește acest obiectiv cu mandatul său pe masă?

Daniel Chițoiu: Mandatul meu pe masă este pus la dispoziție în orice moment tot timpul, dar eu, ca obiective de mandat, nu am numai stimularea economică, creșterea economică din reducerea fiscalității și reducerea CAS-ului. Obiectivul meu de mandat, în primul rând, este de a îmbunătăți colectarea veniturilor la bugetul de stat, a crea o legislație fiscală coerentă și suntem în faza de finalizare a rescrierii Codului Fiscal și a Codului de procedură și de a reduce semnificativ evaziunea și frauda fiscală. Toate măsurile pe care le-am luat și care au avut, într-adevăr, o perioadă de timp limitată ca efect, o performanță mai scăzută a colectării veniturilor, respectiv reforma administrației fiscale și înființarea unei noi structuri cu rolul de a combate evaziunea și frauda fiscală nu sunt decât măsuri premergătoare îmbunătățirii colectării și creșterii acesteia ca pondere în PIB.

Cu cât avem o evaziunea și o fraudă fiscală mai reduse în economie avem un mediu concurențial corect. Avem mediu concurențial corect, avem creștere economică mai bună și, în același timp, avem venituri bugetare mai mari la bugetul general consolidat și putem să redistribuim pe toate domeniile plecând de la investiții, sănătate, educație, apărare, să putem să alocăm sume mai mari de bani cum își dorește fiecare ministru. Eu îmi doresc ca, începând cu această lună, când își intră în atribuții și Direcția generală de antifraudă fiscală, să avem un plus de colectare la veniturile la bugetul de stat. După cum ați văzut, în luna octombrie am avut și realizarea programului și o depășire a acestuia față de cât am programat în luna octombrie și o creștere  substanțială față de veniturile colectate anul trecut raportat la aceeași perioadă, respectiv octombrie 2012, o creștere de peste 7,3% în sume absolute și față de programul stabilit cu 2,3% mai mari.

Deci eu am siguranța și sunt optimist că, în perioada următoare, Agenția fiscală va deveni mai coerentă, va fi un partener al contribuabililor corecți și structurile de forță ale acesteia se vor lupta cu evaziunea și cu frauda fiscală. De fapt, în următoarea 10 -14 zile vom face o conferință de presă la Minister și vom prezenta un plan de acțiune privind combaterea evaziunii și fraudei fiscale, plan constând atât în modificări legislative, cât și în programe și obiective ale noii structuri de combatere a fraudei și evaziunii fiscale.

Jurnalist: Dacă nu vor exista taxe și impozite pentru a suplini reducerea CAS în al doilea semestru, de ce astăzi șefa delegației FMI a spus că este nevoie și de o lărgire a bazei de impozitare?

Daniel Chițoiu: Discuția aceasta cu lărgirea bazei de impozitare se pune de mai mult timp pe masa negocierilor cu Fondul Monetar, Comisia Europeană și Banca Mondială. După cum știți, am fost acuzați și în vară, când am semnat acordul, că impozităm drepturile de autor, că impozităm veniturile din capital, că impozităm PFA-urile.

Într-adevăr, avem o problemă că pe aceste zone contribuțiile, dar la Fondul de Sănătate, nu sunt la nivelul contribuabililor din zona salarială sau din zona angajatorilor, dar la această misiune – și după cum o să vedeți când va fi dat publicității documentul încheiat – acest domeniu, această zonă privind contribuțiile la sănătate a fost scoasă din negocieri tocmai pentru faptul că nu putem să punem pe același plan profesiile liberale, persoane fizice autorizate, cu un salariat pentru că cei care desfășoară profesii liberale obțin venituri din activitatea desfășurată, iar ca să impozitezi la nivelul angajatorului și angajatului pe cineva care desfășoară activitate ca PFA sau ca profesie liberală, sarcina fiscală este dublă sau triplă față de cei care obțin venituri salariale.

De ce? Pentru că cei care obțin venituri au și cheltuieli, ori modalitatea, cum se propusese să fie calculată, nu se luau în calcul deducerile sau cheltuielile, că de fapt cel care desfășoară activitate ca PFA sau ca profesie liberală are și cheltuieli. Venitul net pe care îl realizează în mână este mult mai mic față de cât încasează brut și de aceea în cadrul reformei mari a sănătății, când vom avea un proiect mare pe reforma sănătății și a contribuțiilor în sănătate, când vom introduce, într-adevăr, contribuțiile private la fondurile de sănătate, atunci se poate discuta privind lărgirea bazei în care îi dăm opțiune celui care vrea să contribuie la fondurile private de sănătate și să aibă deductibilitate pe cheltuieli ale persoanelor fizice autorizate sau ale firmelor respective.

Jurnalist: Dacă la începutul semestrului II vă dați seama că nu sunt întrunite condițiile pentru a reduce CAS, vă dați demisia?

