Ludovic Orban, declarații de presă cu privire la OUG-ul Guvenrului

DECLARAȚIILE DE PRESĂ SUSȚINUTE DE PREȘEDINTELE PNL, LUDOVIC ORBAN, A VICEPREȘEDINȚILOR VIRGIL GURAN, VIRGIL POPESCU, LA FINALUL BIROULUI EXECUTIV AL PNL – 15 OCTOMBRIE 2018

Bună ziua,

Partidul Național Liberal condamnă energic Guvernul, că își bate joc în continuare de independența justiției, își bate joc de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, că îți bate joc în continuare de conlucrarea loială cu Comisia Europeană și cu celelalte instituții de la nivel european.

Astăzi, Guvernul a emis o OUG parșivă, o OUG în care modifică Legile justiției și în care încearcă să dezinformeze atât opinia publică românească, cât și instituțiile europene, privitoare la faptul că temeiul emiterii acestei OUG, sunt recomandările Comisiei de la Veneția.

Din nouă recomandări formulate de Comisia de la Veneția, nu sunt respectate decât două recomandări. Recomandarea privitoare la pensionarea anticipată a magistraților, în care nu sunt abrogate prevederile, ci numai se prorogă termenul de aplicare până la sfârșitul anului 2019, și, de asemenea, observația legată de dreptul de vot al persoanelor care reprezintă societatea civilă în CSM.

Punte de vedere extrem de importante care sunt formulate de Comisia de la Veneția, cum ar fi - Rolul echilibrat al președintelui României, al CSM și al ministrului Justiției, numirea procurorilor șefi.  Modalitatea de formare, practic opoziția față de înființarea unei direcții speciale în cadrul PIICJ, pentru sancționarea infracțiunilor comise de judecători și procurori.  Independența procurorului de caz, mai precis procurorul ierarhic poate să infirme o rezoluție a procurorului de caz și pe alte motive decât motivele de legalitate, respectiv pe motive de netemeinicie, precum și alte observații ale Comisiei de la Veneția nu sunt luate în seamă deloc.

Mai mult decât atât, fără să aibă nicio legătură cu punctele de vedere prezentate de Comisia de la Veneția, Guvernul l-a propunerea lui Tudorel Toader, face niște modificări suplimentare la Legile justiției, care de fapt urmăresc să crească puterea ministrului Justiției, prin aceea că ministrului Justiției i se arogă  dreptul de a iniția sesizarea pentru acțiuni disciplinare a Inspecției Judiciare.

De asemenea, afectează procedura de numire a șefului Direcției Speciale de Investigare a Infracțiunilor comise de Procurori și Judecători, prin aceea că nu se mai ia decizia în plenul CSM, ci decizia se ia de către  președintele CSM.

De asemenea, Guvernul l-a propunerea lui Tudorel Toader, adoptă o modificare la Legile justiției privind delegarea în funcții de demnitate publică a magistralilor, care a fost declarata neconstituțională la sesizarea Partidului Național Liberal.

Readucem aminte că Partidul Național Liberal este cel care a sesizat APCE, iar APCE la solicitarea Partidului Național Liberal, a sesizat Comisia de la Veneția, alături de președintele României. Punctele de vedere exprimate de Comisia de la Veneția, care urmează să fie adoptate în plenul Comisiei de la Veneția, spre finalul acestei săptămâni, constituie o bază pentru evaluarea progreselor făcute de justiția românească, în special prin cadrul MCV. A nu ține cont de punctele de vedere și de recomandările Comisiei de la Veneția, înseamnă a ignora punctul de vedere al experților care compun această Comisie de la Veneția și, mai mult decât atât, înseamnă a ignora punctele de vedere exprimate sistematic de instituțiile europene  care solicită Guvernului și majorității parlamentare să modifice legislația în domeniul justiției ținând cont de punctele de vedere exprimare de Comisia de la Veneția.

Atragem atenția că această Ordonanță mincinoasă nu numai că nu îi va păcăli pe partenerii noștri, ci dimpotrivă va genera efecte negative, incalculabile asupra percepției României. Gândiți-vă că la nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană urmează să adopte raportul privind MCV.

Această minciună pe care o servește opiniei publice interne actualul Guvern, că ordonanța este făcută pentru a include în Legile justiției punctele de vedere formulate de Comisia de la Veneția, este o minciună cu picioare scurte care nu va ține nici în fața cetățenilor români și nici în fața instituțiilor europene, și care va agrava raportul care va fi adoptat de Comisia Europeană privind MCV și, de asemenea, există riscul să genereze motive suplimentare pentru orice fel de inițiativă la nivelul Uniunii Europene împotriva măsurilor pe care le ia actualul Guvern și actuala majoritate guvernamentală.

Câteva cuvinte înainte de a-i invita pe colegii mei să vă prezinte deciziile Biroului Executiv.

Privitor la decizia de azi a ministrului. Nu am comentat în niciun fel propunerea formulată de Tudorel Toader, privind numirea procurorului șef.  Pe de altă parte, nu putem să nu tragem concluzia clară că, Tudorel Toader, nu este  ministrul cetățenilor care respectă legea, nu este ministrul celor care aplică legea, judecători, procurori, nu este ministrul care să colaboreze loial cu CSM, care este organismul care prin Constituție veghează la respectarea independenței justiției, ci Tudorel Toader este ministrul infractorilor din partidele de guvernământ, este ministrul care nu face altceva decât să genereze o presiune permanentă asupra magistraților. Este ministrul care acționează ca un instrument politic al PSD, a lui Dragnea și al lui Tăriceanu, pentru a afecta independența justiției și pentru a putea pune punct oricărei lupte împotriva corupției în România.

Virgil Guran

Bună ziua,

S-a discutat această problemă referitor la autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni. Noi o numim autostrada Unirii, pentru că este absolut necesară pentru a unii regiunile istorice ale României. După cum știți, o nouă aberație marca PSD – au stabilit că cele 3 miliarde de euro alocate pentru această autostradă din fonduri europene nu sunt necesare, că este mai bine un parteneriat public privat. O să aflăm până la urmă dedesubturile, pentru că logic nu este să dai cu piciorul la 3 miliarde de euro și să spui lasă să vină un partener care să creeze această autostradă, ca după aceea garanții guvernamentale o să își recupereze banii din taxe, pe care îi vor plăti românii. Deci aceasta este gândirea lor.

Chiar Corina Crețu, care este membru de marcă a PSD, a atras atenția și a spus că este o mare prostie ce se întâmplă acum, că se pierd banii și că ar trebui să se ia măsuri de urgență pentru a folosi acești bani. Parteneriatele publice private sunt necesare, dar acolo unde nu avem bani europeni. Pentru acest lucru, noi, am făcut următoarele demersuri – Scrisoare deschisă, prin care somăm atât Guvernul, cât și pe ministrul Șova, să ia legătura cu Comisia Europeană, să vadă ce este de făcut , pentru că mai sunt doar câteva luni și pierdem acești bani.  Interpelarea în Parlament a conducerii PSD și a Guvernului pentru a vedea ce măsuri vor lua în acest sens. Inițiem o petiție prin care vom strânge semnături din zona Moldovei, pentru că acolo este o zonă care are un grad de dezvoltare mult redus față de țară. Pentru a sprijini demersul nostru și vom finaliza chiar cu inițiativă legislativă în acest sens, pentru ca autostrada Unirii să se realizeze.

Repet, nu înțelegem acest demers de a da cu piciorul la 3 miliarde de euro, bani existenți, ținând cont că și noi cotizăm la bugetul Uniunii Europene cu 1% din PIB. Dăm bani acolo, dar nu vrem să-i luăm înapoi să dezvoltăm.

Sunt convins că va fi un nou eșec și așa cum nu au realizat până acum aproape nimic din ce au propus, mai ales în domeniul infrastructurii, nu se va realiza și pierdem acest proiect, iar țara va fi păgubită de tot ce se poate realiza printr-o autostradă care aduce bunăstare și dezvoltare în zona în care este construită.


Virgil Popescu

Bună ziua,

Partidul Național Liberal cere în urma ședinței BEX de astăzi reluarea discuțiilor în Comisiile Camerei Deputaților, cu privire la Legea offshore, pentru că astăzi se împlinesc două săptămâni de la votul din plenul Camerei Deputaților, când raportul Legii offshore a fost retrimis pentru discuții și nimic nu s-a întâmplat.

Vreau să vă zic că în timp ce în interiorul coaliției PSD și ALDE se ceartă, fereastra de timp în care investitorii trebuie să ia decizia se îngustează, și ne vom trezi probabil în două, trei săptămâni că degeaba mai discutăm în Parlament, pentru că investițiile în România, în gazele din Marea Neagră, nu se vor mai face sau vor fi înghețate în cel mai bun caz. Dacă stau să mă gândesc că ei discută despre cât va câștiga statul român, nu se gândesc la faptul că un procent, indiferent cât va fi acela din potențialul câștig, va fi practic nerelevant, în condițiile în care aceste investiții nu se fac. De aceea, mimând scandalul și mimând că ar dori consens cu toate forțele politice din Parlament, majoritatea PSD-ALDE blochează discuțiile din Parlament.

