A treia depunere a moțiunii pe energie „România în beznă - PSD şi ALDE fură curent!”

Președintele Ludovic Orban (PNL) a declarat presei, la finalul ședinței Biroului Executiv al PNL:

„Astăzi vom redepune moţiunea pe energie, intitulată "România în beznă - PSD şi ALDE fură curent". Este a treia oară când redepunem moţiunea pe energie, care trage un semnal de alarmă extrem de serios privind dezastrul care există în domeniul energiei, ce a fost provocat de Guvernul Tudose şi care riscă să pună în pericol aprovizionarea cu energie la iarnă a românilor. (...) Vom redepune moţiunea pe energie până când ea va fi aprobată”

Suntem în fața unui paradox parlamentar. Majoritatea parlamentară PSD-ALDE-UDMR refuză discutarea moțiunii pe energie a PNL! A fost depusă pe 7 noiembrie - respinsă -, a fost redepusă pe 14 noiembrie - respinsă iar de Biroul Permanent al Camerei Deputaților condus de infractorul Liviu Dragnea. Astăzi este redepusă!

Abuzul de poziție dominantă este mai mult decât evident. Noi putem sprijini oamenii să afle ce se întâmplă punând la dispoziție știrile corecte dar și moțiunea. Cine dorește să o cunoască, o poate citi aici.

Inițiativă legislativă pentru „imunitatea sui-generis” a judecătorilor Curții Constituționale.

Adnagi Slavoliub

Deputatul reprezentând minoritatea sârbă în Parlamentul României are o inițiativă legislativă interesantă. Agerpres îmi spune că inițiativa a primit votul favorabil al membrilor Comisiei Juridice de la Camera Deputaților, condusă de celebrul Eugen Nicolicea !

Cum este și normal, mi-am băgat nasul să văd procesul legislativ la Pl-x nr. 147/2017.

Am citit Expunerea de motive, textul propunerii legislative în forma dată de autor, dar și Avizul Consiliului Legislativ.

Când am aflat prima oară de inițiativă, a fost prezentată de dna Sulfina Barbu la o ședință de informare a membrilor PNL S3, am spus că este neconstituțională. Văd că și Consiliul Legislativ are aceeași părere.

Dar să o luăm de la capăt să vedem despre ce este vorba, să înțelegem ce a avizat favorabil Comisia Juridică a Camerei Deputaților.

Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu modificările ulterioare, are la art. 66 niște prevederi privind judecata penală a membrilor CCR.

Art.66. - (1) Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

După cum se observă, arestarea sau trimiterea în judecată a unui judecător al CCR este condiționată de aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților - pentru judecătorii trimiși la CCR de Camera Deputaților -, a Biroului permanent a Senatului - pentru judecătorii trimiși la CCR de către Senat -, a Președintelui României - pentru judecătorii CCR numiți de Președintele României.

Sub acest aspect, există, evident, o dependență a judecătorilor CCR față de cei care i-au trimis să ocupe înalta demnitate. Să ne mai mirăm că unii judecători ai CCR sunt mai „maleabili” ? Citind acum acest articol din lege eu am convingerea că judecătorii CCR sunt foarte atenți la „sesizări colegiale”. Este adevărat că nu mai pot fi membri ai partidelor în care au fost dar, totuși, dacă cei care l-au numit sunt la putere, dacă găsesc un „procuror băiat de treabă”, eliminarea din CCR este ca și garantată. Decizia de a fi trimis în judecată „judecătorul prea scorțos” aparține Biroului permanent al Camerei unde puterea politică are majoritate.

Ideea de a scoate judecătorii Curții Constituționale de sub „controlul” celor care i-au trimis la CCR este bună. Numai că, să ne fie cu pardon, nu îndrepți un lucru greșit făcut cu o altă greșeală.

Art. 66
(1) Judecătorii CCR nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați sau percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea ministrului Justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) Încuviințarea prevăzută la alineatul precedent se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale, după ascultarea judecătorului în cauză.
...
(5) Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții. În cazul unei decizii de achitare,  suspendarea încetează,  iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curții încetează de drept.

Alin. (1) al art. 66 este de coșmar pentru un procuror !

