Discursul lui Manfred Weber, candidatul PPE la președinția CE

DISCURSUL CANDIDATULUI PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN LA PREȘEDINȚIA COMISIEI EUROPENE, MANFRED WEBER, SUSȚINUT ÎN CADRUL SUMMITULUI LIDERILOR LOCALI ȘI REGIONALI AI PARTIDULUI POPULAR EUROPEAN – 16 MARTIE 2019

Ținând cont de acest eveniment și având această poziție și faptul că ne întâlnim aici cu foarte mulți primari,  nu pot să îmi imaginez un loc mai bun pentru a prezenta viitoarele inițiative ale PPE-ului pentru continentul nostru, pentru Uniunea Europeană, decât aici, la București.

Este grozav să mă aflu aici.  Vă mulțumesc pentru primirea călduroasă!

În primul rând, vreau să subliniez că PNL este unul dintre motoarele din cadrul PPE. Sub președinția lui Ludovic Orban, am văzut astăzi , atunci când am cunoscut candidații și am văzut prezentarea și felul în care  PNL lucrează și forța motrice,  care face parte dintr-o familie mai mare. Aici sunt abordate aceleași chestiuni care sunt abordate și la nivel european și noi suntem un partid care putem să influențăm procesul decizional la toate nivelurile pentru a lupta în interesul cetățenilor europeni.

Așadar, permiteți-mi să vă spun, permiteți-mi să mulțumesc leadership-ului partidului dumneavoastră, lui Ludovic Orban pentru sprijinul pe care l-a oferit  și să nu uităm, PNL este puternic și reprezintă viitorul României.

Mulțumesc Ludovic Orban pentru leadership-ul puternic pe care îl oferi!

Doamnelor și domnilor, mă gândesc la România și când fac acest lucru, trebuie să vă spun că în anii trecuți, România a fost privită ca o țară care vorbea, referitor la statul de drept, la lupta împotriva corupției, discutam despre probleme interne. România nu mai era văzută ca fiind parte dintre țările care iau principalele decizii la nivel european.   Trebuie să ne gândim că România era una dintre țările cele mai pro-europene. Trebuie să ne concentrăm asupra cetățenilor și este o tragedie să nu observăm că România nu mai este un pionier la procesul decizional la nivel european. Este nevoie de aer proaspăt, de spiritul tânăr al noii generații și știți care este motivul! Motivul este că există actualul Guvern din România, care se gândește mult mai mult la interesele liderilor de partid și mult mai puțin la interesul cetățenilor români, în context european.

Există un lucru negativ, pe care trebuie să-l menționez acum că mă aflu la București dar, aspectul pozitiv este că a existat o persoană care a dat un semnal clar că putem avea în continuare încredere in viitorul acestei țări, putem avea în continuare încredere în România, ca partener de încredere pentru noi, la nivel european.  Este vorba despre  preşedintele dumneavoastră,  Klaus Iohannis, care a fost întotdeauna un lider extraordinar și ar trebui să fiţi mândri că aveţi un preşedinte atât de grozav. Mulțumesc, Klaus Iohannis!

Doamnelor și domnilor,  acum, când vorbim de viitorul UE, trebuie să înţelegem că trebuie să începem cu modul de a asculta, cum a spus şi Antonio.  Doamnelor și domnilor, Europa și politica la nivel european trebuie să înceapă să asculte, să ia în considerare îngrijorările oamenilor și nu să se gândească numai la anumite elite.  Totul începe prin îi a-i asculta pe oameni.

De aceea vă spun, nu pot să-mi imaginez un loc mai bun pentru a discuta despre aceste lucruri decât Comitetul Regiunilor . Îi respect pe primari și activitatea lor din viața de zi cu zi. Activitatea legislativă este mai îndepărtată de oameni dar în calitate de primar, la nivel local, dumneavoastră sunteți zi de zi aproape de cetățeni. Așadar, să-i ascultăm pe primari este un lucru esențial. Mă gândesc cum ar desfășura un primar campania, întotdeauna mă gândesc la acest lucru. Atunci când un primar dorește să fie reales, mesajul principal pe care îl transmite este să spună cetățenilor, prietenilor, comunității, mesajul principal este: Da, mi-am făcut treaba!

Deci, trebuie să arăți ceea ce ai făcut în timpul mandatului tău.

Este același lucru,  pentru că în prezent guvernăm Uniunea Europeană, trebuie să spunem oamenilor ce am realizat. Doamnelor și domnilor, în ultimii zece ani, în Europa, am creat 13 milioane de locuri noi de muncă, avem o creștere economică de 2% și, de asemenea, un alt aspect care a fost criticat, în ceea ce privește migrația, ei bine, am reușit să reducem cifra migrației ilegale în ultimii 4 ani cu aproximativ 95% în zona Mediteranei.

Dacă este să ne gândim la Brexit, trebuie să ținem Europa împreună, 27 de țări care să aibă o voce comună în fața Marii Britanii.  Gândindu-ne la aceste trei puncte esențiale, trebuie să vă spun că PPE, sub leadership-ul lui Tajani, Tusk și alături de mine, vom reuși să mergem pe aceeași cale și putem să fim mândrii  de ceea ce am realizat până acum la nivelul Uniunii Europene.

 Și un alt aspect foarte important, doamnelor și domnilor, câteodată,  atunci când vorbim despre Europa, ne concentrăm foarte mult pe aspectele concrete și uităm adesea de perspectiva mai largă.

 Aș vrea să revin la cuvintele președintelui Iohannis, am 46 de ani, doamnelor și domnilor, am crescut în Bavaria și sunt prima generație de pe acest Continent care poate să spună:  Da, trăiesc astăzi și generația mea poate trăi în prezent într-o Europă în care guvernează libertatea și pacea.

Generația tatălui mei s-a născut în 1947, la încheierea celui de-al doilea Război Mondial, a trăit în Bavaria și s-a bucurat de libertate. Dar jumătate din continentul nostru era sub un regim comunist și nu s-a bucurat de libertate iar generația străbunicului meu a mers la război și generațiile dinainte, de asemenea. Așadar, doamnelor și domnilor, vă rog să vă gândiți că eu reprezint prima generație care poate să spună că a trăit pe parcursul întregii vieți într-o Europă care este unită de principiile libertății și păcii.

Și de ce subliniez acest lucru? O fac pentru că acest lucru a fost posibil pentru că lideri din partidul nostru, din partea familiei PPE, cei care au condus în ultimii ani Uniunea Europeană, au reușit să facă acest lucru și mă lupt împotriva tuturor celor care vor să distrugă Europa de astăzi, împotriva populiștilor, egoiștilor, naționaliștilor. Această Europă a fost construită de noi, suntem mândrii și o vom apăra și pe viitor.

Acesta este primul aspect, trebuie să spunem cetățenilor ce am realizat pentru că trăim în cea mai bună Europă pe care am avut-o vreodată. Asta nu înseamnă că totul este în regulă. Nu, mai sunt multe lucruri de rezolvat. Sigur, v-ați referit la acest lucru. Primul mesaj al programul nostru, al manifestului, referitor la ce vrem să facem în Europa este că eu visez la o Europă mai bună și în calitate de viitor președinte al Comisiei Europene îmi doresc să lupt pentru o Europă în care nimeni nu va mai forțat să își părăsească regiunea în care locuiește din motive financiare. Trebuie să lucrăm pentru o Europă în care toată lumea să se bucure de aceleași condiții de trai, peste tot în Europa.

Peste 3,5 milioane de români au părăsit România în ultimii ani. O treime din tânăra generație a părăsit această țară și asta nu poate să mai fie acceptabil, de aceea trebuie să facem mai mult astfel încât să creăm condiții de trai egale și de aceea vă transmit acest angajament clar. Eu, în calitate de președinte al Comisiei, voi fi în favoarea tuturor politicilor regionale de dezvoltare pentru că trebuie să investim în viitorul Europei, să construim infrastructură și să oferim tinerilor un viitor mai bun și mai ales în zonele rurale trebuie să fim deschiși pentru comerț ca europeni și doresc să vă comunic câteva cifre.

1,1 milioane români lucrează, în prezent,  în sectoare în care se produc produse pentru export, deci nu pentru a fi exportate în Uniune, ci în țări terțe. 1,1 milioane de români. Este foarte mult, ceea ce ne transmite un semnal clar. Putem avea un viitor economic bun numai dacă credem în politicile comerciale și aceasta este o problemă, pentru că socialiștii, verzii, cei de stânga sunt sceptici cu privire la viitoarele acorduri comerciale. Am votat la Strasbourg cu privire la acordurile comerciale între Uniunea Europeană și Statele Unite, un dosar foarte important și vă spun că socialiștii se opun acestuia. Socialiștii nu vor să aibă alte acorduri comerciale. Ei vor să facă aceleași lucruri ca Donald Trump, să blocheze comerţul, să-l oprească, să clădească ziduri și vă spun, pe partea economică nu doresc să clădesc vreun zid, eu vreau să creez punţi pentru că este  singura cale de a obține o dezvoltare economică bună și o politică comercială sustenabilă.