Aș vrea să vă mai spun că de două săptămâni cerem în comisii și toată lumea este de acord, ca atât ANRM, cât și Ministerul de Finanțe, trebuie să vină cu niște cifre, exact cu ce zăcăminte potențiale se găsesc în Marea Neagră, ce investiții se fac acolo și cu un impact bugetar ar diferitelor scheme de impozitare pe care Ministerul de Finanțe ar trebui să le facă.

Gândiți-vă că a trecut atâta timp și niciuna din aceste autorități ale statului român nu prezintă aceste date. Ori este o crasă incompetență, ori este o crasă infracțiune, pentru că ascund date Parlamentului. Trebuie  să se hotărască odată Liviu Dragnea, dacă le permite Ministerului de Finanțe, respectiv ministrului Teodorovici sau președintelui ANRM-ului să dea aceste date Parlamentului, pentru că nu le mai poate ascunde mult timp și ne pune și pe noi, pe toți parlamentarii din opoziție în fața unor decizii care se iau practic fără a avea toate datele în față.

Poziția Partidului Național Liberal a rămas consecventă, este aceea de a vota pentru cererea de reexaminare a președintelui României, pentru că dorim stabilitate și predictibilitate, și dorim ca banii obținuți din taxarea acestor gaze să se ducă către populația României, către îmbunătățirea condițiilor de trai a populației României. De aceea am depus acel amendament prin care dorim ca din aceste taxe să se finanțeze trei axe prioritate. Prima axă prioritară se referă la  extinderea distribuției de gaze naturale către populație și în așa fel încât să creștem acel procent infim de 35-36%, către 60-70% de încălzire a populației cu gaze. A două axă prioritară este de  repornire și relansare a industriei petrochimice cu consumatoare de gaze naturale și a treia axă prioritară este aceea de construcție și modernizare  a CET-urilor, în așa fel încât și în orașele mari acolo unde avem CET-uri și acolo unde nu avem CET-uri, confortul termin să se îmbunătățească și factura populației  de încălzire să scadă.

Dorim ca gazele din Marea Neagră, gazele românilor să fie consumate de către români, să nu ne mai plângem că ne iau ungurii gazele, ca se vor exporta gazele, Trebuie să facem ceva ca aceste gaze să fie consumate în România.

De aceea, încă o data, solicit ca în Comisiile reunite, pentru că pe ordinea de zi de mâine a Comisiei de industrie nu se găsește această lege offshore, să fie cât mai repede reluate, iar Parlamentul, Biroul  permanent și Comisiile reunite, să respecte regulamentul Camerei, pentru că termenul de șapte zile care a fost dat de către plenul Camerei, în data de 03 octombrie, a fost demult depășit.

Mulțumesc.

(Legat de această ordonanță, ne puteți spune dacă PNL ia în calcul să  sesizeze Avocatul Poporului, pe anumite elemente de neconstituționalitate?

Ludovic Orban

Am abordat acest subiect. Echipa juridică a partidului va analiza în amănunt această ordonanță, pentru că cel puțin articolul despre care v-am vorbit, și anume cu delegarea în funcție de demnitate publică a magistraților, a fost reintrodus deși el a fost declarat neconstituțional ca urmare a sesizării Partidului Național Liberal.

De asemenea s-au mai introdus fără să aibă vreo legătură cu observațiile Comisiei de la Veneția condiții legate de ocupare a funcțiilor de procurori șefi, s-a mărit vechimea. De asemenea s-au introdus condiții suplimentare legate de ocuparea funcțiilor de șefi de secție. Practic sunt modificări la cele trei legi ale justiției care ne arată cât de pompieristic lucrează majoritatea guvernamentală, cât de nesinceri sunt în raport cu cetățeanul român și cât de insensibili sunt față de observațiile pe care le primesc din partea experților independenți și din partea instituțiilor europene care le atrag atenția asupra gravelor abateri de la principiile care stau la baza statului de drept.

(Există riscul blocării marilor dosare? Astăzi dl. Lazăr susținerea că prin eliminarea procurorilor se poate ajunge într-o astfel de situație)


Acolo e vorba de delegări care probabil domnia sa știe foarte bine cum sunt anchetate evenimentele din 10 august și înțelege că există riscul ca cercetarea să fie întreruptă în cazul în care sunt aplicate prevederile la care face referire. Vom solicita și punctul de vedere din partea organismelor din cadrul sistemului de justiție și în cazul în care e necesar vom sesiza Avocatul Poporului.

(În legătură cu moțiunea de cenzură ați mai luat în calcul această varianta?)

Suntem  în continuare în negocieri. Astăzi BEX a adoptat un proiect de hotărâre de demitere a lui Liviu Dragnea din funcția de președinte al Camerei Deputaților, care are la bază patru imputări majore pe care i le formulăm domnului Liviu Dragnea, toate bazate pe nerespectarea Constituției.

După cum știți a  fost validată prin decizia CCR această procedură de demitere a președintelui unei Camere a Parlamentului de către majoritatea parlamentară, prin intermediul unui proiect de hotărâre, în cazul încălcării flagrante a prevederilor constituționale.

Astăzi am adoptat acest proiect de hotărâre. Există patru temeiuri extrem de solide  privitoare la încălcări ale Constituției de către Liviu Dragnea, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, cum ar fi refuzul de convocare a sesiunii parlamentare, cum ar fi folosirea funcției de președinte fără să aibă acordul plenului Camerei Deputaților  în transmiterea de poziții publice către parteneri strategici. Dacă vă aduceți aminte scrisoare semnată de domnul Dragnea împreună cu domnul Tăriceanu către Departamentul de Stat. De asemenea, folosirea funcției de președinte în interes personal. Aduceți-vă aminte că, domnul Dragnea, l-a  delegat să exercite funcția de președinte al Camerei Deputaților pe Florin Iordache numai cu scopul ca Florin Iordache să inițieze un demers în interesul personal al lui Liviu Dragnea.

Deci lista imputărilor este extrem de serioasă. Am mandatat grupul de la Camera Deputaților  să hotărască momentul de inițiere al acestui proiect de hotărâre, astfel încât să scoatem acest furuncul de pe fața României, și să schimbăm dintr-o poziție atât de importantă în statul român cum este poziția de președinte al Camerei Deputaților, să dăm posibilitatea Parlamentului României, de a înlocui un om care ne face de râs atât în plan intern, cât și în toată lumea, posibilitatea de a alege  un președinte  care să nu ne pună într-o umbră negativă și care să poată să gireze această funcție fără să afecteze imaginea Parlamentului României, atât imaginea internă în fața cetățenilor, cât și imaginea externă.


(Ați discutat și cu lideri ai altor partide ca să susțină acest demers?)

Cu siguranță echipa care negociază se ocupă și de negocierea pe această temă.

(Și care este evoluția pe această discuție, că e mai veche?)

Sunt două proceduri, v-am spus. Prima procedură e modificarea regulamentului prin care se permitem inițierea de către o treime dintre deputați. Văzând că bate pasul pe loc această procedură, am luat decizia de a iniția cealaltă procedură, și anume depunerea unui proiect de hotărâre care să intre în dezbaterea Camerei Deputaților pentru demiterea lui Liviu Dragnea.

(Tocmai pentru ca precedentul Anastase să poată să fie repetat totuși este nevoie de o majoritate.. )

Vom testa existența acestei majorități.

(Când?)

Zi de zi. Săptămână de săptămână până când se adună majoritate. Dacă deputații din majoritate se simt bine cu Dragnea pe post de președinte al Camerei Deputaților înseamnă că sunt duși cu capul. Înseamnă că nu mai au nicio urmă de respect și de bun simț față de cetățenii acestei țări. Dacă ei se simt bine cu Dragnea, să îl ia acasă, nu să ni-l țină în fruntea Camerei Deputaților. Dar eu cred că totuși nu se poate ca la nesfârșit deputații din majoritatea guvernamentală să țină în brațe un asemenea ipochimen.

(Referitor la datorii. Știu că în acest moment Partidul Național Liberal nu mai are niciun fel de datorie)

Suntem pe cale de a ne atinge obiectul pe care ni l-am stabilit ca până la sfârșitul anului să încheiem plata oricărei datorii, pentru că noi considerăm că Partidul Național Liberal trebuie să respecte toate contractele, să își achite toate  obligațiile contractuale și sperăm până la sfârșitul anului să rezolvăm această problemă.

Sesizarea de neconstituționalitate pe legea ANI a PNL

Dacă pentru legile justiției există sesizări ale ICCJ și CSM, la care se adaugă cele ale PNL și mai apoi ale Președinției României, aici ICCJ și CSM nu mai au cum interveni doar dacă modificările au influență directă asupra justiției. Pe undeva, au. Cel puțin în prevederile prin care sunt anulate hotărârile judecătorești ce îi privesc pe cei lipsiți de integritate aflați  în funcție de demnitate publică sau care nu au mai putut ocupa funcții de demnitate publică datorită sancțiunilor legii.

Ținta PSD-ALDE și UDMR este să își aducă în prim-planul vieții politice pe acei membri care au fost sancționați de lege și nu au mai putut ocupa funcțiile de demnitate publică sau funcții publice în anul 2016! Vorbim despre cei care au fost primari sau consilieri județeni, parlamentari etc. Nu mai spun de cei care au ocupat posturi de funcționari publici, de fapt, cei care au făcut posibile multe manevre dubioase în cadrul administrațiilor publice locale.