Daniel Chițoiu: Haideți să ajungem atunci. Să ajungem în luna aprilie, nu la începutul semestrului II, și discutăm în luna aprilie, la viitoarea misiune.

Jurnalist: Dacă sunteți atât de sigur, e foarte simplu să spuneți da sau nu.

Daniel Chițoiu: V-am spus, ajungem în luna aprilie și atunci vă dau răspunsul. Pentru că am spus, obiectivele mele de mandat sunt mult mai multe, nu numai reducerea CAS.

Crin Antonescu: Noi, liberalii, între altele, încercăm să ne ocupăm și cu apărarea drepturilor omului. Încetați hărțuirea, omul v-a spus.

Jurnalist: Întrebare pentru președintele PNL: Pentru că ați vorbit de toate aceste reușite, despre creșterile de pensii și salarii de anul viitor, ați spus că vi le asumați împreună cu guvernul din care faceți parte. Scumpirile vi le asumați în egală măsură? Și v-aș mai întreba și dacă vă simțiți, în calitate de prezidențiabil, mai responsabil față de electoratul dumneavoastră de dreapta sau de cel de stânga?

Crin Antonescu: (…) Da, sunt cât se poate de solidar și cu ceea ce consider a fi reușită – eu consider a fi reușită – îmi dau seama că este normal ca în media, și de data asta vorbesc de toată media –  am văzut că până și domnul Ciutacu avea o oarecare disperare aseară – în media să se insiste asupra faptului că, citez, “a băgat Ponta mâna în buzunar, Chițoiu complice și el, impozite îngrozitoare” și așa mai departe.

Repet, nu sunt ironic, e normal, dar eu cred că există și reușite cu care sunt solidar și, de asemenea, și cu scumpiri și cu inconvenientul unei creșteri de accize și cu inconvenientul unei noi forme de taxare, chiar dacă nu pe toți stâlpii și chiar dacă pe toate piscinele, nu sunt confortabile, orice taxe noi.

Cu toate aceste lucruri, cu toate aceste inconveniente, cu toate aceste, mă rog, neplăceri, sunt pe deplin solidar. În calitate de prezidențiabil, cu toate că – și am spus-o de foarte multe ori -  eu rămân un om de dreapta, ar fi și păcat să nu mai fiu că nu sunt foarte mulți, adică nu ăștia toți care se vopsesc ei, președintele României, ca atare și prezidențiabilul, deci cel care se gândește să fie președinte al României, în exercițiul prezidențial nu mai face politică de stânga sau de dreapta pentru că nu propune sau impune nici legi, nici măsuri guvernamentale,nici taxe, nici alte lucruri care fac conținutul politicilor de stânga și de dreapta, ci are cu totul alte funcții și în sensul acesta sunt, dar fără să fi fost prezidențiabil și fără să fiu președinte să știți că solidar sunt cu toți compatrioții mei, fie că sunt de stânga, fie că sunt de dreapta, fie că nu au vreo opțiune politică.

Jurnalist: O întrebare pentru domnul Chițoiu. Dumneavoastră aveți ceva să vă reproșați în legătură cu rezultatul acestor negocieri?

Daniel Chițoiu: Nu, nu am a-mi reproșa nimic, mai ales că mi-am îndeplinit mandatul dat de Partidul Național Liberal, de Uniunea Social Liberală și de premier, de Guvern. Deci mi-am dus la bun sfârșit mandatul de negociere. Eu sper ca toți miniștrii de linie care au implicații în acest acord, în acest memorandum tehnic și economic au prevăzut acolo obiective și ținte realizabile astfel încât la viitoarele misiuni de evaluare să nu mai avem probleme de întârziere și, mai mult decât atât, sunt mulțumit de negocieri pentru că am prevăzut în aceste documente măsuri atât de consolidare fiscală, dar mai ales de creștere economică. Deci sumele alocate prin buget în anul 2014 vor fi substanțial mai mari față de acest an și de anii anteriori, alocate investițiilor, alocate de la cofinanțare la fonduri europene și, de asemenea, am putut să alocăm sume importante de bani pe zona investițiilor pentru autoritățile publice locale și, de asemenea, să continuăm să deblocăm proiectele finanțate din linii de finanțare asigurate de băncile internaționale de investiții – BEI, BERD sau Banca Mondială. Deci acestea sunt măsuri de creștere economică, pentru că dăm drumul la proiecte de dezvoltare în România în 2014.

De aceasta sunt mulțumit de rezultatele negocierii cu instituțiile financiare internaționale și mai ales că au fost de acord să majorăm și deficitul bugetar cu 0,2 puncte procentuale, tocmai pentru ca acei bani să putem să-i alocăm ca și cofinanțare la proiectele de investiții finanțate din fonduri europene.

Jurnalist: Deci nu vă simțiți vinovat de valul de scumpiri care va urma?