Are un dosar, a fost sesizat cu o faptă penală. Începe urmărirea penală in rem - cu privire la fapta penală. Constată că fapta penală există. Nu cere nimănui o aprobare pentru a cerceta existența faptei penale ! Constată că sunt mai multe persoane care ar fi implicate. Printre ele și una care ocupă (neșansă, pisica neagră, a clipit ochiul care nu trebuie etc.) demnitatea de judecător la Curtea Constituțională. Cu celelalte persoane nu are treabă, le interoghează, obține probele dar, are dovezi care îi spun că „judecătorul” este autor sau coautor așa că cere voie, prin procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, apoi prin ministrul Justiției, plenului CCR să îl cerceteze pe respectivul judecător. 

Plenul CCR poate să îi dea cu flit, poate să fie de acord cu începerea urmăririi penale după ce ascultă pe judecătorul împricinat. Practic, CCR se constituie în instanță de judecată, în rol de judecător de drepturi și libertăți, care apreciază probele prezentate de procuror și declarația judecătorului învinuit și decide: procurorul are sau nu are dreptate.

Să spunem că îi dă voie să înceapă urmărirea penală. Procurorul de caz scormonește peste tot, adună declarații și probe, își fundamentează acuzarea și ajunge să scrie rechizitoriul pentru a duce dosarul la instanță. Înainte de a ajunge la judecătorul de drepturi și libertăți trebuie să se prezinte cu dosarul la procurorul general de pe lângă ICCJ, acesta se duce cu dosarul la ministru, ministrul trimite dosarul la CCR, iar CCR ascultă pe judecătorul în cauză și vede dosarul procurorului și dispune: da sau nu. Dacă este „NU”, dosarul intră la sertar așteptând „vremuri mai bune”, dacă este da, procurorul merge mai departe cu procesul penal.

Consiliul Legislativ are o recomandare în avizul dat:

2. Fără a ne pronunța asupra oportunității soluției legislative propuse privind necesitatea încuviințării plenului Curții Constituționale pentru efectuarea urmăririi penale împotriva judecătorilor Curții Constituționale, apreciem că aceasta ar trebui reanalizată, având în vedere că o astfel de soluție legislativă reprezintă instituirea unei imunități sui-generis, care nu are consacrare constituțională

Față de reglementarea actuală unde trimiterea în judecată a unui judecător al CCR este condiționată de aprobarea Biroului permanent al unei Camere sau aprobarea Președintelui României, inițiativa legislativă instituie două praguri: începerea urmăririi penale și trimiterea în judecată.

Dacă iau de bun și anunțul de astăzi a ministrului Justiției, Tudorel Toader că va exercita autoritatea asupra procurorilor „... fără ingerințe în independența procurorilor de a da soluții, pentru identificarea modului în care pe viitor procurorii înțeleg să respecte limitele de competență, să evite transformarea acțiunilor de prevenire, de combatere a fenomenului infracțional în acțiuni de natură să pună în pericol democrația, să afecteze drepturile și libertățile fundamentale. Această autoritate se va exercita fără știrbirea independenței procurorilor ...”, am convingerea că judecătorii CCR nu vor mai ajunge să fie părți ale unei judecăți penale !

Nu de alta, dar și cei de la Digi24 au sesizat că pentru a nu mai inflama spiritele în Piața Victoriei, puterea PSD-ALDE va lucra cu sprijinul Curții Constituționale unde au 6 voturi sigure pentru orice aventură legislativă ! Adică, mai pe șleau, au două treimi asigurate. Nu este exclus să aibă chiar mai mult de două treimi !

Camera Deputaților a picat testul. A dat un vot de valoarea unui sul de hârtie igienică.

Ponta votează să nu fie urmărit penal ! Oare nu există obligația de a se abține de la vot când ești subiectul activ al cererii procurorilor ?

Camera Deputaților a respins cererea procurorilor. Valoarea acestui vot este însemnată dacă o raportăm la democrație. Vedem cum niște partide au în comun cu democrația cât au cu viața în alte sisteme solare. Paraleli. Mai are valoare, din punct de vedere juridic exact cât un sul de hârtie igienică. Frecție la un picior de lemn.