În particular, specialiștii PNL au observat că PSD-iștii, ALDE-iștii și UDMR-iștii au revenit cu mai vechi texte care au fost deja declarate ca neconstituționale de CCR în anii anteriori! Poate-poate trec de această dată dacă schimbă „cadrul”.

Textul sesizării PNL, înaintată la CCR, privind neconstituționalitatea modificării Legii de funcționare a ANI

Vă transmitem textul sesizării depusă de PNL miercuri, 20 decembrie a.c., adresată Curții Constituționale, privitoare la Legea pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, adoptată de Senat, în ședința din data de 18 decembrie 2017:

Domnului Valer DORNEANU,

Preşedintele Curţii Constituţionale 

Stimate domnule Preşedinte,

În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României, al art. 11 lit. a) raportat la art. 15, alin. (1) din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, parlamentarii enumeraţi în tabelul anexat formulează prezenta


SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE

cu privire la motivul extrinsec și motivele intrinseci de neconstituționalitate ale Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, constând în încălcarea art.1 alin.(5) cât și a art.15 alin.(2) din Constituția României.


Situaţia de fapt


În data de 21 noiembrie 2017, Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost sesizat, în procedură de urgență, cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normativ (Pl-x nr. 482/2017) având caracter de lege organică.

În data de 5 decembrie a.c. propunerea legislativă menționată a primit raport de adoptare, cu amendamente, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități. După ce, pe 5 decembrie, a fost introdusă pe ordinea de zi a plenului, a doua zi a fost dezbătută, iar în data de 11 decembrie a.c. a fost adoptată de Camera Deputaților, fiind transmisă Senatului care avea calitatea de cameră decizională.

În ședința Senatului, din data de 18 decembrie a.c., Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (L544/2017) a fost adoptată.


MOTIVE EXTRINSECI DE NECONSTITUȚIONALITATE


1. Încălcarea dispozițiilor art.8 alin.(4) și ale art.41 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative raportat la art.1 alin.(5) din Constituția României și ale art. 74 alin.(3) și (5) din Constituția României

Tehnica normativă obligă inițiatorul unui proiect sau al unei propuneri legislative să realizeze conținutul actului normativ în concordanță cu obiectul său de reglementare. Cu alte cuvinte, conținutul expunerii de motive trebuie să fie concordant cu titlul actului normativ și cu dispozițiile care alcătuiesc propunerea legislativă. Nu este cazul legii  criticate. Aceasta, prin conținutul său se referă la statutul deputaților și senatorilor, deși expunerea de motive se referă la modificarea și completarea conținutului Legii nr. 176/2010  privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Singura dispoziție normativă pe care legea o conține vizează anularea efectelor unor interdicții instituite în privința senatorilor sau deputaților identificați în conflict de interese în perioada 2007-2013 prin rapoartele rămase definitive ale Agenției Naționale de Integritate sau prin hotărâri ale instanțelor de judecată. Modificarea sau completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate cu o dispoziție al cărui conținut nu are nicio legătură cu incidentul legislativ al completării sau modificării legii în vigoare și nici cu titlul actului normativ constituie o încălcare a dispozițiilor art.8 alin.(4) și ale art.41 alin.(1) din Legea 24/2000. Inexistența identității de obiect între scopul legii și dispoziția normativă propusă face legea neclară.

De altfel, cu privire la claritatea actului normativ, Curtea Constituțională a arătat prin decizia nr.619/2016, paragraful 40: „potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, legea trebuie să întrunească cele trei cerințe de calitate care rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituție - claritate, precizie și previzibilitate. Curtea a statuat că respectarea legilor este obligatorie, însă nu se poate pretinde unui subiect de drept să respecte o lege care nu este clară, precisă și previzibilă, întrucât acesta nu își poate adapta conduita în funcție de ipoteza normativă a legii. De aceea, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. Așadar, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, respectiv să fie clar, precis și previzibil (în acest sens, a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragrafele 223-225, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20, Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, paragrafele 20-23, sau Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragrafele 45, 46, 55). Prin urmare, pe de o parte, legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent de domeniul în care își exercită această competență constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în respectarea principiului clarității și previzibilității legii. Pe de altă parte, organelor judiciare, în misiunea de interpretare și aplicare a legii și de stabilire a defectuozității îndeplinirii atribuției de serviciu, le revine obligația de a aplica standardul obiectiv, astfel cum acesta a fost stabilit prin prescripția normativă (Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, precitată, paragraful 52). Curtea a stabilit că cerința de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează (Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23). De asemenea, Curtea a mai reținut că legiuitorul trebuie să se raporteze la reglementările ce reprezintă un reper de claritate, precizie și previzibilitate, iar erorile de apreciere în redactarea actelor normative nu trebuie să se perpetueze în sensul de a deveni ele însele un precedent în activitatea de legiferare; din contră, aceste erori trebuie corectate pentru ca actele normative să contribuie la realizarea unei securități sporite a raporturilor juridice (Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, paragraful 32)”.

Cu privire la titlul actului normativ Curtea Constituțională a arătat, prin Decizia nr.1/2015, „Curtea constată că titlul legii este cel care califică obiectul său de reglementare”.

Din jurisprudența expusă mai sus deducem că soluția de legiferare aleasă de către inițiator este greșită, încălcând dispozițiile art.74 alin.(3) și (5). Soluția corectă, din perspectivă constituțională, era o inițiativă legislativă de sine stătătoare, după cum a relevat Curtea Constituțională în aceeași decizie nr.1/2015 „ De asemenea, Curtea constată şi încălcarea art.74 alin.(3) şi (5) din Constituţie, întrucât textul analizat (art.IV din lege) a denaturat obiectul proiectului de lege transmis de Guvern spre adoptare, contrar art.74 alin.(3) din Constituţie, şi a eludat, astfel, reglementările cuprinse în art.74 alin.(5) din Constituţie, referitoare la iniţiativa legislativă a deputaţilor sau senatorilor, care, de principiu, trebuiau să iniţieze o propunere legislativă distinctă în vederea adoptării soluţiei legislative cuprinse la art.IV din legea analizată, propunere care s-ar fi supus dezbaterii mai întâi camerei competente să o adopte, ca primă Cameră sesizată.”

2. Legea a fost adoptată cu încălcarea competenței Camerelor – art. 60 alin. 2 şi art. 75 alin. 1 din Constituția României

Legea pentru modificarea Legii nr. 176/2010 a fost adoptată de Camera Deputaților ca primă cameră sesizată și de Senat, în calitate de cameră decizională.

Legea fundamentală prevede la art. 75 un număr limitat de situații în care prima camera sesizată este Camera Deputaților, printre care și propunerile legislative care se referă la art. 117 alin. 3, conform căruia autorități administrative autonome se pot înființa prin lege organică. Conform art. 13 din Legea nr. 144/2007, ANI este autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce funcţionează la nivel naţional, ca structură unică, cu sediul în municipiul Bucureşti. Art. 117 alin. 3 se referă la înființarea de autorități administrative autonome, nu și la orice modificări ale organizării și funcționării acestora. Chiar și în cazul susținerii acestei ipoteze, modificările din prezenta lege nu vizează organizarea și funcționarea ANI, ci are ca obiect înlăturarea consecințelor legale ale constatării existenței conflictului de interese în cazul unei categorii de persoane.

În consecință, adoptarea de către Camera Deputaților ca primă cameră sesizată și de Senat în calitate de cameră decizională a legii în discuție reprezintă un viciu de constituționalitate extrinsecă, încălcând art. 60 alin. 2 și art. 75 alin. 1 din Legea fundamentală.


MOTIVE INTRINSECI DE NECONSTITUȚIONALITATE


1. Dispozițiile art.I și ale art. II  din Legea pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor şi demnităților publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea şi funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative încalcă principiul neretroactivității legii civile consacrat prin dispozițiile art.15 alin.(2) din Constituția României.

Potrivit art.15 alin.(2) din Constituția României „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. Pe cale de consecință, orice normă care instituie efecte în trecut este neconstituțională, cu excepția celor reglementate în materia dreptului penal sau contravențional. Prin Legea pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor şi demnităților publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, Parlamentul României înlătură interdicțiile aplicate deputaților și senatorilor care s-au aflat în conflict de interese de natură administrativă, în perioada 2007-2013. Soluția legislativă este prevăzută în art.I din legea criticată: „interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art.25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr.219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept.”

Textul este completat de art. II care dispune: „modificările aduse prin prezenta lege se aplică începând cu data intrării în vigoare.”

Reglementările citate mai sus sunt calificate ca aparținând dreptului administrativ. Sunt norme de drept administrativ deoarece vizează modificări aduse statutului deputaților și senatorilor, membri ai Parlamentului României, unica autoritate publică legiuitoare a țării. De asemenea, normele care se referă la incompatibilități sau conflict de interese de natură administrativă sunt parte a dreptului administrativ deoarece se referă la conduita în exercitarea funcției sau demnității publice. Actele de constatare a stării de incompatibilitate sau de conflict de interese sunt supuse controlului de legalitate la instanța de contencios administrativ. Prin urmare, și interdicția de 3 ani prevăzută de lege de a mai ocupa o funcție sau demnitate publică are același caracter administrativ. Nefiind o normă penală sau contravențională reglementările precitate nu pot avea caracter retroactiv, deci nu pot dispune încetarea efectelor unei interdicții deja instituite. Din coroborarea dispozițiilor art.I cu dispozițiile art. II deducem, fără putință de tăgadă, intenția legiuitorului de a institui efect retroactiv unei norme cu caracter administrativ, sens dedus din reglementare: „interdicţiile aplicate deputaţilor şi senatorilor în temeiul art.25 pe baza rapoartelor de evaluare, întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013 […] încetează de drept”…„modificările aduse prin prezenta lege se aplică începând cu data intrării în vigoare”. Legiuitorul reglementează art. II într-un mod neclar, impredictibil, fără a preciza dacă vizează intrarea în vigoare a legii sau data de  punere în aplicare a interdicțiilor la care se referă art.I.