Un alt aspect, în ceea ce privește creșterea economică, ne bucurăm în prezent de creștere economică. De ce? Pentru că avem produse bune, inovația este un element cheie. Am vizitat acum puțin timp standurile tinerilor antreprenori și este incredibil să vezi ce de idei bune au tinerii antreprenori din Europa.

Doamnelor și domnilor, pentru a activa inovația și a-i susține pe aceia care produc servicii și produse noi și bune trebuie să mergem pe această cale. Vreau să vă ofer un exemplu și Antonio a vorbit despre acest lucru. 40% dintre cei care sunt prezenți în această sală , 40% dintre europeni vor experimenta în viața lor, se vor confrunta în viaţa lor cu cancerul. Toţi cei care au avut un astfel de caz în familia lor, printre cei apropriați ştiu cum se simt. Se simt lipsiţi de speranţă şi dacă ar fi să îmbinăm toate capacitățile de cercetare de la nivel european, toate bazele de date de care beneficiem și am reuși să facem un master plan în lupta împotriva cancerului, atunci noi europenii am reuși să venim cu un răspuns la cancer, eventual să vindecăm cancerul pe viitor. Nu putem spune daca va dura 5, 7 sau 10 ani, dar dacă europenii ar găsi un răspuns la cancer, atunci acesta va deveni un loc mai bun și oamenii ar fi mândri să fie europeni. Eu vreau să prezint un astfel de master plan în lupta împotriva cancerului. Inovația este un domeniu cheie.

Doamnelor și domnilor mai există un alt aspect cheie la nivel european. Unul sunt locurile de muncă, iar cel de-al doilea, în continuare, discuția cu privire la migrație. Oricând călătoresc prin Europa observ că oamenii sunt îngrijorați în continuare cu privire la migrație. Doresc să vă ofer un răspuns scurt cu privire la punctul de vedere al PPE. Primul punct, condiția prealabilă atunci când vorbim despre migrație este că putem să controlăm frontierele noastre externe. Anul trecut în august am fost în Bulgaria, țară vecină, am vizitat granița Bulgaro-Turcă, un mic râu de face delimitarea la graniță și exista un steag uriaș pe partea cealaltă, deci sunt 2 continente care se întâlnesc la acel punct. Borisov a construit un gard la granița respectivă, o măsură tehnică împotriva migrației ilegale, al cărei pașaport poți să treci peste frontieră cu ușurință, dar pentru imigranții ilegali, pentru a face față contrabandiștilor și a mafiei din regiunea respectivă, migrația ilegală a fost redusă aproape la zero și, doamnelor și domnilor, trebuie să vă spun că toți acei politicieni care sunt dispuși să apere frontierele externe și să arate că la frontierele externe luptăm împotriva migrației ilegale, toți acei politicieni nu trebuie criticați pentru că acei politicieni beneficiază de sprijinul deplin al PPE-ului, pentru că noi vrem să câștigăm controlul la frontierele noastre.

Cel de-al doilea aspect. Suntem un continent care se bazează pe principii de bază, pe umanitate și trebuie să avem grijă și de cei care au nevoie de ajutorul nostru. Un master plan pentru Africa, pentru a-i susține și pentru a le oferi asistență, pentru a asigura evoluții pozitive.

România, Europa nu pot avea un viitor bun dacă continentul nostru învecinat, Africa, se găsește într-o situație haotică pe termen lung, de aceea trebuie să acționăm și există două răspunsuri la această discuție privind migrația, responsabilitatea si preluarea controlului la frontiere. Există multe alte aspecte. De exemplu, Europa este un continent care din punct de vedere economic este puternic. Jean Claude Junker călătorește (..) în America și vorbește despre comerț și vorbește despre noi și despre relațiile dintre noi, dar nu suntem suficient de puternici la nivel politic. Suntem puternici economic, dar din punct de vedere economic suntem încă slabi, de aceea trebuie să găsim o cale, iar afacerile externe sunt menționate în acest sens, pentru că trebuie să răspundem la provocarea  la ceea ce face Vladimir Putin, trebuie să vedem cum reacționăm la ceea ce face Trump, ceea ce face Erdogan în Turica. Toate preocupările din domeniul Afacerilor Externe sunt importante și dacă vom răspunde la acestea, Europa va deveni o putere și din punct de vedere politic.
Trebuie să reușim să vorbim la nivel global pe o singură voce.

Doamnelor și domnilor, câteva observații referitoare la ce trebuie să facem cu privire la viitorul Europei. Vreau să menționez un punct minor, cu privire la aceste acțiuni. Statul de drept. Acesta are de-a face și cu Partidul Social Democrat din România. Sunt surprins trebuie să spun că, pentru prima dată la nivel european, vom avea un procuror șef european care are ocazia de a implementa statul de drept și a se lupta împotriva corupției nu numai la nivel național, dar și la nivel european. Și pentru această funcție, pentru prima dată, am nominalizat o persoană. Este vorba despre o personalitate, o persoană din România, care a fost propusă de Parlamentul European ca si candidat.

Doamnelor și domnilor, este o surpriză pentru mine că Guvernul din România nu sprijină acest candidat, nu o sprijină pe această doamnă. Eu cred că România ar trebui să fie mândră  că primul procuror-şef european ar putea  să fie un reprezentant al României, un cetăţean român, de aceea sprijinim această numire întrutotul.

Doamnelor și domnilor, un aspect în campanie este să spui ce ai realizat, un alt element este să spui oamenilor ce vrei să faci pe viitor și un al treilea element și acesta este necesar în Europa, este să privești la principiile fundamentale, la reguli. La ce ne gândim ca  europeni atunci când vorbim în numele PPE-ului, al PNL-ului și când ne referim la Europa?

Doamnelor și domnilor,

Călătorim prin Europa, dacă zburăm de aici la București spre Dublin sau de la Lisabona către Helsinki, înseamnă să traversezi Europa de două ori și se va găsi foarte multă diversitate privind cultura, mâncarea, unii au bere bună, alții au vin bun. Românii le au pe amândouă, și vin și bere excelente. Deci, aceste lucruri pot fi întâlnite peste tot în Europa., diversitatea este foarte mare, însă un singur lucru îl avem în comun în Europa. Este cu câteva mici excepții în fiecare sat și oraș se va găsi o biserică creștină și de aceea cred că acest continent se bazează pe principii creștine și ar trebui să fim mândri de acest lucru, ar trebui să fim mândri că avem aceste valori de bază comune.

Un alt lucru de bază la care mă gândesc este că trebuie să definim componența finală a Uniunii Europene. Cine face parte din Uniunea Europeană? Sigur, țările din Balcanii de Vest trebuie să aibă șansa de a adera la Uniunea Europeană, nu este nici un dubiu, dar avem discuții și cu prietenii noștri din Turcia, cu privire la calitatea de membru. Permiteți-mi să fiu cinstit în această privință, pentru că în ultimii ani în Turcia, nu putem spune că Turcia a arătat un angajament de implementare a statului de drept și a principiilor și valorilor în care credem. De aceea, Turcia se îndepărtează de Europa, merge tot mai departe. Cred că cel mai bun lucru pe care îl putem face în prezent în această relație este să avem o abordare cinstită. Ce înseamnă acest lucru practic? Înseamnă că ar trebui să spunem prietenilor noștri turci că dorim să avem o relație puternică, că dorim să avem o relație de prietenie puternică, dar calitatea de membru pe deplin al Turciei în Uniunea Europeană nu va putea funcționa și vă promit că eu voi opri discuțiile cu privire la acest lucru, pentru că trebuie să definim frontierele Uniunii Europene în final.

Ultimul punct pe care trebuie să îl menționez, doamnelor și domnilor, naționalismul a revenit ca subiect de discuție. Nu există nicio contradicție între mândria locală și națională și între mândria de a fi european. Pentru noi, aceste trei identități merg mână în mână și nu voi permite niciunui naționalist sau populist, să spună cetățenilor că acestea sunt valori care vin în contradicție. Nu, pentru noi ele sunt împreună.

Asta vom oferi europenilor în următoarele săptămâni și luni. În campanie, vom spune oamenilor ceea ce credem, ce reprezentăm în calitate de europeni adevărați. Nu vom da vina pe Europa pentru tot ce se întâmplă, noi suntem adevărații europeni și avem un plan pentru viitor. Vom arăta oamenilor că avem rezultate, că vrem încrederea lor și că avem un viitor pentru Europa și că ne sprijinim pe valori fundamentale. Credem în  aceste valori pe care este construită Europa, de aceea campania poate să fie un succes. În România ne-ați arătat că este posibilă o astfel de ascensiune. Haideți să luptăm împreună, să facem campanie împreună pentru o Europă mai bună, pentru o Europă care se află în mâinile noastre.

Vă mulțumesc!

Ludovic Orban, despre Autostrada Moldova

Declarație de presă a Președintelului Partidului Național Liberal, Ludovic Orban:

Guvernul PSD refuză să facă Autostrada Moldova și condamnă la subdezvoltare și sărăcie o mare parte a României. Somăm guvernul Dragnea - Dăncilă să nu mai saboteze dezvoltarea Moldovei și să depună urgent la Bruxelles solicitarea de finanțare a autostrăzii Iași – Tg. Mureș.