Pentru Ponta și PSD are însă valoarea menținerii unei coaliții, cel puțin pe timpul exercitării votului de azi.

Juridic am spus că este o frecție la un picior de lemn. Ponta este urmărit penal pentru fapte similare faptelor de corupție. Dosarul merge înainte. Procurorii vor ști că nu pot extinde urmărirea penală și pentru faptele de conflict de interese comise pe timpul cât a fost prim-ministru însă pot continua dosarul deja început. Îl vor continua. Procurorii pot institui măsura supravegherii sub control judiciar cu interdicții privind părăsirea localității și a țării. Până la urmă, Victor Viorel Ponta este un individ care a comis cu premeditare fapte penale grave.

Bulgărele de zăpadă coboară dealul și mai are până la poale. Adună, adună și tot adună strat după strat de zăpadă. Crește. Un caz minor, într-o țară în care partidele politice sunt de tip democratic, se va transforma într-o mare problemă. O țară membră a UE, membră a NATO este condusă de un infractor. Asta va ști lumea despre noi. Vor fi consecințe. Nu le doresc. Ele se vor produce în zilele următoare iar repararea daunelor se va realiza doar peste mult, mult timp. Fără PSD, UNPR, UDMR și alte falsuri politice la putere.

Preluarea puterii de către PNL devine, cu clipă ce trece, mai urgentă. Nu putem să ne întoarcem la ceaușism, la iliescenism, la băsism. Trebuie să depășim momentul trist în care ne aflăm.

Ciudate sunt căile „Procuraturii”. Abuzul în serviciu la Chițoiu !

Comisia Juridică a camerei Deputaților a recomandat plenului Camerei un aviz negativ pe cererea procurorilor DNA cu privire la începerea urmăririi penale în cazul lui Daniel Chițoiu în dosarul „Carpatica”. După mine, avizul este întemeiat. PNL, consideră avizul întemeiat însă va vota în Plen pentru începerea urmăririi penale pentru că la noi, ca la nimeni, respectarea prevederilor Constituției este o culpă iar susținerea în Parlament a respectării ei se poate lăsa cu acuzația de „grup infracțional organizat”. La noi. La alții, nu este așa.

Daniel Chițoiu este acuzat de procurorii DNA de „abuz în serviciu” și „constituirea unui grup infracțional organizat”. El fiind în perioada respectivă ministru al finanțelor publice.

Noul cod penal are următoarele reglementări:

„CAPITOLUL II

Infracţiuni de serviciu

Art. 297

Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA”.

Ipoteza articolului 297 alin. (1) este aceea că persoana calificată pentru săvârșirea infracțiunii este un funcționar public. Funcționarul respectiv nu îndeplinește sau îndeplinește în mod defectuos un atribut de serviciu. Dispoziția normei, spune că fapta aduce o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Între fapta funcționarului și vătămarea adusă trebuie să existe raport de cauzalitate. Sancțiunea este închisoarea și (cumulativ) interzicerea dreptului de a exercita o funcție publică.

Toate bune și frumoase până punem prevederile noului Cp în interiorul cauzei Chițoiu. Procurorii îl acuză că a inițiat un act normativ care vatămă drepturi ale unor firme sau persoane. Stop. Nu mai este o acțiune de a recunoaște sau nu un drept al acestora, este vorba despre un act normativ. Inițierea unui act normativ nu poate fi o infracțiune, indiferent ce se prevede în el. Constituțional, inițierea proiectului unui act normativ se poate face de orice persoană. Cu atât mai mult un ministru sau un funcționar al unui minister sau autorități publice. Orice autoritate publică poate iniția un act normativ în domeniul ei de activitate sau poate propune unei alte autorități publice o inițiativă legislativă care să îi favorizeze activitatea. Ministerul de resort este însă cel care va supune guvernului adoptarea proiectului de act normativ. Aprobarea de către guvern a unui proiect de lege sau a unei ordonanțe, face ca toți membrii guvernului să devină solidari, din punct de vedere politic, cu actul final.