Aplicând metoda logică de interpretare a textului normativ  deducem că legiuitorul a avut în vedere corelarea art. II cu art.I în sensul precizării exprese a faptului că interdicția încetează  „ab initio”. Per a contrario, legiuitorul ar fi precizat în mod expres că „modificările intră în vigoare de la data publicării prezentei legi”.

În concluzie, vă rugăm să constatați, în raport cu aspectele detaliate mai sus, că dispozițiile art.I și ale art. II sunt neconstituționale deoarece încalcă art.15 alin.(2) din Constituția României.

Evidențiem în susținerea argumentației noastre practica constantă a Curții Constituționale privind neconstituționalitatea normelor care retroactivează în materie civilă, dintre care cităm Decizia CCR nr.96/1996, publicată în Monitorul Oficial nr. 251 din 17 octombrie 1996, sens în care Curtea a reţinut următoarele: „[…] Dreptul relativ la exercitarea căilor de atac este fixat de legea în vigoare în momentul pronunţării, deoarece admisibilitatea unei căi de atac constituie o calitate inerentă a hotărârii şi, în aceste condiţii, nici o cale de atac nu poate rezulta dintr-o lege posterioară, după cum nici o cale de atac existentă în momentul pronunţării nu poate fi desfiinţată fără retroactivitate de către o lege posterioară”, cât și Decizia CCR nr. 447/2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial nr.674 din 01.11.2013, în care se precizează: „aşa cum s-a arătat şi mai sus, prevederile art.348 din ordonanţa de urgenţă prevăd aplicarea imediată, începând cu 25 octombrie 2013, a dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă şi procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepţia dispoziţiilor art.183—203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia.”

Dispoziţiile acestui articol au fost criticate prin prisma dispoziţiilor art.15 alin.(2) din Constituţie, care prevăd că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Cu privire la acest principiu constituţional, Curtea Constituţională a statuat constant în jurisprudenţa sa (de exemplu, prin Decizia nr.291 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.753 din 18 august 2004) că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare”.

Această ordonanţă de urgenţă nu conţine numai simple norme de procedură care să vizeze competenţa instanţelor judecătoreşti şi care să fie, eventual, de imediată aplicare, ci şi norme care produc efecte de ordin patrimonial, de multe ori cu caracter iremediabil. În acest sens, Curtea, cu titlu exemplificativ, reţine art.117 din ordonanţa de urgenţă, care micşorează de la 3 ani la 2 ani durata termenului pentru care administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate intenta acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor. Tot art.117 prevede că anularea operaţiunilor în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită priveşte perioada de 6 luni anterioară deschiderii insolvenței, faţă de 3 ani cât era prevăzut în reglementarea anterioară.

Curtea reţine că atât debitorul, cât şi creditorul trebuie să aibă reprezentarea clară a acțiunilor pe care le întreprind, precum şi a efectelor acestora. Înclinarea balanței în favoarea creditorilor sau a debitorilor în cursul procedurilor deja începute este de natură să lezeze grav drepturile lor substanțiale şi interesele legitime. Tocmai de aceea legiuitorul constituant a interzis, cu valoare de principiu, aplicarea retroactivă a legii civile, pentru a se evita astfel de situaţii dăunătoare.

În lumina acestor considerente, Curtea constată că noile prevederi legale afectează efectele juridice deja produse sub imperiul vechii legi”.


2. Dispozițiile art.I și ale art. II sunt neconstituționale pentru că încalcă principiul colaborării loiale între autoritățile și instituțiile publice din România atașat dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituția României

Încălcarea principiului colaborării loiale între instituțiile statului este relevată prin dispozițiile cuprinse la art.I.2 și art. II, din legea supusă criticii de neconstituționalitate care anulează efectele unor hotărâri judecătorești, și, de asemenea, încalcă decizii ale Curții Constituționale. Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa obligația tuturor autorităților publice de a-și îndeplini obligațiile constituționale cu loialitate față de Constituție și în spiritul colaborării cu alte instituții și autorități publice.

În aplicarea acestui principiu, revine Parlamentului obligația de a legifera, respectând competența autorității judecătorești de aplicare și interpretare a legii, concretizată prin hotărârile pe care instanțele de judecată le pronunță. A lipsi de efecte o hotărâre judecătorească, cum sunt cele prin care s-au instituit interdicții deputaților și senatorilor aflați în conflict de interese de natură administrativă, constituie o încălcare a obligației constituționale amintite mai sus.

De asemenea, încălcarea cu bună știință a Deciziei CCR nr.619/2016 reprezintă o sfidare a Curții Constituționale, autoritate publică autonomă de rang constituțional, fundamentală pentru asigurarea respectării Constituției și o altă încălcare a principiului colaborării loiale.

Referitor la încălcarea obligației de colaborare loială cu autoritatea judecătorească aceasta este evidentă din însuși modul în care Parlamentul a legiferat, dispunând, la art. I, încetarea efectelor interdicției  instituite prin hotărâre judecătorească în situație de conflict de interese de natură administrativă. Ca urmare, toate hotărârile judecătorești prin care s-au stabilit interdicții pentru deputații sau senatorii constatați în conflict de interese de natură administrativă vor fi lipsite de eficiență.

În privința încălcării Deciziei CCR nr.619/2016 cităm următoarele considerente cuprinse  în paragraful 41: „având în vedere cele anterior expuse, Curtea constată că legea interpretativă, deși trebuie să vizeze numai regimul juridic civil al deputaților și senatorilor, în realitate, prin modul său de formulare, în loc să constituie un reper normativ în lămurirea problemei aplicării în timp a Legii nr. 219/2013, generează serioase incertitudini cu privire la sfera sa materială de aplicare în sensul că poate privi fapte ale deputaților sau senatorilor calificate drept abateri disciplinare sau de natură penală. Este evident că o asemenea lege ar putea să vizeze, datorită obiectului de reglementare a Legii nr. 96/2006, numai faptele calificate drept abateri disciplinare - desigur, cu respectarea principiului neretroactivității -, însă modul sibilic, închis și lipsit de transparență de formulare a legii de interpretare, mai ales a tezei finale din cuprinsul art. II alin. (2) al legii - "având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea nr. 219/2013 nu a existat nicio restricție cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputații sau senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora" - ar duce la concluzia că o atare soluție legislativă ar putea să se refere și la legea penală, ceea ce este inadmisibil, având în vedere voința constituantului derivat, astfel cum a fost reținută la paragrafele 31-33. Prin urmare, Curtea constată că soluția legislativă criticată, deși pare a interpreta un text legal care vizează statutul juridic al deputaților și senatorilor, are, în realitate, efecte ce se pot răsfrânge și în materie penală, ceea ce determină concluzia irefragabilă a Curții în sensul că legea analizată nu este clară, obiectul reglementării adoptate fiind unul echivoc.”

Prin urmare, Parlamentul României a încercat, anterior, să reglementeze prin lege aceeași situație juridică, iar Curtea a constatat că reglementarea este neconstituțională. Decizia Curții Constituționale nr.619/2016 a fost comunicată Parlamentului pentru corectarea normelor identificate ca neconstituționale.

Fără a ține cont de incidența considerentelor Deciziei CCR nr.619/2016, asupra normelor cuprinse la art.I art. II, Parlamentul României a adoptat Legea pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Aceasta reprezintă o încălcare evidentă a principiului colaborării loiale și, pe cale de consecință, dispozițiile art.I și ale art. II din Legea pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt neconstituționale.

În concluzie, vă rugăm să constatați că dispozițiile art. I și art. II sunt neconstituționale deoarece încalcă art.15 alin.(2) din Constituția României. În opinia noastră toate dispozițiile Legii pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt neconstituționale și, pe cale de consecință, vă solicităm să constatați că legea este neconstituțională în integralitatea ei.

În drept, ne motivăm sesizarea pe dispozițiile art. 133 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților și art. 15 alin. (1) și (2) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Măcelul PSD-ALDE-UDMR asupra Justiției

Cu sprijinul specialiștilor din Justiție și a cercetătorilor din domeniul dreptului, specialiștii PNL au realizat o sinteză.

Obiectivele toxice ale majorității PSD-ALDE:

- Controlul politic asupra Justiției pentru ar putea determina mușamalizarea, dar și eventuala orchestrare a dosarelor penale.

- Instituirea unui sistem represiv împotriva magistraților care vor mai dori să-și desfășoare activitatea în mod independent.

- Cenzurarea oricărei Opoziții, politice sau civice, care contestă corectitudinea deciziilor majorității guvernamentale. E aplicată teza bolșevică: „în numele votului primit poți face orice”. PSD-ALDE ignoră cu obstinație toate semnalele critice.