Daniel Chițoiu: Stați să vedem dacă va exista vreun val de scumpiri, pentru că, așa cum vă spuneam, nu trebuie să facem din țânțar armăsar, pentru că nivelul impozitării nu are un impact semnificativ, așa cum vă spuneam, în prețul final de consum care ajunge la populație. Parte din influența acestor impozite și taxe poate fi recuperat de către companiile care îl aplică atât din reducerea pierderilor, mai ales companiile de stat, că au pierderi foarte mari, și, de asemenea, prin îmbunătățirea guvernanței corporatiste în acele companii de stat, dacă ne referim la ele. De ce? Pentru că ele pot să-și îmbunătățească indicatorii economico-financiari și prin măsurile de guvernanță corporatistă, dar și prin măsurile de tăiere a contractelor oneroase, și atunci fac economii din acele contracte și pot să suporte costurile suplimentare ale impozitării.

Jurnalist: Domnule ministru, ne puteți spune, când ați găsit această soluție cu reducerea CAS cu 5 puncte procentuale în a doua parte a anului?

Daniel Chițoiu: În cadrul negocierilor am găsit soluția.

Jurnalist: Luni dimineața exista această soluție?

Daniel Chițoiu:  Da, exista, pusă pe masă.

Jurnalist: Era și acceptată?

Daniel Chițoiu; Nu, nu era acceptată.

Jurnalist: Când a fost acceptată de partenerii din FMI?

Daniel Chițoiu: Nu vă dau detaliile negocierii. A fost acceptată, v-am spus rezultatele.

Jurnalist: Domnule președinte Antonescu, ați fi acceptat să aprobați aceste negocieri fără măsura de reducere a CAS în a doua parte a anului 2014?

Crin Antonescu: Nu. Dar trebuie să spun și eu încă o dată, că poate n-am precizat. Eu nu sunt mulțumit, foarte mulțumit, doar de domnul Chițoiu, ci sunt foarte mulțumit și de premier.

Jurnalist: Domnule Chițoiu, anul viitor românul cu un salariu mediu va plăti mai mult pentru funcționarea statului sau mai puțin?

Daniel Chițoiu: Impozitarea muncii, din contră, scade. Nu știu dacă plătește mai mult pentru funcționarea statului. Poate indirect, prin cumpărarea de produse, de servicii, care au impozite mai mari în ele, dar direct nu, din contră, invers, va plăti mai puțin, că se vor reduce cotele de contribuții sociale.

Jurnalist: De la 1 ianuarie, un angajat cu un salariu mediu va plăti prin toate formele prevăzute în urma acestor măsuri, mai mult pentru funcționarea statului sau mai puțin?

Daniel Chițoiu: Normal că va plăti mai mult indirect, v-am spus, pentru că aceste impozite și taxe se regăsesc, parte din ele, în costuri, în prețuri, dar acum, ca să facem o evaluare cât plătește din salariu în plus, nu se poate face o evaluare. Asta este o întrebare ipotetică.

Jurnalist: Este acest lucru compatibil cu programul de guvernare?

Daniel Chițoiu: Este compatibil cu programul de guvernare.

Jurnalist: O precizare, dacă se poate.  Fără discuția de ieri, din biroul domnului Antonescu, între premier, dumneavoastră, domnul Voinea se ajungea la această soluție de scădere a CAS cu 5 puncte procentuale în partea a doua a anului?

Daniel Chițoiu: Dacă în urma discuției s-a ajuns la această formulă? Da, s-au discutat la întâlnirea respectivă formulele ultime de negociere.

(…)

Jurnalist: Domnule Chițoiu, spuneați că ați asigurat confidențialitatea discuțiilor cu FMI. Asta înseamnă și că ați cerut, dumneavoastră sau colegii dumneavoastră din Guvern, să fie bruiate discuțiile?

Daniel Chițoiu: Nu, nici eu personal și nici nu am dat dispoziție să intervină STS.

Jurnalist: Domnule președinte Antonescu, o reacție, v-aș ruga, la purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, care spunea că aveți o atitudine ambiguă și că pe de-o parte criticați PSD, dar pe de altă parte susțineți Guvernul.

Crin Antonescu: În mod normal nu dau replici purtătorului de cuvânt al PSD, dar nu pot să mă abțin de data asta nici la întrebarea dumneavoastră, nici la gândul, personal, la domnul Cătălin Ivan, pe care îl simpatizez.

Deci cum spune, că am atitudine ambiguă, ca mai critic PSD, mai susțin guvernul? Să zică merci.

Jurnalist: Adică?

Crin Antonescu: E bine și atât.

Dacă nu mai aveți nimic de întrebat, vă mulțumesc foarte mult”.

Și aici, dar și seara, la Gâdea, pentru cei 5% i s-a cerut lui Chițoiu să își dea demisia dacă nu realizează obiectivul. Chițoiu a încercat să fie elegant. Eu îi băgam în „mămițica lor”. Mă enervează aceste cereri jurnalistice aiurea.

Acordul cu CE, FMI și BM la final. Acord bun. „Bolnavul” redevine sănătos.