Într-o ieșire publică fără precedent, Comisarul European pentru Dezvoltare Regională a cerut Guvernului României să nu mai insulte oficialii europeni cu scuze lamentabile și eschivări penibile și să folosească urgent banii Uniunii Europene pentru construcția autostrăzii Iași – Tg. Mureș

Niciodată până acum, România nu a fost mai sever și mai grav avertizată de un oficial european că sabotează un proiect major de infrastructură de interes strategic atât pentru cetățenii români cât și pentru conectarea țărilor din Europa Centrală și de Est.

Suntem în fața unei dovezi maxime a incompetenței guvernului PSD – ALDE, condus de o șleahtă de ageamii în gestionarea treburilor publice, în frunte cu prima analfabetă funcțional a țării, Viorica Dăncilă, și controlat de un condamnat penal care are alte interese decât dezvoltarea țării.

În anul centenarului României Mari, guvernul Dragnea – Dăncilă a arătat cea mai mare bătaie de joc la adresa idealului de unire al tuturor românilor prin construcția de autostrăzi care să lege regiunile istorice ale României.

Sabotarea construcției autostrăzii care leagă Moldova și Basarabia de vestul României și de Europa este o trădare a intereselor naționale care condamnă românii de pe cele două maluri ale Prutului la subdezvoltare și sărăcie și urmărește păstrarea acestor regiuni în zona captivă a intereselor rusești.

Românii trebuie să știe că ne aflăm într-o situație extrem de gravă în care Comisia Europeană face apeluri insistente pentru ca Guvernul României să folosească banii europeni pentru construcția autostrăzii Tg. Mureș – Iași însă guvernarea PSD – ALDE refuză cu premeditare să facă demersurile necesare pentru a obține această finanțare nerambursabilă de la partenerii noștri europeni.

Somăm guvernul Dragnea – Dăncilă și coaliția PSD – ALDE să nu sacrifice idealul realizării Marii Uniri prin legarea cu autostrăzi a tuturor regiunilor României pentru interese obscure ascunse în spatele unor formule fantasmagorice de parteneriat public-privat și să folosească banii europeni alocați pentru aceste proiecte.

Cerem guvernului României să trimită în regim de urgență la Comisia Europeană cererea de finanțare pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru construcția autostrăzii Moldova Iași – Tg. Mureș și finalizarea documentațiilor necesare pentru pregătirea lucrărilor de proiectare și construcție.

Autostrada Moldova Iași – Tg. Mureș este un proiect de interes strategic atât pentru România cât și pentru Europa care nu trebuie sabotat din incompetență sau din interese meschine care vor ca Moldova să rămână în continuare cea mai săracă regiune a Europei.

Pentru guvernul PSD – ALDE, scuza că sunt proști nu mai merge. Moldova trebuie unită cu restul României și cu Europa prin autostrada Iași – Tg. Mureș iar Partidul Național Liberal își asumă realizarea cu prioritate a acestui proiect major infrastructură cu finanțare de la Comisiei Europene. 

Ludovic Orban,
Președintele PNL

Parteneriatul estic mai mult decât o piață de desfacere pentru produsele europene.

Agerpres (aici).

O intervenție „calmă” a șefei diplomației UE, cu referire la Parteneriatul Estic - relațiile UE cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina -, este de fapt o reacție a CE la modul în care unele state europene tratează problematicile complexe ale statelor care fac parte din acest parteneriat. De la indiferența politică la interesul economic. Nu există o abordare unitară în politicile externe. Cei din vestul Europei se uită la avantajele pe care le-ar putea obține din comerțul cu aceste state, dacă este posibil ca exporturile lor să fie mai mari, poate nici atât, cei care sunt vecinii lor sau în imediata vecinătate au și preocupări de natură politică. Altfel nu se explică declarația lui Mogherini:

„O uniune de jumătate de miliard de cetățeni ar putea fi tentată să se uite la vecinii săi și să vadă potențiali sateliți aserviți. Dar aceasta ar fi un dezastru. Nu avem nevoie de sateliți. Avem nevoie de parteneri puternici”.

Ei bine, „partenerul puternic” în accepțiunea UE este țara stabilă politic, reformată democratic - cu instituțiile statului de drept funcționale -, predictibilă economic în sens pozitiv. Fără a specula aiurea, parteneriatul presupune o egalitate între parteneri, presupune relații apropiate pentru obiective comune.

Multe state din vestul Europei au suferit „daune” în urma crizei euro. Au suferit pentru că ele au fost la originea crizei. Grecia a fost cea mai „nesăbuită” dintre ele. Cetățenii europeni trag ponoasele politicilor laxe, neglijente la nivelul comunității euro față de comportamentul național al unor state care, după ce au aderat la euro au început să reclame suveranitatea asupra politicilor fiscale naționale deși, aderarea la euro și la regulile fiscale conexe a fost un act de suveranitate ! Politica este „curvă” iar acest comportament ne arată că zicala este valabilă pentru toate țările lumii.

Nici nu s-a început lucrarea pentru calmarea zonei euro că Grecia mai face o nefăcută. Deschide frontiera pentru traficanții de persoane și generează, astfel, cea mai mai mare migrație în Europa a unor populații străine din ultimele secole. Suntem abia la început. Criza migrației este abia la început. Germania care s-a impus, împreună cu Franța, în criza euro nu a mai putu face față crizei migrației deși a ieșit imediat „la înaintare” cu ideea „importului de forță de muncă” necesar industriei germane și chiar europene. Alte state au contracarat cu existența unui număr mare de șomeri în statele europene, șomeri care ar putea să constituie „rezerva” de forță de muncă necesară după ce ar fi fost organizate cursurile de calificare necesare.

Dacă suntem corecți, vom vedea că de la criza euro la cea a migrației s-a produs un fenomen neplăcut. Parteneriatul estic a început să scârțâie. Foarte serios. Mai mult, vecinul de la răsărit cu pretenții de mare putere globală a comis acte de agresiune statală cucerind un teritoriu al altui stat și amplificând stările de beligeranță pe teritoriile altor state unde a instituit, preventiv, zone de conflict înghețat. Numai cine nu are ochi nu vede că Rusia este beneficiara crizelor europene. Numai cine nu are ochi nu vede că toate evenimentele sunt legate între ele.

Politicienii preocupați de ansamblul situației și nu doar de problemele legate de guvernarea iresponsabilă din unele state au început să spună lucrurilor pe nume. NATO, prin reprezentanții săi în Europa, pune degetul pe rană. Migrația care sufocă astăzi Europa este sprijinită de Rusia. Prin mijloace și pe căi oculte. Cu ajutorul partenerilor din Europa. Parteneri dependenți, cumva, de resursele de hidrocarburi ale Rusiei dar mai ales de piața rusă.

Tot politicienii de la nivel înalt scot în evidență faptul că statele membre ale Parteneriatului Estic au început să aibă probleme majore. Ucraina pierde teritoriul Crimeei și are trupe de ocupație ruse în două regiuni industriale majore. În Moldova s-au activat curente politice care se opun parteneriatului țării cu UE, nu doar cu România ( motivul fiind lupta împotriva „Guvernului corupt” !), în Armenia rușii își întăresc prezența militară pe motiv de relații proaste cu Turcia, Georgia are iar probleme la „frontieră” cu forțele armate ruse etc.

Se vorbește din ce în ce mai puțin de dezvoltarea acestor țări și asigurarea parteneriatului cu ele și din ce în ce mai mult de modul în care trebuie gestionată migrația și costurile impuse de aceasta concomitent cu costurile UE pentru refacerea zonei euro. Se renunță la o gândire strategică pe termen lung cu privire la siguranța Europei comunitare pentru a face loc unor probleme interne. Probleme care au, de bine de rău, reglementări clare. Și criza euro are reglementări, pentru migrația invazivă sunt reglementări, pentru protecția frontierelor externe sunt reglementări numai că în loc să fie aplicate, acestea sunt discutate. Este anormal.

Europa are nevoie de tot spațiul european pentru a fi „întreagă”. Are nevoie și de Belarus - care începe încet-încet să se opună proiectelor Moscovei -, are nevoie de Ucraina, de o Ucraină întreagă, are nevoie de statele cu care colaborează din zona Caucazului, vecinii Turciei - Georgia, Armenia, Azerbaijan, are nevoie de Turcia. Nu mai spun de R. Moldova ! Europa trebuie să își unească toate statele din Balcani. Este inadmisibil ca aceste state să fie lăsate la cheremul Rusiei. Este inadmisibil ca UE să lase Turcia singură în fața Rusiei și a manevrelor ticăloase comise de aceasta.

Noi nu putem accepta ca UE să renunțe la Parteneriatul Estic. Nu putem accepta ca acest parteneriat să se rezume doar la considerarea acestor state ca piețe de desfacere pentru producătorii europeni. Este vorba, până la urmă, de siguranța României în contextul mai larg al spațiului geografic apropiat. Așa cum trebuie să ne preocupe și situația Siriei de după actualul război ciudat. Nu putem fi de acord ca Siria să devină o altă mare bază militară rusă într-o zonă în care România are relații diplomatice și comerciale speciale. La fel ca multe alte state europene.