Pentru a proteja membrii Parlamentului și ai guvernului de acțiuni ostile, inclusiv penale, după modelul vest-european, Constituția noastră stabilește niște limite ale acțiunii procurorilor ((art. 72 alin. (2)). Astfel, deputații și senatorii nu pot răspunde penal pentru voturile și opiniile politice. Voturile date pentru o lege nu constituie o infracțiune. Opiniile politice cu privire inclusiv la Constituție nu constituie infracțiune. Inițiativa legislativă a parlamentarilor nu constituie infracțiune. Acțiunile asiguratorii ale procurorilor asupra parlamentarilor, în afara urmăririi penale, se iau numai după încuviințarea Camerei din care parlamentarul face parte.  Pentru membrii guvernului care nu sunt și parlamentari, Constituția stabilește că clar că urmărirea penală poate începe doar la sesizarea uneia din cele două Camere sau a Președintelui României. Iar asta doar pentru fapte săvârșite în timpul exercitării mandatului de ministru sau de membru al guvernului ((art. 109 alin. (2) prima ipoteză)).

Pentru mine, dacă procurorii au cerut avizul pentru începerea urmăririi penale pentru „abuzul” de a iniția un act normativ, răspunsul Comisiei Juridice mi se pare absolut normal.

Pentru a scăpa de blamul jurnaliștilor proști însă prezenți zilnic în media, decizia PNL de a susține în plen avizul pentru începerea urmăririi penale nu dăunează lui Chițoiu, în cazul în care acesta nu mai are și alte bube'n cap. Pentru că logic, după lege, instanța de judecată competentă va respinge cererea procurorilor. La o astfel de soluție previzibilă a instanței competente, Chițoiu are posibilitatea să ceară procurorilor în cauză daune morale.

Nu înțeleg de ce procurorii au cerut începerea urmăririi penale în cazul lui Chițoiu. Or avea și alte capete de acuzare pe care nu au dorit să le prezinte parlamentarilor ? Capete de acuzare la care lucrează acum și pe care le feresc de alți ochi ? Nu este exclus. Însă pe ce au dat Camerei Deputaților pentru a motiva cererea nu pot primi un altfel de aviz.

Ce va face plenul CD, nu știu. Se poate vota politic așa cum va vota PNL. PSD ar putea vota împotrivă ca să îl atragă pe Chițoiu.

Din infracțiunea de constituire a unui grup organizat este foarte important alin. (6). De aici înțeleg că procurorul consideră „constituire a unui grup infracțional organizat” faptul că mai multe persoane dintr-o instituție publică a lucrat cu ministrul de resort pentru elaborarea unui act normativ considerat act infracțional. Deja îmi fierb creerii.

„CAPITOLUL I

Infracţiuni contra ordinii şi liniştii publice

Art. 367

Constituirea unui grup infracţional organizat
(1) Iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), dacă denunţă autorităţilor grupul infracţional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit şi să se fi început săvârşirea vreuneia dintre infracţiunile care intră în scopul grupului.
(5) Dacă persoana care a săvârşit una dintre faptele prevăzute în alin. (1)-(3) înlesneşte, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate.
(6) Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”.

Pentru ca bășcălia să fie completă, procurorii explică ce vreau ei:

„Din probele administrate de procurori a rezultat că, în calitate de ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu a iniţiat proiectul de ordonanţă de urgenţă care reducea numărul membrilor consiliului şi prevedea noi cerinţe legate de calificările profesionale minime, fiind introdusă condiţia experienţei profesionale de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor.

În referatul procurorilor se mai arată că, prin faptele descrise, au fost aduse vătămări atât intereselor Guvernului şi ASF, instituţii cu rol esenţial în garantarea respectării legii şi a principiului transparenţei instituţionale şi care ar trebui să acţioneze exclusiv în interesul public, cât şi lui Daniel George Tudor, vicepreşedinte pe sectorul de supraveghere a asigurărilor, care a fost nevoit să demisioneze din funcţia ocupată”.

Este de râsul curcilor ! Inițierea proiectului de ordonanță de urgență este faptă penală, pentru că a vătămat interesele Guvernului care a aprobat ordonanța !

 

Bașca, legea, ordonanța are efectul legii, a afectat interesele private ale numitului Daniel George Tudor pentru că stabilește alte condiții pentru ocuparea funcției în ASF.

Cineva nu este sănătos la cap. Și nu sunt eu acela.