Negocierile s-au terminat. Față de alte negocieri, catastrofale sub conducerea lui Băsescu și Boc, acestea sunt un succes. Nu se mai taie din punga românului, se adaugă. Poate nu mult, însă suficient azi pentru a da speranță în ziua de mâine. În plus, eu văd politicile anunțate ca fiind un minim de politici publice în domeniul economic și fiscal ce ajută economia, în limite acceptate de exigenții „diriginți” ai CE, FMI și BM, nu o bagă în „spital”. Economia românească este cu „fișa de externare” pe jumătate scrisă din zona economiilor bolnave, stare și zonă în care a fost dusă de politicile catastrofale ale lui Traian Băsescu și a guvernelor pedeliste conduse de Boc beneficiari ai expertizelor unor catastrofe cu pretenții de economiști și finanțiști.

Preiau de la Guvern comunicarea de ieri seară, fără intervenții în text.

„Victor Ponta: Bună seara! Aş vrea să fac o scurtă declaraţie, după care domnul vicepremier, ministru de finanţe, vă va da detalii şi vă va răspunde la întrebările dumneavoastră. Am finalizat cu bine astă-seară negocierile cu instituţiile internaţionale, Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială referitoare la bugetul pe anul 2014 şi la priorităţile noastre pentru anul 2014. Vreau să mulţumesc domnului Chiţoiu, domnului Voinea şi tuturor celorlalţi care au făcut parte din echipa coordonată de domnul vicepremier, pentru că, evident, nu a fost vorba despre nişte discuţii uşoare.

Au fost abordate probleme extrem de dificile şi alegeri dificile referitoare la priorităţile pentru anul viitor. Aş vrea să vă precizez câteva dintre punctele care s-au aflat în discuţie şi asupra cărora, evident, am luat decizii pentru a putea anunţa astăzi şi mâine, în mod oficial, încheierea cu succes a acestor negocieri.
În primul rând, am stabilit pentru anul viitor un deficit bugetar atât ESA, cât şi pe cash, de 2,2% din PIB şi, evident, în scădere faţă de anul acesta, conform obligaţiilor pe care România le are ca ţară care a ratificat Tratatul de guvernanţă fiscală. Însă, un deficit de 2,2%, care va fi luat în calcul într-un PIB în care anul viitor se consideră că îşi va continua creşterea ca şi anul acesta, cu 2,2%.

Pentru investiţii, în ansamblu, am prevăzut ca date de construcţie a bugetului investiţii care să depăşească 6% din PIB, în acest fel având posibilitatea să continuăm creşterea economică şi să lansăm anumite proiecte extrem de importante pentru diverse domenii. Referitor la salariul minim, vom lua în calcul creşterea acestuia la 850 de lei, începând cu 1 ianuarie şi la 900 de lei, începând cu 1 iulie. De asemenea, avem un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar. Nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci va fi o creştere ţintită pe anumite categorii. Şi vreau doar să vă dau ca exemplu: vom continua negocierile pentru a stabili gradul în care vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii asupra cărora, chiar şi în situaţii de restrângere bugetară trebuie, în mod clar, să luăm decizii de creştere pentru 2014.

De asemenea, vom avea alocate în buget două miliarde de lei pentru continuarea investiţiilor în infrastructura locală şi 500 de milioane de lei pentru continuarea programelor pe care le avem în desfăşurare tot pentru investiţii în infrastructură, programe finanţate de către BEI, BERD sau Banca Mondială.

Toate pensiile vor fi indexate cu un procent de 3,76%.

Vom avea o creştere a plafonului de datorie pentru proiecte de infrastructură la autorităţile locale de 1,2 miliarde de lei şi o creştere a cofinanţărilor pentru fondurile europene la 3%.

De asemenea, avem prevăzut un buffer bugetar pentru a putea semna şi demara proiecte importante de infrastructură, în primul rând, proiectul de Autostradă Comarnic-Braşov, chiar cu 2014 şi, de asemenea, proiectul de Autostradă Suplacu de Barcău - Borş, o parte din ceea ce ştiţi că s-a declanşat ca fostul proiect al Autostrăzii Transilvania şi pe care trebuie să îl continuăm şi avem posibilitatea să-l continuăm în 2014.

Ca măsuri de creştere a veniturilor vom indexa accizele în funcţie de rata inflaţiei. Din fericire, inflaţia a avut o cotă şi va avea pentru 2013 o cotă scăzută şi, evident, influenţa acestora va fi destul de mică.

Vom introduce un impozit pentru construcţiile speciale - şi aici domnul vicepremier vă va da detalii la ce tipuri de construcţii ne referim, nu e vorba de construcţii de locuinţe, ci e vorba despre persoane juridice şi despre construcţiile civile cu un anumit caracter, o creştere a redevenţelor la resursele minerale cu excepţia petrol şi gaze, de 25%, o acciză de 0,7 cenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină. Aceste accize şi aceşti bani rezultaţi vor merge în fondul special pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, mai concret, pentru marile proiecte de infrastructură rutieră.