Mă bucură faptul că la nivelul CE se pune problema astfel. Bine, la noi nu avem presă, avem doar niște propagandiști mai preocupați de chiloții „divelor” de la Antene decât de problemele cu adevărat importante. Mă bucură și faptul că la nivelul Guvernului și al Președinției există astfel de preocupări, sunt însă întristat de faptul că ele nu ajung la public, la oamenii care dau votul unor politicieni care nu sunt capabili să distingă ce este important pentru România și ce nu.

Grecia este din ce în ce mai „strâmtorată. Politicile aplicate „pentru Europa” au eșuat.

Criza imigranților în Europa a dus la ruperea „vălului” umanismului. Politică agresivă de stânga, umanismul provoacă daune imense țărilor care au dat dovadă fie de neglijență, fie de prostie, fie de pragmatism prost înțeles.

Pe de altă parte, criza a obligat statele europene să accepte realitatea. Disensiunile pe tema „refugiaților” au scos la lumină nu doar diferențele culturale aproape insurmontabile între europeni și „refugiați”, dar și incapacitatea celor mai dezvoltate state europene de a administra valul imigraționist.

Germania încă o ține langa, la nivel politic înalt, cu teoria „beneficiilor în viitor” a primirii „refugiaților”. Germania care a aplicat o cenzură severă în media când a fost vorba de a se ști ce anume s-a petrecut și care sunt daunele aduse populației germane (culmea, daune nu doar în comunitățile „pure”, ci și în comunitățile etnice care au venit în Germania cu zeci de ani în urmă !), acum ne spune că peste 80% dintre imigranții chestionați nu au nici o calificare, enorm de mulți dintre ei (cam 40%) sunt analfabeți, majoritatea sunt ostili unei forme de pregătire profesională în sensul dorit de investitorii germani - cumva autorii morali ai migrației -, există serioase impedimente privind învățarea limbii germane, mai grav însă este incompatibila cultură germană cu ce cultură au imigranții etc. Un lider religios islamist din Germania afirmă netulburat că de vină pentru agresiunile de la Koln sunt femeile, pentru că folosesc parfumuri și sunt îmbrăcate sumar. Ar fi culmea ca din Germania să află că Guvernul este de acord cu astfel de păreri și că cere populației din Germania să nu mai cumpere parfumuri și să îmbrace haine islamice !

Fără glumă, chiar dacă nu toți au urmărit unele evenimente, din punctul de vedere al politicilor europene financiare, modelul cu care s-a încercat salvarea Greciei a picat. Va fi interzis pe viitor. Provoacă daune tuturor celorlalte state membre ale UE și intereselor comunității europene în viitor.  Punct. Grecia are o mare problemă în primirea, pe viitor, a unor „ajutoare” financiare de la FMI, BM, BCE, CE etc. Alexis Tsipras a picat testul politicianului cu viziune. Ori reduce cheltuielile Guvernului grec, ori condamnă grecii la foamete. Destrăbălarea are picioare scurte.

Parcă o astfel de știre nu este de ajuns, vin și „sancțiunile” statelor membre ale UE pentru larghețea cu care Grecia a permis „invazia Europei”. Pentru că Grecia asta a făcut.

O opinie juridică anunțată la ultima reuniune a JAI spune că frontierele externe ale spațiului Schengen sunt la frontiera externă a statelor care au aderat la UE. Aici intră România, Bulgaria, Croația, Cipru. Opinia este întemeiată. Prin aderarea la Uniunea Europeană, aceste state aplică, obligatoriu, reglementările Acordului Schengen, ale Convenției de aplicare a Acordului, ale Regulamentului Schengen, ale tuturor deciziilor care privesc frontierele externe ale Uniunii Europene, aceste state participă la Frontex și la acțiunile de cooperare la frontieră coordonate de Frontex, au personal angajat în acțiuni la frontierele altor state sub egida Frontex. Lipsește actul formal al aderării teritoriale la Spațiul Schengen. Îndeplinirea formalității va duce la eliminarea controlului circulației persoanelor din respectivele state la trecerea frontierei cu Ungaria - în cazul României -, cu Grecia - în cazul Bulgariei -, cu Ungaria, Slovenia și Italia - în cazul Croației.

Deja, mai multe state cer, imperativ, ca statele membre ale UE să acorde asistență Macedoniei pentru a închide frontiera cu ... Grecia. Propunerea vine de la Slovenia, este susținută de Germania și nu numai. Austria cere suspendarea temporară a Greciei din Spațiul Schengen. Mai mult, Germania afirmă că nu dorește să transforme Macedonia și Bulgaria în state cu rol de „sală de așteptare” pentru imigranți/refugiați (aici). Nici mai mult și nici mai puțin o invitație la închiderea frontierei acestor țări cu Grecia (aici).

Premierul Greciei, Alexis Tsipras vede pericolul către care se îndreaptă Grecia: va deveni „o cutie neagră pentru refugiați”. Deși se folosește termenul „refugiați”, situația nu este așa. Este vorba despre imigranți. Printre imigranți sunt și refugiați.

Tsipras are dreptate. Austria a comunicat deja numărul maxim de refugiați pe care îi primește. Germania se simte deranjată că nu a fost consultată (aici). Hm. Austria a coborât plafonul de la 90.000 în 2015 la 37.000 în 2016. Probabil că Germania spera ca o parte dintre refugiații pe care urma să îi respingă să îi dea Austriei. Austriecii au fost mai hoți și le-au tăiat „macaroana”.

Suedia plafonează și ea numărul de imigranți pe care îi acceptă. Ungaria a comunicat prin intermediul prim-ministrului Orban că refugiații nu vor mai trece pe teritoriul Ungariei și nici nu vor primi azil. Mai mult, Orban recomandă Macedoniei și Bulgariei să închidă frontiera cu Grecia și printr-un gard de sârmă ghimpată. Danemarca a introdus controale la frontiera cu Germania și refuză imigranții care doresc să o tranziteze sau să „o ocupe”. Belgia a respins peste 10.000 de cereri de azil în anul ce s-a încheiat iar procesul tinde să devină o particularitate comportamentală a tuturor guvernărilor din Europa. Grecia intră din ce în ce mai mult în corzi. Internaționalismul socialist costă scump. Mai ales când pleci „la război” contra partenerilor europeni care, la un moment dat, din altruiști devin egoiști.

Mai bag de seamă și faptul că Grecia va trebui să îi returneze pe imigranții pe care îi tot primește dacă vrea să aibă bani suficienți pentru a asigura un nivel de trai decent pentru grecii care depind de politicile guvernamentale. Ajutoarele care vor fi acordate de CE nu vor veni din cornul abundenței, au și ele o limită. Dacă va continua să îi primească pe imigranți, celelalte state ale UE vor spune că este treaba Greciei cum îi întreține.

Aventura Syriza se apropie de final. Nu a reușit destabilizarea UE, nu a reușit prăbușirea monedei euro, nu a reușit nici cu deschiderea ilogică a frontierelor pentru primirea imigranților. Dacă au urmat un plan al altei puteri politice, interesată să distrugă Comunitatea Europeană, au dat greș. Vor plăti pentru asta.

Ceva nu este în regulă cu Codul Fiscal. Unde este sursa de finanțare a măsurilor alese ?

Multă lume entuziasmată de Codul fiscal trecut prin Parlament. Se taie de colo, se dă dincolo, pe lângă se măresc venituri, se dau ajutoare sociale ... foarte bine. Ideile nu sunt rele. Atâta timp cât am garanția că mă ține buzunarul. Dacă nu mă ține, atunci am nu o problemă. Am mai multe.

Nu am de gând să fiu de partea populiștilor socialiști. Ba, din contra, îmi este teamă că alegerile de anul viitor constituie motivul pentru care s-au luat astfel de măsuri. Acesta este motivul pentru care au fost susținute.

Unele grupuri politice dar și specialiști arată că Ponta și Guvernul său au venit cu propunerile fiscale fără însă să prezinte o situație a resurselor care să acopere deficitele ce se nasc. Vor fi deficite. Dispare acciza care a fost o sursă a bugetului, până acum. Dispare taxa pe stâlp care, la rândul ei, a adus niște bani la buget. Dispare TVA de 24% prin transformare în TVA de 19%. Ba, mai mult, la unele produse, TVA scade până la 9%. Și aici vor fi sume care nu vor mai veni la buget.

Reducerea cheltuielilor guvernamentale, spun specialiștii, nu pot acoperi deficitele ce se crează. Mai mult, nici una dintre măsurile de mai sus nu se adresează dezvoltării economiei, diversificării ei, creșterii producției sau creșterii productivității muncii în firmele existente.

Pe bună dreptate cei de la FMI, MB, CE se întreabă cum se vor acoperi deficitele pentru ca statul să funcționeze potrivit angajamentelor asumate.

Pentru că avem niște cheltuieli de făcut. Una este să ai 2% pentru apărare din 100 miliarde și alta este să ai 2% pentru apărare din 80 sau 90 de miliarde. La fel pentru toate celelalte sisteme de interes național: învățământ, sănătate, Justiție, ordine publică, siguranță națională etc. În condițiile în care legislația care să ușureze deschiderea de noi întreprinderi și stimularea lor este mult rămasă în urmă. În condițiile în care statul este incapabil să aducă la buget sumele ce i se cuvin din taxele și impozitele stabilite de lege. Relaxăm fără a avea garanția că aceasta va întări statul. Ba, dimpotrivă, îl slăbește.