Accesul gratuit la legi

O veste bună. Chiar foarte bună. Statul român, sub noua guvernare USL, la propunerea ministrului justiței, dr. Titus Corlățean (PSD), face o propunere Camerei Deputaților prin care să aducă România, în rândul țărilor civilizate.

Titus Corlățean propune accesul gratuit la legile țării. Azi, pentru a ști legea trebuie să plătești. Plătim odată funcționarii ministeriali care construiesc legile și le duc în fața comisiilor parlamentare unde le prezintă, plătim parlamentarii care le întorc pe toate fețele, le analizează, le modifică/completează și aprobă, plătim specialiștii Consiliului Legislativ care au grijă ca proiectele de legi și propunerile legislative să respecte legea privind tehnica legislativă, să nu existe reglementări care să se suprapună peste alte reglementări, să se încadreze noile reglementări în prevederile tratatelor, acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte, să fie respectate deciziile Curții Constituționale în materie, să fie respectată practica internațională și jurisprudența CEDO, HAGA etc., plătim Curtea Constituțională să constate constituționalitatea actelor normative cu putere de lege, plătim Președintele și consilierii lui să analizeze legile și să le promulge, plătim ...

Inițiativa legislativă, documentarea și construirea unui proiect legislativ, analiza lui de către fiecare minister în parte și autoritate competentă să se pronunțe asupra proiectului înainte ca acesta să ajungă la comisiile parlamentare, negocierile parlamentare pentru finalitatea proiectului de lege sau respingerea lui costă bani. Enorm de mulți bani. Majoritatea copleșitoare a cetățenilor nu cunosc aceste amănunte și tratează legile cu nepăsare. Culmea, după ce plătim toate cele de mai sus, mai trebuie să plătim și dreptul de a cunoaște ce cuprinde legea ! Ar fi interesant ca din momentul în care un proiect de lege intră în procedură și până la momentul la care este tipărită să vedem câte persoane au fost implicate, cât timp le-a luat (în ore muncă), câte ore muncă s-au adunat pe fiecare persoană în parte și cât a costat fiecare oră de muncă. Am vedea că o lege costă mai mult, cu mult mai mult ca cea mai scumpă mașină sau cine știe ce alt bun de valoare.

Sper ca demersul lui Titus Corlățean să aibă finalitatea dorită. Informația de la juridice.ro îmi crează  o mare bucurie.

O idee tembelă pentru o lege a securității

Cezar Preda a semnat o inițiativă legislativă pentru revenirea la securitatea de pe timpul lui Ceaușescu, în mod evident la cererea celor de la SRI care, schimbând personalul nu au renunțat la cultura organizațională a vechii securități și la năravurile de polițiști politici.

De pe site-ul Camerei Deputaților se poate lua tot materialul „probator”. Până la partea tehnică, modificările legislative propuse, intențiile autorilor de la SRI se văd clar exprimate în Expunerea de motive. Recomand celor care ajung pe aici să o citească cu mare atenție. Nu, nu este importantă gargara pe care o bagă securiștii băsescieni cu privire la NATO și EU, pentru că ideile din expunere și din lege sunt chiar contrare princiilor NATO și EU. Să ne amintim doar de faptul că aderarea la NATO a presupus angajamentul politic al României de a modifica legislația astfel încât respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului să fie filosofia de bază a statului, cerință inclusă și în momentul în care România a aderat la EU. Ce m-a șocat pe mine este susținerea securiștilor a faptului că întreaga lor activitate se face prin nerespectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, că pentru securitatea națională (se schimbă și noțiunea de siguranță națională cu securitate națională !) sunt necesare metode și procedee prin care acestea să poată fi încălcate în temeiul unei legi (art. 53 din Constituție), că securitatea națională este o instituție separată de angrenajul celorlalte instituții ale statului care concură la siguranța națională: apărare, ordine publică (poliție, justiție, administrație publică) etc. Se crează astfel, iar, un stat în stat.

Ideile din proiectul de lege Pl-x 499/2011 sunt deosebit de periculoase. Eu continui să îl citesc și este absolut necesar să fie dezbătut de opinia publică, de partidele parlamentare și neparlamentare, de societatea civilă. Proiectul este o catastrofă pentru națiune. Ne impune statul polițienesc. Nu cred că Băsescu este străin de mârșăvie.