Vom avea ca acţiune prioritară adoptarea, până la sfârşitul anului, deci de la începutul lunii decembrie a bugetului de venituri şi cheltuieli pentru CFR Marfă, care evident va intra într-o nouă procedură de data aceasta într-un termen rezonabil, într-o nouă procedură de privatizare.

Referitor la reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, a fost în mod sigur tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile. Va exista în Memorandumul de înţelegere, atât cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, un angajament foarte clar de /.../ scădere semnificativă şi, din punctul nostru de vedere, semnificativ este mai mult decât 3%. Semnificativ este 5%, aşa cum în baza studiilor pe care le-am avut ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri, şi anume deci o creştere semnificativă în al doilea semestru al anului...

Daniel Chiţoiu: Scădere, scădere.

Victor Ponta: De aceea îl am pe domnul Chiţoiu. O scădere semnificativă cu 5% a contribuţiilor de asigurări sociale din al doilea semestru al anului, cu obligaţia, din partea Guvernului, de a identifica, până la 1 iulie, toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea unor alte fonduri sau reducerea de cheltuieli. Este un angajament politic pe care îl asumăm în numele Guvernului şi în numele coaliţiei de guvernare şi în mod sigur, de la 1 iulie această scădere semnificativă, pentru că într-adevăr 5% este semnificativ, va opera şi sperăm să aibă într-un timp mediu, evident, efectele pe care ni le dorim cu toţii.

Aş vrea încă odată să mulţumesc vicepremierului Chiţoiu pentru modul în care a coordonat eforturile de negociere şi să spun că pe baza acestor date vom finaliza construcţia bugetului, probabil până în săptămâna viitoare, vom face o prezentare în Guvern şi o prezentare publică, după care, evident, ne vom prezenta în faţa Parlamentului pentru a cere votul pentru acest buget pe anul 2014. Sper că nu am uitat niciuna din datele importante. Îmi cer scuze pentru confuzia între scădere şi creştere, dar atâta am scăzut şi am crescut tot felul de lucruri încât mi se întâmplă, pentru toate celelalte decizii o să-l rog pe domnul vicepremier, eventual să vă prezinte, sau să vă răspundă la întrebări.
Vroiam însă să spun, încă odată, că acesta este angajamentul politic solidar al Guvernului şi al coaliţiei de guvernare şi că sunt convins că prin măsurile pe care le luăm putem continua trendul pozitiv atât de creştere economică, cât şi de dreptate socială, de a repara o parte importantă din nedreptăţile sociale pe care România le-a trăit începând din anul 2010. Mulţumesc!

Daniel Chiţoiu: Aici mai vreau eu să completez cu câteva elemente, legat de celelalte aspecte negociate cu instituţiile financiare internaţionale, respectiv măsurile pe care le-am convenit în domeniul reformelor structurale. De asemenea, am prevăzut măsuri de continuare a reducerii arieratelor din partea întreprinderilor cu capital majoritar de stat, sau capital integral de stat, şi aici ne-am încadrat în ţintele indicative asumate, atât în vară, prin acordul convenit cu Fondul Monetar şi Memorandumul economic încheiat cu Comisia Europeană. De asemenea, o altă măsură în domeniul reformei companiilor de stat vizează implementarea managementului profesionist la toate companiile de stat şi, cu precădere, avem termene fixate pentru sfârşitul lunii noiembrie de a selecta management profesionist la Hidroelectrica şi, de asemenea, de a tranzacţiona toate contractele pe piaţa OPCOM.

O altă măsură de reformă, de restructurare a companiilor de stat şi de îmbunătăţire a performanţelor o constituie continuarea procesului de listare şi de vânzare a pachetelor majoritare de acţiuni; respectiv, la Hidroelectrica, listarea unui pachet de 15% - am majorat de la 10 - la 15%. De asemenea, listarea a 51, prin majorare de capital, a Companiei Electrica şi listarea Hidroelectrica şi a treia companie, Complexul Energetic Oltenia. Ca termene, lunile mai-iunie 2014, iar Complexul Energetic Oltenia, în trimestrul IV 2014. De asemenea, s-au prevăzut măsuri de restructurare şi avem obligaţia să aprobăm bugetul şi planul de restructurare a Companiei CFR Marfă până în prima parte a lunii decembrie, respectiv până în data de 8 decembrie. Compania CFR Marfă - alături de celelalte două companii din domeniul transporturilor pe cale ferată - va face parte dintr-un program comun de restructurare şi de îmbunătăţire a managementului şi performanţei acestor companii.

Legat de măsurile de creştere economică doresc să mai completez, faţă de ce a spus domnul premier, că am alocat, de asemenea, o sumă importantă de bani, respectiv peste 300 de milioane de lei, ca şi cofinanţare la fondurile rambursabile - la împrumuturile luate de la BEI şi BERD - respectiv pentru a dezvolta infrastructura şi a avea încă un element de creştere economică şi de majorare a cheltuielilor cu investiţiile pentru 2014. Aştept întrebările dumneavoastră legat de cele expuse.