Acum citesc și mă crucesc cum Ponta, din spitalul turcesc unde se tratează, contaminat probabil de propaganda Syriza din Grecia (este mai aproape de Grecia decât de România !), copie stilul de propagandă al extremei stângi grecești și scrie tâmpenia asta:

„O ştire care confirmă faptul că reducerea cotei standard de TVA la 19% prin noul Cod Fiscal va avea un efect pozitiv similar! Update - Codul Fiscal a fost adoptat prin consens politic (votat de toate partidele) şi prin cea mai amplă consultare cu mediul de afaceri (în special Coaliţia pentru Dezvoltarea României)! Cred că în acest moment toţi adversarii dezvoltării, prosperităţii şi independenţei noastre economice sunt în stare de orice ca să blocheze aplicarea măsurilor din Cod! Fac un apel la toţi românii de bună credinţă să facem front comun împotriva oricăror asemenea tentative evident împotriva interesului nostru ca ţara şi societate!”.

Culmea, criticii codului sunt cei pe care Tsipras îi acuză că „șantajează poporul grec”. Ponta devine, astfel, aliatul lui Tsipras.

Să ne fie cu iertare, dar Ponta este dobitoc de-a binelea. Datorită acordurilor cu FMI, România a primit un bonus la atragerea fondurilor europene, contribuția ei scăzând de la 15% la 5%. Tot datorită acordurilor cu FMI, România s-a împrumutat de la băncile private cu dobânzi foarte mici. Tot datorită acordurilor cu FMI, România și-a putut mări rezerva valutară (devenită aproape cât un buget de țară !). România nu a dus lipsă de lichidități. Tot acordurilor cu FMI trebuie să le recunoaștem creșterea ratingului României. Este vorba despre încredere. Continuând aventura cu opoziția față de FMI, BM și CE unde crede Ponta că ajungem ? Pentru că tot ce am acumulat se poate duce ca un fum. Nu suntem atât de dezvoltați încât să stăm pe picioarele noastre.

BNR, prin Mugur Isărescu a „criticat” noul Cod fiscal. Nu ne face bine. Măsurile sunt luate în grabă. Nu se iau pe măsură ce excedentul devine stabil ca urmare a dezvoltării. Iar dezvoltarea actuală, pe baza consumului populației, nu este sustenabilă.

Pentru că am îndoieli, nu o să fiu de acord cu PNL în susținerea acestui Cod fiscal. Aduce beneficii personale (în special politice) însă faultează sistemele statului. Care azi au mare nevoie de stabilitate.

Negocierile pe buget cu FMI și CE au în centru buna guvernare. O guvernare serioasă nu „miștocăreală”.

Încerc să scap de balastul media cu privire la aceste negocieri. Sunt enervat de comportamentul media al politicienilor și, mai ales, de comportamentul guvernanților. Peste toate, vine și Ponta cu glumele lui proaste cu privire la aceste negocieri.

De la început trebuie să scoatem din ecuație o presupusă vinovăție a FMI sau a CE cu privire la aceste negocieri. FMI este bancherul care dă niște bani pentru realizarea unui proiect de stat - exercițiul bugetar - și dorește să aibă garanția primirii banilor înapoi cu tot cu dobânda aferentă. CE este supervizorul asupra îndeplinirii angajamentelor luate ca țară în realizarea politicilor comune europene și decidentul în distribuirea finanțărilor europene pe proiectele de țară. Au interesul ca banii ceruți de România să fie folosiți doar în acele proiecte convenite de comun acord. Din punctul de vedere al CE, banii destinați României trebuie să asigure reducerea decalajului economic dintre România și celelalte state europene dezvoltate. Ca atare, România va trebui să folosească banii pe care îi cere sau influența FMI și a CE doar pentru dezvoltare economică.

Din nefericire pentru noi, guvernele noastre nu au fost parteneri serioși în contractările anterioare. De aceea există divergențe între FMI și CE cu guvernul. Cheltuielile și angajamentele guvernamentale nu au fost făcute, în totalitate, pentru susținerea instituțiilor statului și dezvoltare. Multe cheltuieli au fost „voluptorii”. Au urmărit alte scopuri. În special politice. Practic, au fost foarte mulți bani aruncați pe „apa sâmbetei”. În timp ce proiectele vitale pentru dezvoltarea economică au fost blocate, au fost subfinanțate, au fost modificate pentru a satisface interesele politice ale guvernanților.

O cerință majoră a CE și a FMI este ca între deficitul pe ESA și deficitul pe cash să nu mai existe diferențe. Este o cerință pe care o salut. Este o invitație la seriozitate. FMI lucrează, se pare, cu deficitul pe cash iar CE lucrează cu deficitul pe ESA. Iau de la Mediafax (aici) precizările:

- deficitul pe ESA, unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor;

- deficitul pe cash, care cuprinde cheltuielile efectuate.

Cum văd eu. Modelul deficitului pe ESA este cel corect. Acest model impune o maximă seriozitate în proiectarea unor angajamente. Din moment ce le faci, trebuie să le acoperi financiar. Trebuie să te limitezi la posibilitățile pe care le ai. Practic, modelul ESA lovește în comportamentul irațional al politicienilor români de până acum. Promisiuni electorale fără acoperire.

România s-a angajat, în 2011, prin semnătura lui Traian Băsescu la un deficit în 2015 de 1,4%. În stilul golănesc al politicilor bugetare ale PSD și aliaților lui, aceștia vor să crească deficitul la 2,1% pe considerente stupide. Pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru cofinanțarea proiectelor europene. Ei bine, se pare că FMI și CE nu sunt de acord cu adăugarea cheltuielilor de apărare la suplimentarea deficitului. Eu sunt de acord. Cheltuielile de apărare trebuie să fie în interiorul și numai în interiorul bugetului normal. Nu sunt de acord nici cu creșterea deficitului pentru cofinanțare. Avem trista experiență a cofinanțărilor din anii trecuți. Nu ne împrumutăm ca țară pentru ca într-o localitate să facem o pârtie de schi, un patinoar, un parc sau o sală polivalentă ! Să nu uităm cofinanțările de pe timpul dezastruosului ministeriat al Elenei Udrea. Între timp, autostrada Constanța-Nădlac stă neterminată deși pentru ea există cofinanțare europeană.

CE are ochii cât cepele. După modul cum a folosit banii guvernul român până acum, sunt slabe speranțele pentru reducerea decalajelor față de statele europene dezvoltate. Prin comportamentul guvernelor României am devenit „cerșetorul” Europei. Cerem bani și îi aruncăm pe băutură !

Să fiu în locul FMI și al CE aș opri finanțarea unui împrumut (cu beneficiul dobânzilor mici la împrumuturile de stat !) fără existența unor proiecte clare. Da, un deficit mai mare pentru a termina infrastructura rutieră cu condiția opririi finanțării și înapoierii banilor deja dați dacă proiectul este modificat fără aprobare sau este oprit fără a fi finalizat. În al doilea rând, finanțarea de la buget a comunităților locale care nu produc ar trebui revăzută. Sunt găurile negre. Așa cum am văzut la unele emisiuni sunt comune întregi care primesc bani de la buget fără a avea o activitate economică cât de cât. Nu se mai poate. Plătim funcționarii primăriei iar locuitorii sunt „plătiți” sub forma ajutoarelor sociale ca să stea. Să stea de pomană. Inadmisibil. Acei bani trebuie distribuiți către necesitățile statului.

Nu știu ce buget va face Ponta și gașca de derbedei cu care s-a înconjurat. Are de unde reduce cheltuieli. Are de unde aduce bani - evaziunea fiscală. Are unde corecta pentru ca bugetul să nu mai fie anemic. Au scăzut TVA la pâine și l-au crescut la alcool. Proastă acțiune. Evaziunea la alcool a explodat. Pâinea a revenit la prețurile de dinainte. Producătorii legali și produsele nefalsificate au fost copleșiți de mafioți și produsele contrafăcute. Nu are treabă guvernul, deși rolul lui este să apere economia reală și nu mafia.

Esența acestor negocieri este ieșirea din „miștocăreală”. Cele două modele trebuiesc egalizate. Ce este pe ESA să fie și pe cash.

Traian Băsescu încalcă nu doar Constituția ci și legile în vigoare

Am citit tot felul de declarații în legătură cu atitudinea lui Traian Băsescu și replicile lui Victor Ponta precum și a altor miniștri.

M-am uitat în Constituție să văd cine are dreptate. Constituția îmi spune că dreptatea este de partea Guvernului.

Traian Băsescu comite încă un act samavolnic împotriva interesului național, împotriva statului român, nu doar împotriva unei guvernări susținute de o însemnată majoritate parlamentară. Fapta lui Băsescu are și un nume în Codul penal: abuz în serviciu contra intereselor publice. Art. 248 Cp.

„INFRACŢIUNI DE SERVICIU SAU ÎN LEGĂTURĂ CU SERVICIUL
Art. 248
Abuzul în serviciu contra intereselor publice
Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.