Despre „furtul calificat”

Ieri, mai pe după masa de prânz, după o ședință de Guvern așteptată de întreaga suflare românească, fiind vorba despre mame, concediile de maternitate și contribuția statului pentru încurajarea maternității, micul Boc „cel viteaz” ne anunță, triumfal, că Guvernul condus de el, plin de „înțelepciune”, a hotărât să reducă birocrația. În loc de cinci declarații privind obligațiile fiscale, firmele vor depune o singură declarație urmând ca MFP să transmită celorlalte agentii interesate (pensii, șomaj, asigurări sociale) datele necesare acestora. Na, zic eu, uite o treabă bună. Se pare că ăștia nu sunt chiar tâmpiți. Ei aș, de unde ! Nu sunt doar tâmpiți, sunt și hoți. Dar hoți, hoți calificați.

Acum, pentru a ajuta pe cei care citesc pe aici, voi arăta cum micul Boc „cel viteaz” și Guvernul de panarame pe care îl conduce a furat.

Inițiativa aparține deputatului liberal Diana Tușa. Alături de alți deputați din PNL, PSD și PD - Sulfina Barbu, de ex. Aici este expunerea lor de motive. Aici este propunerea lor legislativă. Iar aici este punctul de vedere al Guvernului micul Boc „cel viteaz” prin care se solicită respingerea acesteia.

Hoție pe față. Iar Băsescu ... oooof, Băsescu vine la postul public de televiziune și felicită Guvernul de panarame portocalii și alte culori trădătoare pentru această ... mare realizare.

Hoție, hoție pe față !

Petiția pentru demiterea Robertei Anastase

Deputații PNL au inițiativa unei petiții on-line pentru demiterea sinistrei manechine cocoțată în fotoliul de Președinte al Camerei Deputaților.

Semnarea petiției se poate face aici.


Textul acesteia este cel de mai jos:

„După 20 de ani de la Revoluţie, democraţia şi statul de drept sunt batjocorite de către PD-L.

Camera Deputaţilor este condusă prin minciună şi furt.

Roberta Anastase, preşedintele acestei instituţii, al treilea om în stat, săvârşeşte abuzuri după abuzuri, încălcând Constituţia şi legea de funcţionare a Camerei Deputaţilor, iar actuala majoritate parlamentară PD-L-UDMR face zid în jurul ei, girându-i toate aceste ilegalităţi.

Furtul de la votul pe legea pensiilor nu este singura ilegalitate. Este cea mai cunoscută datorită mediatizării subiectului.

Roberta Anastase este o recidivistă patentată. Astfel:

1. Fură voturi, iar în cazul adoptării Legii pensiilor este cu atât mai grav cu cât numărul persoanelor prejudiciate este de ordinul milioanelor;

2. Protejează corupţii PD-L – La dezbaterea raportului Udrea a blocat lucrările Camerei Deputaţilor pentru a o feri pe aceasta de trimiterea în judecată;

3. Măsluieşte voturi atunci când deputaţii PD-L chiulesc de la şedinţă când se votează legi importante. De exemplu: modificarea statutului funcţionarilor publici, pentru a da banii ţării pe mâna clientelei politice pedeliste;

4. Nesocoteşte voinţa electoratului şi încurajează corupţia politică, ajutând la crearea de partide politice în Parlament deşi nu au participat la alegeri.

Pentru toate aceste fapte foarte grave care reprezintă un atentat asupra democraţiei, noi, deputaţii liberali cerem demiterea Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase. Nu acceptăm în fruntea Camerei Deputaţilor, o persoană care, deşi fură, nu plăteşte pentru fapta sa, ca orice cetăţean.

Semnează pentru ca hoţii să plece!

Eu, cetăţean român, nu vreau să fiu reprezentat de un hoţ!”

Poate semna oricare român care se simte trădat de portocalia Roberta Anastase în funcția de Președinte al Camerei Deputaților.

Petiția va arăta câți dintre noi, românii, simt, cu adevărat, dorința de a trăi într-un stat democratic.

Vaporul portocaliu ia apă. Chila este putredă.