- Declanșarea asaltului – în prezent inhibat de Justiție – asupra resurselor statului și transformarea funcției publice într-una similară unui interlop: demnitarul nu va mai fi în serviciul cetățenilor, ci tocmai invers - cetățenii vor fi în serviciul celui ales.

- În viața de zi cu zi asta va însemna: fiecare va plăti, din propria muncă, o cotă parte tot mai mare pentru bunăstarea liderilor PSD-ALDE, în defavoarea școlilor, spitalelor, infrastructurii, îmbunătățirii calității vieții și serviciilor publice.

- Impactul negativ asupra economie: restrângerea investițiilor în România pentru dezvoltarea de locuri de muncă bine plătite, din cauza transformării corupției dintr-un flagel imperios a fi combătut într-o virtute cultivată instituțional.

- În urma modificărilor propuse de PSD-ALDE, furtul este transformat într-un „drept” al celor privilegiați, împotriva dreptului de a nu fi furați al celorlalți cetățeni.


1. Poziții ale instituțiilor naționale pe modificările aduse Legilor Justiției:

CSM a emis două avize negative, după consultarea magistraților, asupra propunerilor de modificare a Legilor Justiției, atât în varianta propusă de Tudorel Toader, cât și în varianta parlamentarilor PSD-ALDE.

Forumul Judecătorilor a strâns peste 4.000 de semnături (mai mult de jumătate din totalul judecătorilor și procurorilor în funcție) pe memoriul care cerea retragerea/respingerea propunerilor de modificare a Legilor Justiției. Este singura organizație profesională din rândul magistraților care a făcut dovada susținerii din partea judecătorilor și procurorilor asupra revendicărilor făcute.

Președintele României a reacționat constant privitor la demersurile de modificare a Legilor Justiției, trăgând repetate semnale de alarmă.

Opoziția, prin vocea PNL și a celorlalte partide, societatea civilă, mișcările civice din stradă, au protestat față de intențiile actualei majorități.


2. Poziții ale instituțiilor internaționale, complet ignorate de PSD-ALDE:

- Comisia Europeană, în raportul MCV, a cerut în mod repetat sesizarea Comisiei de la Veneția pe modificările aduse Legilor Justiției și a atras atenția asupra pericolului unui regres în privința statului de drept, independenței justiției și combaterii corupției.

- Departamentul de Stat al SUA a atras atenția că modificările aduse vor afecta lupta împotriva corupției și independența Justiției. Reacția belicoasă, atribuită în mod fraudulos Parlamentului de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, demonstrează agenda anti-occidentală a liderilor PSD-ALDE.

- Ambasadorul SUA a tras repetate semnale de alarmă pe aceeași temă, iar în ultima a făcut referire la vulnerabilitățile generate în contextul ofensivei ruse.

- Ambasadorii statelor occidentale au cerut la rândul lor avizul Comisiei de la Veneția, în cadrul întâlnirii cu ministrul Justiției.

- Consiliul Europei, prin GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei) s-a sesizat și a declanșat o procedură excepțională, ad-hoc, cu privire la modificările aduse Legilor Justiției în România. Analiza va fi făcută în ianuarie – februarie.


3. Modificarea Legii 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

• Este eliminat criteriul independenței procurorilor în desfășurarea activității lor, fapt care constituia o garanție împotriva intruziunii politice în anchete penale.

• Este reglementată, împotriva deciziei CCR 375/2005, o normă care restrânge atribuțiile președintelui României. Adică, președintele nu mai poate refuza numirea judecătorilor și procurorilor în simpla lor calitate, și nu mai poate refuza nici numirea în funcție a șefilor ÎCCJ.

• Decizie CCR 375/2005: „Curtea constată că numirea judecătorilor şi procurorilor urmează a se face la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii în continuare, iar numirea în anumite funcţii de conducere, se face dintre persoanele numite anterior în funcţia de procuror. Dacă Preşedintele României nu ar avea nici un drept de examinare şi de apreciere asupra propunerilor făcute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecătorilor şi procurorilor sau în anumite funcţii de conducere ori dacă nu ar putea refuza numirea nici motivat şi nici măcar o singură, dată, atribuţiile Preşedintelui României, prevăzute de art. 94 lit. c) coroborat cu art. 125 alin. (1) din Constituţie, ar fi golite de conţinut şi importanţă”.

• Este diluată condiția de integritate a judecătorilor și procurorilor, care erau până acum în mod automat suspendați din funcție în momentul trimiterii lor în judecată pentru fapte penale. Urmare a modificării PSD-ALDE, se deschide calea ca un judecător inculpat să decidă asupra vinovăției/nevinovăției altui inculpat.

4. Modificarea Legii 304 privind organizarea judiciară

- Controlul procurorului ierarhic asupra dosarelor penale ale procurorului de caz pe chestiuni de temeinicie, fapt care încalcă autonomia procurorului de caz. În prezent, acest control poate fi făcut doar pe chestiuni de legalitate (adică respectarea procedurilor legale în desfășurarea anchetei).

- Modificarea lasă loc arbitrariului și cenzurii în anchetele penale, în condițiile în care este atributul judecătorului să decidă asupra probatoriul. În plus, odată cu noile Coduri, a fost instituit judecătorul de cameră preliminară care verifică legalitatea trimiterii în judecată și a administrării probelor.

- Modificarea are legătură directă cu cea din Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor prin care este eliminat criteriul independenței în desfășurarea activității procurorilor.

- Înființarea secției speciale pentru cercetarea penală a magistraților. Există pericolul transformării într-un instrument de represiune asupra magistraților. Rațiunea înființării acestei secții, raportată la cazurile anchetate în ultimii ani, nu există, în acest sens exprimându-se atât Parchetul General, cât și CSM.


5. Modificarea Legii 317 privind CSM

Funcția de președinte al CSM este preluată automat de șeful Secției de judecători din cadrul CSM, fapt care contravine în mod vădit Constituției. Potrivit Legii fundamentale, care prevede expres acest lucru, președintele CSM este ales din rândul celor 14 membri aleşi în adunările generale ale magistraţilor – adică 9 judecători și 5 procurori. Astfel, alegerea președintelui CSM nu poate fi limitată doar la una dintre cele 2 categorii de magistrați.


6. Modificarea Legii ANI pentru „spălarea” interdicțiilor parlamentarilor și aleșilor locali

- Sunt eliminate, prin lege, toate interdicțiile stabilite în urma constatării conflictului de interese în cazul parlamentarilor, cea mai mare parte este a celor care și-au angajat rude.

- Practic, sunt anulate printr-o lege deciziile instanțelor de judecată luate împotriva celor care au încălcat legea.

- Inițiativa contravine în mod flagrant raportului Comisiei Europene privind MCV.

- O inițiativă similară a fost încercată în vara acestui an, dar a fost declarată neconstituțională de CCR.

- Agenția Națională de Integritate a atras atenția asupra pericolului adoptării unei astfel de legi: https://goo.gl/xf4i69

- Potrivit unei precizări a ANI, modificarea legislativă anulează interdicțiile aplicate în cazul a 675 parlamentari, primari, președinți de consilii județene și consilieri: https://goo.gl/4Kg5U6


7. Modificarea Legislației în domeniul penal, cu dedicație și fără discernământ

- Sunt dezincriminate infracțiuni sau golite de conținut instrumentele de investigare folosite pentru dovedirea infracțiunilor.

- Amendamentele depuse de PSD-ALDE și UDMR în cazul legilor penale sunt, în mod fățiș, făcute cu dedicație pentru Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, cărora să le fie lăsate fără obiect dosarele penale.

- În mod fals este invocată o Directivă europeană referitoare la prezumția de nevinovăție, întrucât aceasta este folosită doar ca paravan/pretext pentru ciopârțirea legilor.

- În mod real, propunerile PSD-ALDE-UDMR depășesc cu mult cadrul prevăzut de Directiva europeană, afectând în mod fundamental și grav capacitatea de anchetă a organelor penale în toate cazurile (nu doar al lui Dragnea și Tăriceanu)

- Astfel, majoritatea parlamentară captivă liderilor PSD-ALDE a ajuns în stadiul de a pune pe masa deciziei monstruozități, orbită în a-și scăpa liderii de dosarele penale înainte ca instanțele de judecată să se poată pronunța.

- În fapt, este o fugă de justiție în care PSD-ALDE folosesc Parlamentul pentru a da legi în interesul infracțional al unor persoane, fapt pentru care sunt dispuse să sacrifice orice altceva – chiar și securitatea cetățenilor simpli.

Este motivul pentru care propunerile PSD-ALDE-UDMR au stârnit reacții extrem de dure din partea Parchetului General, DNA, DIICOT, Secția procurorilor din CSM, organizații ale magistraților.

Asociația Procurorilor din România a publicat o broșură care conține exemple privind efectele pe care le-ar putea avea modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală: https://goo.gl/3DoVve

***

Este una dintre cele mai negre pagini din istoria unui popor. Când un Paarlament, organ reprezentativ al poporului își părăsește menirea pentru a deveni „organ reprezentativ al infractorilor, al dictaturii personale, al anti-democrației”!