Interesul public este exprimat prin vot. Populația își exprimă interesul public prin cei pe care îi mandatează să facă parte din legislativ ( Parlament ) iar prin actul de voință al legislativului să formeze guvernul și să conducă țara potrivit prevederilor constituționale și a legile date pentru aplicarea Constituției. Prin extensie, Guvernul este reprezentantul voinței populare și exponentul intereselor acesteia. Politicile Guvernului se aprobă de Parlament (legislativul) și devin obligatorii pentru oricare persoană din România.

Traian Băsescu vorbește de opoziția lui la majorarea accizei la carburanți ca o măsură menită să sprijine dezvoltarea economică. Nu este treaba lui. Este treaba exclusivă a guvernului. Guvernul are program economic, Guvernul face politicile economice, politici interne dar și angajamente de politică externă. Ca atare, refuzul lui Băsescu de a semna un memorandum de înțelegere al Guvernului cu FMI și CE constituie el însuși un act de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Iau de la Hotnews reacția CE la declarația lui Băsescu:

„„Romania a fost cea care a solicitat un program de precautie si Romania este cea care trebuie sa decida daca doreste sa continue cu programul care a fost convenit", a afirmat oficialul din Comisia Europeana, intr-o declaratie transmisa HotNews.ro. 

El a subliniat, insa, ca indiferent de decizia Romaniei, este esential ca tara sa continue aplicarea recomandarilor Consiliului Uniunii Europene din iulie. 

„Indiferent ce alegere face Romania, este esential ca tara sa continue punerea in aplicare a recomandarilor emise de catre Consiliul Uniunii Europene in iulie. Acestea includ masuri fiscale pentru a asigura atingerea obiectivelor bugetare convenite si ample reforme structurale pentru imbunatatirea capacitatii administrative a Romaniei si pentru a ii ridica potentialul de crestere economca", a mai declarat purtatorul de cuvant pentru afaceri economice si monetare din Comisia Europeana””.

Reacția îmi arată că Guvernul României a construit un proiect economic necesar „îmbunătățirii capacității administrative a României și pentru a-i ridica potențialul de creștere economică”. Să îmi fie cu iertare, dar ce face Traian Băsescu acum este împotriva scopului declarat al înțelegerii convenite de Guvern cu FMI și CE.

Fără prea multă discuție, un astfel de comportament este acceptat pentru opoziția parlamentară. Este normal să fie așa, deoarece opoziția parlamentară are, așa ar fi normal, un alt proiect de guvernare iar opoziția la proiectele guvernului sunt normale. Poziția lui Traian Băsescu nu mai are beneficiul „opoziției” politice. Competențele și atribuțiile constituționale îl obligă să finalizeze actele de politică economică ale Guvernului. Cu privire la memorandul cu FMI, Constituția îl obligă să îndeplinească actul formal de finalizare a procedurii interne prin semnarea lui. Constituția spune că actele internaționale sunt negociate de Guvern, chiar dacă sunt „încheiate” (în sensul de semnate) de Președintele României. Nu există marjă de joc politic în acest domeniu. Având în vedere că Guvernul reprezintă interesul populației în actul administrativ, Traian Băsescu comite un act de sfidare a interesului național.

Cu privire la scumpirile declarate în sprijinul acordat de unii și alții lui Băsescu, să fim serioși. În anii guvernării băsesciene carburanții s-au scumpit cu 60% fără ca acciza să crească ! Apoi, prețul carburanților va mai crește sau va scădea funcție de politicile energetice internaționale. Acciza însă se va constitui ca sursă de finanțare pentru realizarea unui interes public major: infrastructura rutieră.

Băsescu este o jigodie. Sper ca Parlamentul și Guvernul să găsească „ac de cojocul lui” și să îi aplice legea. Dacă va mai continua astfel, dacă Guvernul și Parlamentul nu vor lua atitudine să îi arate care îi sunt limitele constituționale, actuala guvernare se va duce de râpă. A venit momentul ca USL să îi arate lui Băsescu că are majoritate în Parlament. Decât să ducem țara în criză, mai bine îl crizăm pe Băsescu. La comportamente extreme se răspunde cu soluții extreme. Nu știu dacă nu cumva a venit timpul pentru o nouă suspendare pentru acțiuni ostile statului român !

Acordul cu CE, FMI și BM la final. Acord bun. „Bolnavul” redevine sănătos.

Negocierile s-au terminat. Față de alte negocieri, catastrofale sub conducerea lui Băsescu și Boc, acestea sunt un succes. Nu se mai taie din punga românului, se adaugă. Poate nu mult, însă suficient azi pentru a da speranță în ziua de mâine. În plus, eu văd politicile anunțate ca fiind un minim de politici publice în domeniul economic și fiscal ce ajută economia, în limite acceptate de exigenții „diriginți” ai CE, FMI și BM, nu o bagă în „spital”. Economia românească este cu „fișa de externare” pe jumătate scrisă din zona economiilor bolnave, stare și zonă în care a fost dusă de politicile catastrofale ale lui Traian Băsescu și a guvernelor pedeliste conduse de Boc beneficiari ai expertizelor unor catastrofe cu pretenții de economiști și finanțiști.

Preiau de la Guvern comunicarea de ieri seară, fără intervenții în text.

„Victor Ponta: Bună seara! Aş vrea să fac o scurtă declaraţie, după care domnul vicepremier, ministru de finanţe, vă va da detalii şi vă va răspunde la întrebările dumneavoastră. Am finalizat cu bine astă-seară negocierile cu instituţiile internaţionale, Comisia Europeană, FMI şi Banca Mondială referitoare la bugetul pe anul 2014 şi la priorităţile noastre pentru anul 2014. Vreau să mulţumesc domnului Chiţoiu, domnului Voinea şi tuturor celorlalţi care au făcut parte din echipa coordonată de domnul vicepremier, pentru că, evident, nu a fost vorba despre nişte discuţii uşoare.

Au fost abordate probleme extrem de dificile şi alegeri dificile referitoare la priorităţile pentru anul viitor. Aş vrea să vă precizez câteva dintre punctele care s-au aflat în discuţie şi asupra cărora, evident, am luat decizii pentru a putea anunţa astăzi şi mâine, în mod oficial, încheierea cu succes a acestor negocieri.
În primul rând, am stabilit pentru anul viitor un deficit bugetar atât ESA, cât şi pe cash, de 2,2% din PIB şi, evident, în scădere faţă de anul acesta, conform obligaţiilor pe care România le are ca ţară care a ratificat Tratatul de guvernanţă fiscală. Însă, un deficit de 2,2%, care va fi luat în calcul într-un PIB în care anul viitor se consideră că îşi va continua creşterea ca şi anul acesta, cu 2,2%.

Pentru investiţii, în ansamblu, am prevăzut ca date de construcţie a bugetului investiţii care să depăşească 6% din PIB, în acest fel având posibilitatea să continuăm creşterea economică şi să lansăm anumite proiecte extrem de importante pentru diverse domenii. Referitor la salariul minim, vom lua în calcul creşterea acestuia la 850 de lei, începând cu 1 ianuarie şi la 900 de lei, începând cu 1 iulie. De asemenea, avem un fond de creştere a salariilor în domeniul bugetar. Nu va fi o creştere egală pentru toţi angajaţii, ci va fi o creştere ţintită pe anumite categorii. Şi vreau doar să vă dau ca exemplu: vom continua negocierile pentru a stabili gradul în care vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi şi ale altor categorii asupra cărora, chiar şi în situaţii de restrângere bugetară trebuie, în mod clar, să luăm decizii de creştere pentru 2014.

De asemenea, vom avea alocate în buget două miliarde de lei pentru continuarea investiţiilor în infrastructura locală şi 500 de milioane de lei pentru continuarea programelor pe care le avem în desfăşurare tot pentru investiţii în infrastructură, programe finanţate de către BEI, BERD sau Banca Mondială.

Toate pensiile vor fi indexate cu un procent de 3,76%.

Vom avea o creştere a plafonului de datorie pentru proiecte de infrastructură la autorităţile locale de 1,2 miliarde de lei şi o creştere a cofinanţărilor pentru fondurile europene la 3%.

De asemenea, avem prevăzut un buffer bugetar pentru a putea semna şi demara proiecte importante de infrastructură, în primul rând, proiectul de Autostradă Comarnic-Braşov, chiar cu 2014 şi, de asemenea, proiectul de Autostradă Suplacu de Barcău - Borş, o parte din ceea ce ştiţi că s-a declanşat ca fostul proiect al Autostrăzii Transilvania şi pe care trebuie să îl continuăm şi avem posibilitatea să-l continuăm în 2014.

Ca măsuri de creştere a veniturilor vom indexa accizele în funcţie de rata inflaţiei. Din fericire, inflaţia a avut o cotă şi va avea pentru 2013 o cotă scăzută şi, evident, influenţa acestora va fi destul de mică.

Vom introduce un impozit pentru construcţiile speciale - şi aici domnul vicepremier vă va da detalii la ce tipuri de construcţii ne referim, nu e vorba de construcţii de locuinţe, ci e vorba despre persoane juridice şi despre construcţiile civile cu un anumit caracter, o creştere a redevenţelor la resursele minerale cu excepţia petrol şi gaze, de 25%, o acciză de 0,7 cenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină. Aceste accize şi aceşti bani rezultaţi vor merge în fondul special pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, mai concret, pentru marile proiecte de infrastructură rutieră.