Reporter: Domnule vicepremier, aş vrea să vă întreb dacă posibilitatea revenirii drepturilor pentru grupa I de muncă a fost discutată sau este în planul guvernului pentru bugetul de anul viitor.
Daniel Chiţoiu: Este în planul guvernului pentru anul viitor, dar nu a fost discutat, nu s-a pus pe masa discuţiilor acest lucru.
Reporter: Există, măcar la nivel de principiu, intenţia guvernului de revenire a drepturilor?
Daniel Chiţoiu: Aici, nu discutăm...
Reporter: Ministrul..., doamna Câmpeanu spunea de un proiect de lege...
Daniel Chiţoiu: Da, am înţeles, dar nu discutăm acum prevederile proiectului de buget; v-am spus că vi-l prezentăm săptămâna viitoare. Eu v-am prezentat aici cifrele mari şi măsurile de creştere economică, măsurile în domeniul reformei structurale a companiilor de stat şi măsurile de creştere a veniturilor principale, care au fost negociate. Nu am negociat punctual, pe fiecare buget, pe fiecare minister în parte.
Reporter: Dar aţi putea să spuneţi dumneavoastră, în această seară, personal, cum aţi vedea posibil, măcar ca principiu?
Daniel Chiţoiu: Nu. Vă dau răspunsul săptămâna viitoare, când prezentăm bugetul. V-am spus, prezentăm bugetul pentru toate categoriile de pensionari.
Reporter: Vroiam să vă rog să precizaţi sau să daţi câteva detalii legate de acele construcţii speciale şi modul în care vor fi taxate, impozitate și, dacă îmi permiteţi, ultima întrebare: dacă aţi avut în vedere sau s-a discutat despre eliminarea facilităţilor fiscale pentru culte? Mulţumesc mult.
Daniel Chiţoiu: Da. Legat de categoria de construcţii speciale supuse impozitării - aici este vorba de construcţiile speciale deţinute de persoanele juridice, nu de persoane fizice, cum ar fi: reţele de transport, stâlpi, depozite, magazii asupra cărora, în prezent, sunt scutite sau nu sunt supuse impozitării, nu intră în baza de impozitare. Legat de scutirile care se acordă pentru culte, nu s-a pus în discuţie, nu am discutat legat de măsurile fiscale pe această zonă.
Reporter: Mă scuzaţi, ce înseamnă să impozitaţi un stâlp sau ...? Pentru că aşa aţi spus: stâlpi.
Daniel Chiţoiu: Reţelele electrice.
Reporter: A, reţelele electrice. Credeam că...
Daniel Chiţoiu: Nu. Reţelele electrice.
Reporter: Scuzaţi-mă şi eu am o nelămurire: cele aparținând de Transelectrica, cele aparţinând Enel, E-ON, GDF sau care?
Daniel Chiţoiu: Deci, toate companiile care deţin construcţii speciale, toate se vor impozita - deci inclusiv E-ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz. Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private, persoane juridice.
Reporter: Şi cât va fi exact impozitul ăsta?
Daniel Chiţoiu: Nu. Aici stabilim în perioada imediat următoare. Noi spunem ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita, ca şi construcţie specială. Depinde de categoria de construcţie specială - va avea o cotă diferenţiată.
Reporter: Bun. Și în ceea ce priveşte accizele, spre exemplu. Aţi spus că le indexaţi în funcţie de inflaţie. Ce inflaţie luaţi în calcul? La şase luni, la nouă luni şi ce curs. Bănuiesc că transformaţi acciza acum în lei şi o înmulţiţi cu inflaţia.
Daniel Chiţoiu: Da. Este acciza care se practică în prezent, în lei, la cursul din lei la ...
Reporter: Acciza este în euro în momentul de faţă.
Daniel Chiţoiu: În euro, şi la cursul în lei care este în momentul de faţă, deci pe cursul din 2012, la 1 octombrie 2012 - pentru că aceste accize le avem în prezent - la care aplicăm inflaţia comunicată de Institutul Naţional de Statistică.
Reporter: Şi impactul în preţul carburantului care va fi? Cumulate 0,7 cenţi, acea acciză specială care se va duce în infrastructura rutieră, plus recalcularea accizei cu inflaţia?
Daniel Chiţoiu: Vom face calculul exact în momentul în care avem şi inflaţia comunicată de INS, astfel încât să putem să dăm un impact clar în preţul la carburant.
Reporter: Şi inflaţia? Ce inflaţie va fi luată în calcul? Inflaţia la 9 luni sau care este inflaţia?
Daniel Chiţoiu: Nu. Aici, la data la care aprobăm bugetul; când aprobăm legislaţia fiscală şi când aprobăm bugetul la trimestrul anterior.
Reporter: Şi mai am o nelămurire. Aţi vorbit despre o ... Să înţeleg că e majorare a deficitului bugetar, de la 1,8% la 2,2% pe cash. Şi pe ESA?
Daniel Chiţoiu: Tot la fel.
Reporter: De ce?
Daniel Chiţoiu: Pentru că, în momentul de faţă, raportările se suprapun - raportarea pe cash cu raportarea pe ESA, pentru că s-a trecut la sistemul de raportare EMS 2011 şi este acelaşi sistem de raportare şi avem acelaşi deficit bugetar. Ce vreau să vă spun… că această creştere de deficit bugetar...
Reporter: De 0,4%.
Daniel Chiţoiu: De 0,2 - pentru că am negociat, în acordul din vară, un deficit cash de 2, de două procente. 0,2 sunt destinate cofinanţării la fondurile europene, deci pentru investiţii.
Reporter: Şi mai am o ultimă întrebare în ce priveşte CFR Marfă. În discuţiile cu FMI s-a luat în calcul şi insolvenţa companiei în cazul în care noul proces de restructurare/privatizare eşuează?
Daniel Chiţoiu: Nu. Aici în acordul şi încheiat în vară şi acum am prevăzut că restructurarea şi aprobarea, aşa cum vă spuneam, a bugetului şi a planului de restructurare în vederea privatizării la jumătatea anului 2015, să parcurgem un calendar normal de privatizare.
Reporter: Deci, la jumătatea lui 2015 va fi reluat efectiv procesul de privatizare?
Daniel Chiţoiu: Nu. Procesul de privatizare s-a reluat din momentul de faţă, dar va continua toată procedura de privatizare începând cu restructurarea; dar procedura, licitaţia va avea loc la... s-a programat să aibă loc la jumătatea anului 2015.
Reporter: Şi această reducere a CAS-ului... 2014…
Daniel Chiţoiu: Nu, 2015. Privatizarea CFR Marfă în prima jumătate a anului 2015.
Reporter: Peste un an şi jumătate.
Daniel Chiţoiu: Da, peste un an şi jumătate.
Reporter: Deci restructurarea în decembrie anul viitor sau ...
Daniel Chiţoiu: Restructurarea începe din momentul de faţă, începând cu luna decembrie, când aprobăm planul de restructurare; procedura de privatizare demarează şi va fi finalizată în prima parte a anului 2015, deci în iunie 2015.
Reporter: Şi în ceea ce priveşte această reducere a CAS-ului cu 5 procente - pentru a echilibra veniturile, cheltuielile la bugetul de stat, luaţi în calcul chiar şi o majorare a cotei pentru a găsi finanţarea necesară şi a umple golul?
Daniel Chiţoiu: A cărei cote?
Reporter: A cotei unice.
Daniel Chiţoiu: Nu, nu. Cota unică nu se ...
Reporter: S-a discutat despre această echilibrare, o majorare a cotei şi o reducere a CAS-ului cu 5 procente?
Daniel Chiţoiu: Nu. Aici, propunerile, pentru că, vedeţi, am fost acuzaţi că am asigurat confidenţialitatea negocierilor… pe masă s-au pus multe variante, atât de măsuri fiscale, cât şi de măsuri bugetare. Or, toată această confidențialitate nu a făcut decât să avem un succes al negocierilor. /…/