Măcelarii parlamentari ai legilor Justiției și a codurilor penale

Opoziția cu ... scotch pe gură

„Astăzi trăim o nouă inovație procedurală, cu două ședințe de vot final în aceeași zi ca să trecem Regulamentul fără dezbatere, ca să dăm totul peste cap și, din păcate, va trebui să o spun: suntem la cea mai importantă tribună din România, suntem aici for de dezbatere. Cred că de săptămâna viitoare, stimați colegi, scotch-ul va deveni instrument de lucru în Camera Deputaților și dacă asta vreți, să ne puneți scotch-ul pe gură, nu ați reușit, dar vă întreb dacă vă place ce vreți să faceți”, a susținut Roman de la tribuna Camerei, după care și-a lipit o bandă de scotch pe gură.

Agerpres.

„Conform acestuia, după ce timpul de dezbatere aprobat a fost epuizat, discuțiile se încheie și președintele de ședință supune votului amendamentele cuprinse în raportul comisiei în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele adoptate de comisie. Dacă niciunul dintre aceste amendamente nu a fost adoptat, se supun votului amendamentele respinse din raport, în ordinea înscrisă în acesta. Dacă unul dintre aceste amendamente a fost acceptat de majoritatea deputaților prezenți, celelalte amendamente se consideră respinse. Dacă niciunul dintre amendamentele din raport nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat, se consideră adoptată forma inițială”.

Depunerea la Avocatul Poporului a sesizării privind modificarea Codului fiscal

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă și deputatul Ioan Cupșa, președintele Comisiei Juridice a PNL, vor depune luni, 13 noiembrie, la ora 13.00, la Avocatul Poporului, sesizarea privind contestarea la CCR a OUG 79/2017 (ref. modificarea Codului Fiscal).

Biroul de presă al PNL

Deciziile CCR privind Codul penal vor avea niște consecințe majore

Avem două decizii care nasc suspiciuni. CCR a început să fie acuzat că „apără” pe infractorul Liviu Dragnea de consecințele faptelor lui cu caracter penal.

La două infracțiuni, abuzul în serviciu și neglijența în serviciu, CCR a statutat că sintagma „îndeplinirea defectuoasă” a atribuțiunilor de serviciu este constituțională în măsura în care prin ea se înțelege „îndeplinirea cu încălcarea legii”. Astfel, funcționarul public precum și persoanele asimilate funcționarului public nu mai sunt sub autoritatea sancțiunii legii dacă încalcă o normă a unei hotărâri de guvern dată pentru „organizarea executării legii” ((art. 108 alin (2) din Constituție). În percepția actuală.

În motivarea deciziei, CCR a punctat: „sintagma "îndeplinirea ei defectuoasă", din cuprinsul acestora, nu întrunește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nefiind enunțată cu suficientă precizie pentru a se înțelege la ce dispoziții legale se raportează încălcarea îndatoririlor de serviciu. Astfel, Curtea a reținut că defectuozitatea îndeplinirii unui act trebuie stabilită numai prin raportare la legea în domeniu.”

Trebuie acceptată decizia CCR pentru că este logică. Modificările trebuiesc aduse la legile care stabilesc atribuțiile funcționarilor publici (asimilați acestora), prin clarificarea răspunderii funcționarilor publici în funcție de fiecare atribuție dată prin lege lor. Nu la grămadă ci aproape post cu post. Ministru, secretar de stat, director, șef de serviciu, șef de birou, funcționar public care lucrează direct cu publicul etc. la nivelul ministerelor și instituțiilor centrale dar și la nivelul structurilor administrației publice locale.

Mi-am amintit că am fost foarte surprins când am studiat legislația Austriei și Germaniei legată de frontiere și alte domenii de interes pentru mine la acel moment. Chiar i-am întrebat pe partenerii germani și austrieci de ce au o legislație atât de stufoasă. De ce nu duc o parte dintre prevederi în legislația secundară ? Mi-au spus că la ei nu pot aplica sancțiuni penale dacă fapta nu este explicit prevăzută în lege. Nu la modul general ci în particular pentru că fiecare funcționar public are atribuții proprii pentru aplicarea legii, în funcție de organizarea instituției publice. Astfel, când exista o reclamație sau o plângere, verificarea se ducea exact la structura responsabilă de aplicare a respectivelor norme de lege. Mai mult, se ducea exact la persoana care ocupa funcția publică ce era competentă să soluționeze cauza.

Eu am senzația că nu doar la Codul penal trebuie umblat. Va trebui umblat la legile de organizare și funcționare a instituțiilor publice, la legile care stabilesc organizarea unor activități lucrative, la alte legi care au capitol privind sancțiunile penale. Vor trebuie studiate atât legile cât și HG-urile care le organizează executarea și nu este exclus ca unele norme din HG-uri să fie trecute în legile respective pentru ca unele acțiuni sau inacțiuni existente acum în HG-uri dar care afectează aplicarea legii să poată fi sancționate potrivit legii penale.

HG-urile vor sancționa doar administrativ. Și ele vor trebui completate, în amănunt, cu partea privind execuția și răspunderea iar acolo unde se impune cu sancțiunea administrativă necesară fără a înlocui răspunderea administrativă prevăzută de lege (acolo unde este cazul).

Dacă acesta este scopul CCR, atunci nu poate fi decât bine. Este în favoarea instituțiilor dar și a funcționarilor publici (asimilaților). Sunt eliminate interpretările abuzive. Este și în favoarea procurorilor și a judecătorilor, fiind mult mai ușor pentru ei să încadreze o cauză penală dacă există sau să înceteze o urmărire penală atunci când constată că fapta nu există.

Totuși, cumva trebuie ca unei instituții care are atributul de control asupra inițiativelor legislative să i se confere o mai mare autoritate pentru acceptarea sau respingerea acestora. Or fi ei parlamentarii buricul pământului dar, să recunoaștem fără reținere, tot ei sunt și la rădăcina răului în materie de legislație !

Când e să se aleagă praful ... praful se alege

Epopeea dezastrului guvernării după ureche a PSD și ALDE, prin intermediul Liei Olguța Vasilescu și a celorlalți habarniști puși de infractorul Liviu Dragnea în Guvern, continuă. În forță. Indiferent de consecințele negative cunoscute. Pentru că, să fie clar, ele sunt foarte bine cunoscute de unii din PSD, sunt bine cunoscute și de către autorii exhibițiilor legislative cu rol de pomană electorală - cum este Lia Olguța Vasilescu sau Sevil Shhaideh. Numai că au „săpat o groapă” pentru „cineva” însă viața crudă i-a dus pe ei în groapă. Acum sunt disperați să iasă.

Deputatul PNL de Constanța, Bogdan Huțucă, vicepreședinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, are o intervenție dură asupra ideilor țâșnite din mintea Olguței Vasilescu: modificarea art. 4 din Codul fiscal prin reducerea termenului de intrare în vigoare a legilor care modifică codul de la 6 luni la 3 luni ! Cu această ocazie, predictibilitatea fiscală, marele câștig al convenției între partidele parlamentare, se duce de râpă. Este aruncată la gunoi. Și asta pentru a face pe plac Liei Olguța Vasilescu care, în urma promulgării legii salarizării unitare de către președintele Iohannis, a fost prinsă descoperită. Nu a avut pregătite celelalte modificări de acte normative care să facă legea aplicabilă de la 1 ianuarie 2018. Mai sunt 6 luni până la sfârșitul anului și Olguța Vasilescu cea guralivă și degrabă „vărsătoare” de pomeni electorale din banii contribuabililor, nu are legislația din alte domenii de activitate și normele de aplicare necesare pentru a aplica legea salarizării.

Agerpres. Deputat Huțucă (PNL): În prima zi de mandat, Guvernul Tudose dinamitează mediul de afaceri

„În Codul Fiscal rescris, cu un efort de voință a reprezentanților tuturor partidelor parlamentare, se prevede că orice modificare și completare în domeniul fiscal se aprobă prin lege și intră în vigoare în termen de șase luni. Se interzice emiterea de ordonanțe de urgență pentru măriri de impozite, taxe sau anulări de facilități (cu excepția situațiilor de infringement). Aceasta a fost cea mai importantă victorie în rescrierea Codului Fiscal. Astăzi omorâm din nou predictibilitatea dând posibilitatea Guvernului să schimbe când consideră dânșii justificat regulile fiscale ce au stat la baza planurilor de afaceri, proiectării bugetelor, acordării de finanțări, fundamentării prețurilor și tarifelor”

Autorul poartă un nume: Lia Olguța Vasilescu.

„Este vorba de reducerea unui termen, de la șase la trei luni, de intrare în vigoare a modificărilor Codului fiscal, pentru că legea salarizării ar fi trebuit să apară la pachet cu Codul fiscal și, pentru a recupera această întârziere, ca să putem să aplicăm legea salarizării, este necesară modificarea articolului 4”

„Este și o solicitare din partea noastră pentru a putea pregăti aplicarea legii salarizării, precum și reducerea impozitului pe venit și a cotelor contribuțiilor de asigurări sociale. Vă solicităm deci modificarea unui articol din Codul fiscal cu precizarea că nu este vorba de creșteri de taxe sau impozite ori de introducerea altora noi”

Ea s-a adresat în ședința de Guvern primului ministru Tudose. Dar, este evident, Tudose va trebui să ceară voie infractorului Dragnea pentru a fi de acord cu o astfel de dereglementare. Pentru că pur și simplu este vorba să se arunce țara în haos. Mai ales că ideile crețe ale PSD în materie de economie și afaceri sunt plecate de la „păreri” ale unor habarniști și nu de la analize.