Vom avea ca acţiune prioritară adoptarea, până la sfârşitul anului, deci de la începutul lunii decembrie a bugetului de venituri şi cheltuieli pentru CFR Marfă, care evident va intra într-o nouă procedură de data aceasta într-un termen rezonabil, într-o nouă procedură de privatizare.

Referitor la reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, a fost în mod sigur tema cea mai intens discutată pe parcursul acestor zile. Va exista în Memorandumul de înţelegere, atât cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, un angajament foarte clar de /.../ scădere semnificativă şi, din punctul nostru de vedere, semnificativ este mai mult decât 3%. Semnificativ este 5%, aşa cum în baza studiilor pe care le-am avut ar avea într-adevăr un impact pentru mediul de afaceri, şi anume deci o creştere semnificativă în al doilea semestru al anului...

Daniel Chiţoiu: Scădere, scădere.

Victor Ponta: De aceea îl am pe domnul Chiţoiu. O scădere semnificativă cu 5% a contribuţiilor de asigurări sociale din al doilea semestru al anului, cu obligaţia, din partea Guvernului, de a identifica, până la 1 iulie, toate resursele necesare pentru ca impactul bugetar să fie neutru, adică ceea ce pierdem prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale să compensăm din venituri suplimentare sau din realocarea unor alte fonduri sau reducerea de cheltuieli. Este un angajament politic pe care îl asumăm în numele Guvernului şi în numele coaliţiei de guvernare şi în mod sigur, de la 1 iulie această scădere semnificativă, pentru că într-adevăr 5% este semnificativ, va opera şi sperăm să aibă într-un timp mediu, evident, efectele pe care ni le dorim cu toţii.

Aş vrea încă odată să mulţumesc vicepremierului Chiţoiu pentru modul în care a coordonat eforturile de negociere şi să spun că pe baza acestor date vom finaliza construcţia bugetului, probabil până în săptămâna viitoare, vom face o prezentare în Guvern şi o prezentare publică, după care, evident, ne vom prezenta în faţa Parlamentului pentru a cere votul pentru acest buget pe anul 2014. Sper că nu am uitat niciuna din datele importante. Îmi cer scuze pentru confuzia între scădere şi creştere, dar atâta am scăzut şi am crescut tot felul de lucruri încât mi se întâmplă, pentru toate celelalte decizii o să-l rog pe domnul vicepremier, eventual să vă prezinte, sau să vă răspundă la întrebări.
Vroiam însă să spun, încă odată, că acesta este angajamentul politic solidar al Guvernului şi al coaliţiei de guvernare şi că sunt convins că prin măsurile pe care le luăm putem continua trendul pozitiv atât de creştere economică, cât şi de dreptate socială, de a repara o parte importantă din nedreptăţile sociale pe care România le-a trăit începând din anul 2010. Mulţumesc!

Daniel Chiţoiu: Aici mai vreau eu să completez cu câteva elemente, legat de celelalte aspecte negociate cu instituţiile financiare internaţionale, respectiv măsurile pe care le-am convenit în domeniul reformelor structurale. De asemenea, am prevăzut măsuri de continuare a reducerii arieratelor din partea întreprinderilor cu capital majoritar de stat, sau capital integral de stat, şi aici ne-am încadrat în ţintele indicative asumate, atât în vară, prin acordul convenit cu Fondul Monetar şi Memorandumul economic încheiat cu Comisia Europeană. De asemenea, o altă măsură în domeniul reformei companiilor de stat vizează implementarea managementului profesionist la toate companiile de stat şi, cu precădere, avem termene fixate pentru sfârşitul lunii noiembrie de a selecta management profesionist la Hidroelectrica şi, de asemenea, de a tranzacţiona toate contractele pe piaţa OPCOM.

O altă măsură de reformă, de restructurare a companiilor de stat şi de îmbunătăţire a performanţelor o constituie continuarea procesului de listare şi de vânzare a pachetelor majoritare de acţiuni; respectiv, la Hidroelectrica, listarea unui pachet de 15% - am majorat de la 10 - la 15%. De asemenea, listarea a 51, prin majorare de capital, a Companiei Electrica şi listarea Hidroelectrica şi a treia companie, Complexul Energetic Oltenia. Ca termene, lunile mai-iunie 2014, iar Complexul Energetic Oltenia, în trimestrul IV 2014. De asemenea, s-au prevăzut măsuri de restructurare şi avem obligaţia să aprobăm bugetul şi planul de restructurare a Companiei CFR Marfă până în prima parte a lunii decembrie, respectiv până în data de 8 decembrie. Compania CFR Marfă - alături de celelalte două companii din domeniul transporturilor pe cale ferată - va face parte dintr-un program comun de restructurare şi de îmbunătăţire a managementului şi performanţei acestor companii.

Legat de măsurile de creştere economică doresc să mai completez, faţă de ce a spus domnul premier, că am alocat, de asemenea, o sumă importantă de bani, respectiv peste 300 de milioane de lei, ca şi cofinanţare la fondurile rambursabile - la împrumuturile luate de la BEI şi BERD - respectiv pentru a dezvolta infrastructura şi a avea încă un element de creştere economică şi de majorare a cheltuielilor cu investiţiile pentru 2014. Aştept întrebările dumneavoastră legat de cele expuse.