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 04.11.2013”

Observ, cu plăcere, că mulți reporteri, multe redacții și mulți analiști politici, economici, financiari și de altă natură vor avea insatisfacții majore pentru că nimic din ce au vehiculat ei ca „sigur”, „pe surse” sau nu, nu se confirmă. Dimpotrivă, acordul este în ton cu proiectul mare al înființării USL și programul de guvernare. Rămâne în sarcina partidelor componente ale USL și a Guvernului să ducă informații cât mai multe la cetățeni astfel încât aceștia să simtă că au controlul asupra activității Guvernului și a respectării de către acesta a angajamentelor politice luate de USL în campaniile electorale.

Media, toată, vrea altă realitate. Nu cea existentă.

Media românească este de pe altă planetă. În mod sigur. Nu a luat-o razna, este rău plecată cu capul. Mă refer la toată media, inclusiv la TVR. Pentru că și acolo sunt unii „specialiști” care se văd miniștri de finanțe.

Pentru plăcerea PDL și a habarniștilor de acolo, în frunte cu Adreea Paul (Vass), în ton cu Elena Băsescu (EBA) marea „specialistă” a lui „tata” Băsescu, Președintele ilegitim al României, media ne bagă pe gât orice altceva decât realitatea cotidiană. Curios este pentru mine că până și Antena 3, cea atât de anti-băsistă, cântă aceeași melodie. Iar când ajung la Dana Grecu ... înclin să cred că „balamucul” a plecat de la spital.

Taxele și impozitele vor crește. Spune presa. Daniel Chițoiu, ministrul finanțelor spune altceva. Presa nu are treabă cu ce spune Chțoiu. Are ea, presa, „specialiștii” ei, proprii sau adunați de prin șanțuri, din canalele Bucureștiului.