Deputatul Huțucă mai are niște precizări:

„În prima zi de mandat, Guvernul PSD-Tudose face primul abuz de încredere. Având expertiză în finanțele publice, realizez că modificarea prin OUG a Codului Fiscal este primul pas spre un dezastru în sistemul fiscal-bugetar: orice investitor, om de afaceri și creator de locuri de muncă se va supune hazardului PSD, nu predictibilității și stabilității fiscale”

Ca să fie și mai idioată treaba, PSD umblă la sistemul fiscal mai adânc.

„Lipsa de viziune a PSD reinventează soluții depășite și uitate. Măsura vârf de lance din programul PSD este introducerea impozitului pe cifra de afaceri. Efectele preconizate: descurajarea investițiilor și angajărilor și, în mod cert, încurajarea evaziunii fiscale. Este o măsură pro-faliment. Nici măcar nu i-a dus mintea să diferențieze cotele de impunere în funcție de domeniile de activitate și de rentabilitatea acestora. Ce face azi PSD este confiscarea marjei de profit a companiilor. Sunt companii cu venituri semnificative, care au sub 1% rentabilitate. În mod cert parte dintre companii vor căuta soluții în zona ascunderii veniturilor sau a mutării domiciliilor fiscale în țări cu mult mai multă decență în politicile fiscale. Vom calcula câte companii deținute de oameni de afaceri constănțeni își vor deschide porțile în Bulgaria', subliniază Bogdan Huțucă.” 

Are dreptate deputatul PNL, Bogdan Huțucă să afirme că suntem în fața unui „program ascuns de guvernare” al PSD și ALDE care reflectă disperarea și lipsa de viziune a conducerii celor două partide.

De fapt, au și început să se certe pentru că cei de la ALDE au fost obligați să gireze, a doua oară, un „program” despre care nu au știut mare lucru !

Partidele PSD și ALDE sunt lăsate să guverneze. Nimeni nu le împiedică. Au majoritatea parlamentară, au guvernul, au „mușchii lor”, au ce vor. Numai că nu știu să guverneze ! Președintele Iohannis le-a spus în față acest lucru.

Toată harababura a plecat din 2015, când PSD și ALDE au început să promoveze în Parlament legi care au dat „în viitor” bani pe care nu îi aveau. Legile PSD+ALDE+UDMR au frânat guvernarea Cioloș. Spre meritul tehnocraților, au reușit să țină „corabia” pe valuri și în direcția bună. Pe timpul guvernării Cioloș, PSD și ALDE au continuat să dea legi în Parlament pe principiul exprimat ostentativ că „Parlamentul dă legile iar Guvernul este obligat să le execute”. Folosit de idioți, acest principiu duce o țară în prăpastie ! Pentru că alt principiu spune că „Parlamentul dă legile de care are nevoie executivul pentru administrarea corectă a țării”. Numai că idiotul de Tăriceanu și îngâmfatul de Dragnea nu au timp de „nimicuri”, mai ales dacă „nimicurile” le pot știrbi din autoritatea și fala locală.

PSD și ALDE ne conduc către deșertificarea economică a României. Ar trebui să ridicăm statui absenteiștilor, a auto-suficienților care profită de o țară, profită de o anume bunăstare fără a fi preocupați de modul în care aceasta este făcută. Acum o să le iasă bunăstarea pe nas.

S-a schimbat schimbarea. De la prost la foarte prost

Răspunderea pentru legalitatea documentelor emise de persoana juridică instituție publică a fost în sarcina consilierilor juridici. Eu așa am prins și așa am lucrat. Cu ochii beliți cât cepele și cu contabilul șef ca aliat. Era pe timpul Guvernului Năstase.

La un moment dat, „șăfimea” care se credea mare și tare a protestat. După mintea lor, pe bună dreptate. Consilierul juridic spunea că nu este constituțional, se încalcă altă lege, dublează altă normă legislativă, nu este de competența instituției acea reglementare, procedura este nerecomandată, textul normei nu respectă reglementările de tehnică legislativă, nu există finanțare, dacă se bagă în anvelopa bugetară a instituției trebuie tăiate alte activități etc. Pe timpul guvernării Năstase era mare harababură legislativă. În general era prost. Dar, cu totul excepțional, dacă o idee era bună și știai să o promovezi, dacă „dădeai” și altora un oscior, treceai și îndeplineai obiectivul. Cele mai urgente erau reglementările legate de aderarea la UE.

S-au modificat legile, consilierul juridic a fost scos din persoanele responsabile în solidar cu conducătorul instituției și contabilul șef (directorul financiar) și astfel „șăfimea” a reușit să scape de o piedică pentru a-și face de cap. A rămas doar conducătorul instituției să suporte consecințele alături de contabilul șef. Rezultatul este cel cunoscut astăzi. Primarii, președinții de consilii județene, miniștrii și secretarii de stat, directorii din ministere și agenții de stat sunt clienții permanenți ai procurorilor pentru acte și fapte care ar fi putut fi evitate dacă consilierea juridică ar fi fost respectată. Pentru că, să fim serioși, un oficiu juridic este specializat să administreze legislația necesară funcționării instituției, nu alt compartiment din instituție.

Președintele Klaus Iohannis a semnat ieri (joi) decretul prin care este promulgată legea care modifică art. 128 din Legea administrației publice locale 215/2001 și art. 55 din Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Se transferă răspunderea juridică civilă sau penală pentru documentele semnate în primărie sau în consiliul local secretarului instituției ! Agerpres.

Cum interpretez eu asta ? O măsură proastă. Prin lege, puterea este dată secretarului primăriei sau consiliului local. Funcționar public ! Pentru că ajungem în situația în care secretarul primăriei sau consiliului local îi spune primarului sau președintelui consiliului județean să își bage poftele undeva. Nu cred că vor fi mulți secretari care să accepte ilegalități sau aventuri politicianiste știind că el este singurul responsabil pentru pagubele produse. Aceste modificări dau frâu liber populismelor. Primarii și președinții de consilii județene au acum libertatea absolută de a minți, de a promite marea cu sarea și de a da vina pentru nerealizări pe secretarul primăriei sau a consiliului județean. Acarul „Păun” !

Președintele a semnat decretul dar, nu are cum lămuri șobolănimea roșie că o lege trebuie văzută cum lucrează în viitor și nu dată pentru a satisface niște spaime punctuale ale unor indivizi ajunși, temporar, la putere.

Semnătura primarilor sau a președinților de CJ atestă că circuitul documentelor a fost respectat și că acestea au toate semnăturile necesare.

Caraghios ! Primarul ia locul secretarului ! Iar decidentul devine secretarul primăriei sau consiliului local ! Pentru că dacă nu semnează secretarul, ca să își apere agoniseala și libertatea, să își salveze familia de la foame, nici un act emis de primărie nu este valabil ! Indiferent câte promisiuni face primarul sau președintele consiliului județean locuitorilor localității sau județului !

Modificarea Constituției între derizoriu și necesitate.

Agerpres. Dorneanu: Modificările Constituției trebuie să răspundă unor nevoi socio-istorice de esență și nu unor simple considerente de oportunitate

Ședința festivă a CCR prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la adoptarea Constituției din 1866 și 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991 a fost prezidată de judecătorul constituțional Valer Dorneanu care a oferit și cele mai însemnate declarații cu care nu pot fi decât de acord.

În primul rând, este vorba despre tema modificării Constituției care pur și simplu a ajuns pe buzele multor politicieni dar și a unei părți din societatea civilă. Dacă este să dau crezare informațiilor care circulă în presă, și alte „societăți”, străine ele, sunt interesate de modificarea Constituției din România, în așa fel încât laicitatea statului să fie mai puțin fermă, drepturile și libertățile civile ale cetățenilor români și rezidenților străini în România să fie sub controlul regulilor promovate de anumite confesiuni religioase. Sunt puse în discuție două instituții: căsătoria și familia. Iar aici se cuvine a dezvolta pentru că presiunea comunităților religioase asupra politicului duce, fără doar și poate, la deformarea drepturilor și libertăților civile în România, în contra cursului normal din societățile democratice, liberale.

La împlinirea a 25 de ani de la adoptarea Constituției din 1991, nu putem decât să constatăm că avem o Constituție stabilă, consolidată, inclusiv prin intermediul controlului de constituționalitate. Cât privește modificările inerente, acestea trebuie să fie temeinic fundamentate, să răspundă unor nevoi socio-istorice de esență, iar nu unor simple considerente de oportunitate. Această aniversare nu trebuie să fie privită doar ca simplă evocare istorică. Ea trebuie să aibă o semnificație mult mai substanțială și să sădească în sufletul și conștiința tuturor celor cărora li se adresează datoria sfântă de a respecta și de a apăra Constituția, ca o condiție esențială pentru existența, dezvoltarea și perenitatea României

În afara celor două instituții civile, sunt puse în discuție măsurile de protecție ale persoanelor care îndeplinesc funcții și demnități în stat: Președintele, parlamentarii, miniștrii, magistrații.

Imunitățile parlamentarilor și ale altor persoane aflate în funcții publice reprezintă o problemă prin modul în care Parlamentul României s-a folosit de ele. Teoria ca teoria, practica însă ne-a omorât.

De la modificările necesare, observate prin aplicarea prevederilor legale, la excesul de „modificare” nu este decât un pas. Aici intrăm în zona numită de judecătorul constituțional Valer Dorneanu „considerente de oportunitate”. Este similară cerințelor de modificare a Constituției privind familia. Și unii și alții caută susținere publică în scop politic apelând la exces de reglementare constituțională.