Reporter: Domnule vicepremier, aş vrea să vă întreb dacă posibilitatea revenirii drepturilor pentru grupa I de muncă a fost discutată sau este în planul guvernului pentru bugetul de anul viitor.
Daniel Chiţoiu: Este în planul guvernului pentru anul viitor, dar nu a fost discutat, nu s-a pus pe masa discuţiilor acest lucru.
Reporter: Există, măcar la nivel de principiu, intenţia guvernului de revenire a drepturilor?
Daniel Chiţoiu: Aici, nu discutăm...
Reporter: Ministrul..., doamna Câmpeanu spunea de un proiect de lege...
Daniel Chiţoiu: Da, am înţeles, dar nu discutăm acum prevederile proiectului de buget; v-am spus că vi-l prezentăm săptămâna viitoare. Eu v-am prezentat aici cifrele mari şi măsurile de creştere economică, măsurile în domeniul reformei structurale a companiilor de stat şi măsurile de creştere a veniturilor principale, care au fost negociate. Nu am negociat punctual, pe fiecare buget, pe fiecare minister în parte.
Reporter: Dar aţi putea să spuneţi dumneavoastră, în această seară, personal, cum aţi vedea posibil, măcar ca principiu?
Daniel Chiţoiu: Nu. Vă dau răspunsul săptămâna viitoare, când prezentăm bugetul. V-am spus, prezentăm bugetul pentru toate categoriile de pensionari.
Reporter: Vroiam să vă rog să precizaţi sau să daţi câteva detalii legate de acele construcţii speciale şi modul în care vor fi taxate, impozitate și, dacă îmi permiteţi, ultima întrebare: dacă aţi avut în vedere sau s-a discutat despre eliminarea facilităţilor fiscale pentru culte? Mulţumesc mult.
Daniel Chiţoiu: Da. Legat de categoria de construcţii speciale supuse impozitării - aici este vorba de construcţiile speciale deţinute de persoanele juridice, nu de persoane fizice, cum ar fi: reţele de transport, stâlpi, depozite, magazii asupra cărora, în prezent, sunt scutite sau nu sunt supuse impozitării, nu intră în baza de impozitare. Legat de scutirile care se acordă pentru culte, nu s-a pus în discuţie, nu am discutat legat de măsurile fiscale pe această zonă.
Reporter: Mă scuzaţi, ce înseamnă să impozitaţi un stâlp sau ...? Pentru că aşa aţi spus: stâlpi.
Daniel Chiţoiu: Reţelele electrice.
Reporter: A, reţelele electrice. Credeam că...
Daniel Chiţoiu: Nu. Reţelele electrice.
Reporter: Scuzaţi-mă şi eu am o nelămurire: cele aparținând de Transelectrica, cele aparţinând Enel, E-ON, GDF sau care?
Daniel Chiţoiu: Deci, toate companiile care deţin construcţii speciale, toate se vor impozita - deci inclusiv E-ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz. Nu numai companiile de stat, dar şi companiile private, persoane juridice.
Reporter: Şi cât va fi exact impozitul ăsta?
Daniel Chiţoiu: Nu. Aici stabilim în perioada imediat următoare. Noi spunem ca măsură de principiu, măsură ce vom impozita, ca şi construcţie specială. Depinde de categoria de construcţie specială - va avea o cotă diferenţiată.
Reporter: Bun. Și în ceea ce priveşte accizele, spre exemplu. Aţi spus că le indexaţi în funcţie de inflaţie. Ce inflaţie luaţi în calcul? La şase luni, la nouă luni şi ce curs. Bănuiesc că transformaţi acciza acum în lei şi o înmulţiţi cu inflaţia.
Daniel Chiţoiu: Da. Este acciza care se practică în prezent, în lei, la cursul din lei la ...
Reporter: Acciza este în euro în momentul de faţă.
Daniel Chiţoiu: În euro, şi la cursul în lei care este în momentul de faţă, deci pe cursul din 2012, la 1 octombrie 2012 - pentru că aceste accize le avem în prezent - la care aplicăm inflaţia comunicată de Institutul Naţional de Statistică.
Reporter: Şi impactul în preţul carburantului care va fi? Cumulate 0,7 cenţi, acea acciză specială care se va duce în infrastructura rutieră, plus recalcularea accizei cu inflaţia?
Daniel Chiţoiu: Vom face calculul exact în momentul în care avem şi inflaţia comunicată de INS, astfel încât să putem să dăm un impact clar în preţul la carburant.
Reporter: Şi inflaţia? Ce inflaţie va fi luată în calcul? Inflaţia la 9 luni sau care este inflaţia?
Daniel Chiţoiu: Nu. Aici, la data la care aprobăm bugetul; când aprobăm legislaţia fiscală şi când aprobăm bugetul la trimestrul anterior.
Reporter: Şi mai am o nelămurire. Aţi vorbit despre o ... Să înţeleg că e majorare a deficitului bugetar, de la 1,8% la 2,2% pe cash. Şi pe ESA?
Daniel Chiţoiu: Tot la fel.
Reporter: De ce?
Daniel Chiţoiu: Pentru că, în momentul de faţă, raportările se suprapun - raportarea pe cash cu raportarea pe ESA, pentru că s-a trecut la sistemul de raportare EMS 2011 şi este acelaşi sistem de raportare şi avem acelaşi deficit bugetar. Ce vreau să vă spun… că această creştere de deficit bugetar...
Reporter: De 0,4%.
Daniel Chiţoiu: De 0,2 - pentru că am negociat, în acordul din vară, un deficit cash de 2, de două procente. 0,2 sunt destinate cofinanţării la fondurile europene, deci pentru investiţii.
Reporter: Şi mai am o ultimă întrebare în ce priveşte CFR Marfă. În discuţiile cu FMI s-a luat în calcul şi insolvenţa companiei în cazul în care noul proces de restructurare/privatizare eşuează?
Daniel Chiţoiu: Nu. Aici în acordul şi încheiat în vară şi acum am prevăzut că restructurarea şi aprobarea, aşa cum vă spuneam, a bugetului şi a planului de restructurare în vederea privatizării la jumătatea anului 2015, să parcurgem un calendar normal de privatizare.
Reporter: Deci, la jumătatea lui 2015 va fi reluat efectiv procesul de privatizare?
Daniel Chiţoiu: Nu. Procesul de privatizare s-a reluat din momentul de faţă, dar va continua toată procedura de privatizare începând cu restructurarea; dar procedura, licitaţia va avea loc la... s-a programat să aibă loc la jumătatea anului 2015.
Reporter: Şi această reducere a CAS-ului... 2014…
Daniel Chiţoiu: Nu, 2015. Privatizarea CFR Marfă în prima jumătate a anului 2015.
Reporter: Peste un an şi jumătate.
Daniel Chiţoiu: Da, peste un an şi jumătate.
Reporter: Deci restructurarea în decembrie anul viitor sau ...
Daniel Chiţoiu: Restructurarea începe din momentul de faţă, începând cu luna decembrie, când aprobăm planul de restructurare; procedura de privatizare demarează şi va fi finalizată în prima parte a anului 2015, deci în iunie 2015.
Reporter: Şi în ceea ce priveşte această reducere a CAS-ului cu 5 procente - pentru a echilibra veniturile, cheltuielile la bugetul de stat, luaţi în calcul chiar şi o majorare a cotei pentru a găsi finanţarea necesară şi a umple golul?
Daniel Chiţoiu: A cărei cote?
Reporter: A cotei unice.
Daniel Chiţoiu: Nu, nu. Cota unică nu se ...
Reporter: S-a discutat despre această echilibrare, o majorare a cotei şi o reducere a CAS-ului cu 5 procente?
Daniel Chiţoiu: Nu. Aici, propunerile, pentru că, vedeţi, am fost acuzaţi că am asigurat confidenţialitatea negocierilor… pe masă s-au pus multe variante, atât de măsuri fiscale, cât şi de măsuri bugetare. Or, toată această confidențialitate nu a făcut decât să avem un succes al negocierilor. /…/

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 04.11.2013”

Observ, cu plăcere, că mulți reporteri, multe redacții și mulți analiști politici, economici, financiari și de altă natură vor avea insatisfacții majore pentru că nimic din ce au vehiculat ei ca „sigur”, „pe surse” sau nu, nu se confirmă. Dimpotrivă, acordul este în ton cu proiectul mare al înființării USL și programul de guvernare. Rămâne în sarcina partidelor componente ale USL și a Guvernului să ducă informații cât mai multe la cetățeni astfel încât aceștia să simtă că au controlul asupra activității Guvernului și a respectării de către acesta a angajamentelor politice luate de USL în campaniile electorale.

A apărut nașparliul.

Am luat imaginea de pe facebooook, de la o postare. Este prea aproape de adevărul zilei de azi ca să o pierd. A apărut nașparliul, jagardeaua (oltenească ? Am auzit-o, prima oară de la un oltean din Calafat).

A ieșit în față ca râia. Cu ambasadorii la Cotroceni unde s-a dat „în bărci”. Că o fi, că o păți ... În linia politică pro-UE și pro-NATO a guvernării USL însă tot a mârlănit ceva. Vrea linie telefonică directă cu ambasadorii. Haida-de ! Pe undeva, ambasadorii sunt reprezentanții șefilor de state în relația cu alți șefi de state. Pe de o parte. Pe de altă parte, la ambasade își desfășoară activitatea un număr oarecare de atașați pe diferite domenii de activitate, în special acolo unde statul care a înființat ambasada are interes. Cumva, cumva, Băsescu simte nevoia de a acapara relația cu cancelariile străine. După tâlhăriile comise de CCR pe timpul referendumului individul a început să arate și public că este o jagardea, nu doar în privat, așa cum bănuiam noi. Este o măsură de apărare. Corlățan este deranjat de „inițiativă”, însă ar fi trebuit să se aștepte. Oricum, Guvernul trebuie să meargă pe linia politicii externe cu mare atenție și curaj. Barroso și Reding ar trebui lăsați la o parte, relația cu CE să rămână la îndemâna Guvernului, exclusiv, MAE să se ocupe de statele membre. Nu este exclus ca politica externă a guvernului să aibă unele poziții care să nu placă lui Băsescu. În special deschiderea „granițelor” pentru comerțul exterior și valorificarea piețelor din est, Rusia și Ucraina unde Germania se lăfăie fără jenă și chiar mai departe.

În rest, Băsescu Boicotulescu a mâncat rahat. Ca în caricatură. Amenință, acuză, deformează, dezinformează, manipulează, răstălmăcește, face fente, promite și uită ... La astea se cuvine a se răspunde de către instituțiile publice cu propriile lor programe, altele decât cele date de Băsescu guvernelor Boc fără număr și Ungureanu, cu propriile lor acțiuni, altele decât cele ale guvernelor de tristă amintire pomenite, cu propriile lor cuvinte, altele decât cele prin care se „linge” curul prea-nașparliului instalat ca un hoț la Cotroceni. Este legal însă este ilegitim. Nu de alta, dar avem la expunerile lui Ghișe suficiente motive pentru a considera că legalitatea lui Băsescu este șchioapă. Rău de tot.

Noi ar trebui să continuăm a cere demisia nașparliului. Zilnic, fără încetare, cu o prezență semnificativă. Nu cu sute de mii de oameni într-un singur loc. Sunt suficienți câteva sute, însă cu caracter de permanență. Iar de vor ieși și în celelalte localități din țară câteva zeci, constant, hotărâți, treaba este și mai bună. Prezența noastră în PU și la Cotroceni și a celorlalți în piețele principale ale orașelor vor da nota pentru aprecierea jagardelei. Cancelariile atât de doritoare de Băsescu vor pricepe, cumva, că odată cu Băsescu scade, accentuat, și relația de simpatie a populației României față de popoarele pe care le reprezintă. Americanii sunt deja la un nivel foarte scăzut. Ar trebui ca SUA să se gândească că are aici, în România, niște interese, economice și militare, are personal, inclusiv militar și o ostilitate crescută față de SUA și reprezentanții săi nu ar fi de dorit. Și Germania va trebui să se mai gândească. În fine, românii devin pe zi ce trece mai ostili față de UE, deși nu UE este cea care este ostilă românilor. Se confundă UE cu niște nemernici ca Barroso și Reding, reprezentanți ai politicilor de aservire a statelor mai slab economic corporațiilor care finanțează PPE.

A apărut nașparliul, trecem la treabă. Este tare mult de lucru. Prevăd că și după alegerile parlamentare din toamnă, care vor fi câștigate cel mai probabil de USL, vom avea de lucru. Cu Băsescu sigur dar și cu mafioții care îl acompaniază.

Ieri, parcă, la OTV se dădea mare și tare DD. Primul obiectiv al „guvernului PP-DD” este debarcarea lui Traian Băsescu ! Hopa ! Băsescu stă în calea fericirii lui DD. A îmbulinat-o !