Semnalele se înmulțesc. Pedeliștii părăsesc corabia marinarului chior (de beat ?!) și caută alte tărâmuri. Au început să îl părăsească și aliații. Se pare că votul de azi din Camera Deputaților a fost proba supremă.

Întâi am citit la ioșka. Candidatul PD-L la Curtea Constituțională, un profesor de drept de la Cluj, Ștefan Minea (proful lui Boc cel constituțional ?!) a pierdut în fața candidatului PSD, Valer Dorneanu. 161 voturi pentru Dorneanu contra 123 pentru Minea.

Mihai Voicu vine și ne confirmă pe blogul său. Și face precizarea că deputații PSD și ai PNL, toți în păr (dar nu a fost cazul), sunt doar 148. Până la 161 !

Disperați că pierd, pedeliștii încearcă să invalideze votul. Roberta Anastase a început să facă propriile interpretări asupra reglementărilor în vigoare.

Să fie începutul sfârșitului pentru acest pseudo-partid politic din România ? Să fie începutul eliberării noastre de sub dictatura băsesciană ? Să vedem ce va mai fi.

Noi trebuie să continuăm să protestăm, cum putem, în continuare, împotriva abuzurilor lui Băsescu și a găștii lui de mafioți politici.

Deputatii au decis.

Ridzi a fost "detasata" la DNA pentru a sprijini procurorii in ancheta. Face si ea o fapta buna.





Elena Udrea va aburi o comisie de ancheta cu diferenta dintre oportunitate si necesitate. Deja i-a acuzat pe parlamentari ca s-a refacut "coalitia celor 322", din repertoriul lui Zeus Cotrocenensis Basescianus.

Printre altii, in comisia ce s-a nascut, se pare ca va pune intrebari si Adriana Saftoiu. O fi bine, o fi rau. Vom afla.

Oricum, se pare ca "cascavalizarea" Romaniei se apropie de sfarsit. Pana pica Guvernul Boc este posibil sa se ia o pauza.

Barfa politica spune ca se pregateste Berceanu. Ziarul Financiar are o ancheta in derulare.

Boc plange pe umerii PSD varianta scurta a prieteniei intre partide. Mai ieri-alaltaieri ii ameninta. Se schimba lumea ?

DNA a terminat cercetarea prealabila

Aseara la Realitatea TV s-a linistit suflarea stirista. Daniel Morar a declarat ca dosarul Ridzi a fost terminat si ca a cerut procurorului general Kovesi sa se ceara Camerei Deputatilor inceperea urmaririi penale in ce o priveste pe Monica Iacob Ridzi. Kovesi urmeaza sa se pronunte intr-un fel sau altul zilele urmatoare, daca are timp.

Pe 27 iulie, are loc sesiunea extraordinara a Camerei unde se va discuta raportul Comisiei Ridzi si se va da Comisiei Juridice pentru o solutie. Cand se va finaliza cu aprobarea de plen a cererii de incepere a urmaririi penale a deputatului Ridzi la recomandarea Comisiei juridice ? Nu stiu. Poate ca Biroul Camerei a dat deja Comisiei Juridice raportul Comisiei de ancheta pentru o pregatire a raportului final si toate procedurile se vor desfasura si finaliza pe 27 iulie.

DNA a terminat pe procedura normala a denuntului PNL. Ridzi nu poate fi urmarita fara acordul Plenului Camerei Deputatilor. In dosarul DNA mai sunt 6 persoane acuzate de coruptie, oficiali si, posibil, cei de la firmele incauza pentru partea lor de contributie. Pentru celelalte 6 persoane, DNA poate continua procedura.

ANAF verifica, potrivit declaratiei sefului acesteia Sorin Blejnar, activitatea firmelor implicate in afacerile cu MTS. Posibil ca actiunea inceputa de PNL sa aiba rezultate din punctul de vedere al "curateniei" in zona talhariilor media cu politicienii Guvernului. Urmeaza Udrea, PNL declarand ca va cere cconstituirea unei comisii de ancheta pentru activitati asemanatoare de la Ministerul Turismului. Si acolo presa scormoneste de zor si compara datele din contractele incheiate. Si acolo sunt plati duble fata de pretul de piata a unor astfel de actiuni.