Ca de obicei, excesul vine, pe de o parte, de la biserica ortodoxă română în asociere cu alte confesiuni creștine (se pare că în înțelegere cu biserica ortodoxă rusă !) și apoi tocmai de la cei care nu au mai reușit să scape de „brațul lung al legii”, care se află în poziții politice dominante în partidul lor sau importante și care au o oarecare influență asupra unor colegi ce ocupă, temporar, funcții sau demnități publice. Portavocea excesului de reglementare constituțională privind imunitățile a devenit infractorul Liviu Dragnea, secondat de inculpatul Sebastian Ghiță și inculpatul Victor Viorel Ponta. Li se alătură inculpatul Călin Anton Popescu Tăriceanu și Traian Băsescu (nici nu mai știu situația lui juridică, dar o voi afla imediat ce procurorii vor ajunge la niște concluzii certe în dosarele în care sunt cercetate fapte de încălcare a legii pe care societatea i le impută). Vorba aia, dacă mie mi-a murit găina să moară și capra vecinului !

Este foarte interesant faptul că cei care vor modificarea legii fundamentale pentru scoaterea imunităților sunt și cei care profită de ocazia cererilor confesiunilor religioase. Oportunism și populism grețos.

Infractorul Liviu Dragnea are însă ce are cu Președintele Klaus Iohannis. Iar a promova ideea modificării Constituției doar pentru a satisface o răzbunare personală sau a da glas unei nemulțumiri ale unui sau unor grupuri politice, este prea mult. Nu mai este vorba despre judecată, nu mai este vorba despre o analiză rațională și o îmbunătățire a legii fundamentale, este doar o problemă de răzbunare.

Văd o modificare a Constituției în anul 2017, nu este imposibil să se întâmple în primul semestru al anului 2017, mi-aș dori lucrul acesta, dar vreau să facem în așa fel încât să fie modificată în 2017. Da, eu și noi vom susține acest lucru. Scoaterea acelor imunități pentru oricine din România. Dacă președintele Klaus Werner Iohannis a ieșit de atâtea ori la microfonul prezidențial emițând de acolo niște principii, acuze împotriva parlamentarilor care au votat așa cum le-a dictat conștiința, câteodată au votat pentru susținerea cererii procurorilor, câteodată — împotrivă, și tu ieși de la tribuna prezidențială și spui: un Parlament care nu a înțeles nimic, care se opune mersului Justiției, neținând cont de faptul că există această imunitate. De ce să nu fie valabil și pentru dumnealui? Își poate pune o oglindă în față și să vorbească Klaus cu Werner și să-i spună același lucru: nu ai înțeles nimic, justiția nu trebuie oprită, nu te agăța de imunitate

Se vede clar din declarația infractorului Liviu Dragnea sensul dorințelor lui și, pentru că folosește termenul „noi” și al aliaților lui, cei arătați mai sus. Este ce atrage atenția judecătorul Valer Dorneanu că nu trebuie să se întâmple: modificarea de oportunitate. Obținerea unei majorități parlamentare prin alegeri având ca scop răzbunarea pe un adversar politic, real sau imaginar, este cea mai jalnică proiecție politică a unui partid. Iar noi avem nu unul ci mai multe partide care au astfel de obiective politice majore: PSD, ALDE, PMP, PRU !

Două teme care duc o temă importantă în derizoriu. Modificarea Constituției pentru a satisface setea de răzbunare și modificarea Constituției pentru a limita drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor. De fapt, ambele nu pot fi obținute. Motive sunt destule însă explicarea ar lua mult spațiu.

Judecătorul Valer Dorneanu a mai atras atenția și asupra comportamentului oamenilor care îndeplinesc demnități publice.

Referindu-ne la rolul și importanța legii fundamentale, considerăm că nu este admis ca într-un stat de drept, într-o democrație, Constituția să fie mereu contestată, pusă la îndoială, pusă sub semnul precarității, adesea chiar de către înalți demnitari publici. În acest sens, deciziile instanței constituționale pronunțate de-a lungul timpului asupra inițiativelor de revizuire au jalonat expres limitele revizuirii Constituției. (...) Să ne amintim mereu că jurământul de credință al celor care slujesc în funcții publice preia din cuprinsul articolului 1 alineatul 1 din Constituție principalele valori ale statului român — apărarea suveranității, a independenței, precum și a caracterului unitar și indivizibil al României

 Se aude Dragnea ? Se aude Tăriceanu ? Se aude Băsescu ? Se aude Hunor ? Pe ceilalți nu îi mai pomenesc.

Mania asumării paternității. Unii parlamentari vor să fie mai mult decât sunt.

Fondul problemei este în Codul penal construit aiurea în anii anteriori sub coordonarea lui Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiției, ținut în funcție și de PDL/Băsescu tocmai pentru că avea ca proiect ministerial finalizarea codurilor. Faptul că au făcut treabă de mântuială și că au comis excese de reglementare pentru a face pe plac unor politicieni sau demenți cu influență se vede din reacțiile celor care mai au capul pe umeri din punctul de vedere al științei dreptului.

Azi avem o problemă cu unele modificări ale Codului penal comise de un grup de parlamentari, din PSD și UNPR, care se comportă la fel ca cei care au scris reglementările codului până acum. După ureche și cu multe accente personale și personalizate. O treabă de mântuială și contrară scopului reglementării la nivelul codurilor. Au dorit ei să intre în istoria dreptului ca „părinți” ai dreptului penal. Azi sunt la zidul infamiei. Le stă bine.

Zbuciumul din aceste zile obligă partidele politice la luări de poziție care evidențiază doctrinele respectivelor partide. Iar aici avem a distinge, clar, care partid are o doctrină ce promovează democrația și care partid are o doctrină care promovează orice altă formă de conducere a statului.

PDL se opune modificărilor. Se opune pentru că PDL este cel care timp de peste 4 ani a dirijat construcția Codului Penal după cum a vrut mușchii lui, după cum a dictat madam Macovei de la Bruxelles, după cum au recomandat consilierii lui Băsescu de la Cotroceni, după cum au concluzionat că se poate satisface moftul lui Băsescu diferiți juriști din instituțiile superioare de învățământ, după cum au acceptat (după ce și-au băgat la sistemul probatoriu și la proceduri tot felul de tâmpenii) procurorii lui Morar și Kovesi.

PNL se opune pentru că modificările nu sunt superioare reglementărilor anterioare. Marile nedreptăți din Codul penal asumat în Parlament de Emil Boc, premierul de tristă amintire, sunt înlocuite de alte mari nedreptăți care satisfac pretențiile unor membri ai PSD și UNPR. Mie însă nu mi-a plăcut faptul că s-a repetat un fenomen îngrijorător. Juriștii PNL aflați în comisiile juridice dar și ceilalți nu au sesizat aiurelile din textele modificate. Înseamnă că nu s-au implicat în elaborarea acestor texte, înseamnă că le-au lăsat la voia juriștilor PSD care, probabil, au cerut ca aceste modificări să fie creația lor. Îmi amintește de neimplicarea PNL în activitatea Monicăi Macovei la Ministerul Justiției în 2005-2006, când procuroarea teroristă a impus supremația procurorilor în înfăptuirea justiției, cu efecte sinistre până în zilele noastre. Reacția lui Crin Antonescu și a BPN al PNL de repoziționare a PNL față de subiect, în sensul opoziției față de aceste modificări în situația în care drepturile și libertățile fundamentale nu sunt respectate, în situația în care sunt persoane care pot fi excluse de la aplicarea legii pentru fapte de condamnat la restul populației, îmi dă o senzație de bine. Sper ca PNL să se opună tuturor tâmpeniilor comise de parlamentarii PSD care își exagerează rolul și importanța având ca stimulent numărul mare de parlamentari în fiecare din Camerele Parlamentului.

PSD este în dilemă. Probabil că o parte dintre parlamentarii PSD, oameni de bună credință, sunt la fel de deranjați de tâmpeniile promovate de colegii lor la fel ca ceilalți oameni de bună credință. Victor Ponta a văzut reacțiile, destul de violente, ale societății românești și ale partenerilor străini alarmați de semnalele extrem de exagerate ale unor organizații de propagandă băsesciană și înclină către acele corecturi care să permită realizarea unor modificări corespunzătoare. Să vedem ce va ieși pentru că sunt, până la urmă, necesare modificări ale Codului penal în substanța lui. Excluderea interceptărilor ca mijloace de probă în orice condiții este o necesitate.

Situația de azi acutizează și relațiile partidelor din USL. De o parte, părtași la porcăria modificărilor, sunt cei din PSD, UNPR și PC. De cealaltă parte sunt liberalii. Va fi greu în viitor. În USL se poate produce o ruptură majoră înainte de alegerile europarlamentare și datorită faptului că prin achiziții parlamentare se modifică ponderea partidelor în Parlament. PC și UNPR au absorbit mare parte dintre parlamentarii PP-DD astfel încât PSD cu UNPR și PC au, deja, la Camera Deputaților, o majoritate iar la Senat se apropie de o majoritate.

Vom asista la un război al orgoliilor. PSD și aliații săi contra restului lumii. Îmi amintește de perioada guvernării Năstase. Trist.