Agerpres. Redă declarațiile ministrului finanțelor legate de construcția bugetului. Referitor la taxe și impozite acesta afirmă: „În momentul de față sunt scenarii, se fac scenarii legate de extinderea bazei de impozitare, nu de introducerea de taxe și impozite noi, privind îmbunătățirea colectării și creșterea conformării voluntare. Datele preliminare nu putem să le avem mai devreme de săptămâna viitoare”.

Este destul de clar. În plus, ministrul a afirmat că alte măsuri de scădere a CAS sau reducerea TVA se vor lua abia după ce toate datele privind sustenabilitatea lor vor putea fi analizate.

Se comentează un fenomen social. Se schimbă clasa politică, va „muri”, odată cu sfârșitul mandatului lui Băsescu, conceptul politic de „tătuc al națiunii”, preluat de Iliescu de la Ceaușescu și dat lui Băsescu. Iar Băsescu l-a dezvoltat peste nivelul lui Ceaușescu, i-a dat valori la care Ceaușescu și „înțelepții” lui nici nu s-au dus cu gândul. Băsescu a dus conceptul de „tătuc al națiunii” mai aproape de tiranie decât oricare alt fost conducător al României. Mă gândesc, ca omul, nu cumva și presa actuală ar trebui să „moară”. Să se nască o altă presă, mai aproape de realitatea cotidiană, mai aproape de interesele reale ale societății. Mai aproape de adevăr și mai departe de manipularea ordinară în care se complace.

Dacă nu era, nu se mai zvonea. Cota unică și „fracturarea” USL

Ședința USL. Pe final, în fugă, Victor Ponta pomenește de o posibilitate de aducere la buget a unor fonduri mai mari în anul fiscal 2014. O posibilitate și nu o propunere. Cineva din PSD sau de pe lângă PSD a făcut el niște socoteli și a ajuns la concluzia că pentru a avea investiții mai mari la anul este posibil să se mărească cota unică la 22% iar la contra-pondere să se scadă TVA la 22%.

„Bomba” scapă în presă. Normal. De aceea există „sursele”. „Gândul” ia inițiativa și, sub semnătura Corinei Vârlan, începe o „goană” nebună pentru a demonstra existența lui „dacă și cu parcă”. Pentru a-și dovedi „echidistanța”, jurnalista de la Gândul justifică această alinere „planetară” a cotei unice și a TVA de necesitatea majorării salariilor. Ca în filmele SF de proastă factură. Introducerea unei modificări fiscale pentru „mărirea salariilor”. Bănuiesc că individa nu s-a gândit că devine o caricatură jurnalistică. Dacă judeca mai mult nu comitea atâtea tâmpenii. Le rămâne, celor de la „Gândul”, meritul de a actualiza „știrea”, chiar dacă în textul „lămuritor” al jurnalistei se folosește de speculația că aceasta ar fi „hotărârea” Guvernului Ponta. Altfel, nu ar fi avut nici un rost efortul depus de jurnalistă și alți specialiști de la „Gândul” de a calcula efectele bugetare al „acestei măsuri”.

Apar reacțiile. PNL emite un comunicat sub semnătura lui Daniel Chițoiu care asigură populația că PNL nu este și nu va fi de acord cu majorarea cotei unice și că PNL va fi fidel programului de guvernare convenit cu PSD care nu prevede majorări de taxe și impozite sau impozitări mai mari. Că tot vorbi Chițoiu de program și de respectarea lui se cuvine a pomeni aici și introducerea, când condițiile economice o vor permite, a unei cote diferențiate în jos, 16% urmând să rămâne plafonul cel mai ridicat. De la Slatina unde a ajuns pentru acțiuni politice, Crin Antonescu vorbește despre „ideea” lui Ponta și confirmă garanția că PNL nu va accepta majorarea cotei unice atâta timp cât vor fi la guvernare în actuala formulă. A USL. „Evenimentul Zilei” confirmă situația.

Apare, normal, reacția PSD. Liviu Dragnea simte „glonțul” trecând pe la ureche și declară că el nu știe despre o astfel de propunere (corect, ea nu există), că a auzit la plecare cum niște „unii” ar fi vorbit de așa ceva (nu a recunoscut vocea lui Ponta ?!). Iau tot de la EvZ informația. Ca să nu rămână PSD-ul fără reacție alege Liviu Dragnea ca țintă pe Chițoiu care „se face vinovat” că nu a rezolvat aducerea la buget a mai multor bani. Pe undeva are dreptate. Pe de altă parte, datornicii la buget, numai pe zona TVA sunt unii care ... dau voturi unora și altora. În plus, Dragnea uită tocmai actul normativ emis de curând și atacat feroce la CCR care are ca obiectiv tocmai reducerea evaziunii fiscale. Legea insolvenței. Concluzia ? Dragnea a vorbit ca să nu tacă.

Eu iau știrea ca o nouă acțiune pentru fracturarea USL. Cu o non-știre, au mulți jurnaliști ocazia să își justifice veniturile pentru aceste zile.