Declarația președintelui Klaus Iohannis după votul din Camera Deputaților

14:40 | 04 Iulie 2018
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 4 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

„Astăzi s-a votat în Parlamentul României Codul Penal - o modificare sau, ca să fiu mai exact, mai multe modificări la Codul Penal.

Doresc să comentez pe scurt acest eveniment, pe care îl consider de-a dreptul revoltător. Este, pur și simplu, inadmisibil cum a transformat PSD procedurile parlamentare și cum se acționează în ziua de azi în Parlament. Ceea ce se întâmplă în aceste zile se numește dictatura majorității și este profund dăunătoare democrației.

Avem o sumedenie de politicieni în România care clamează că noi trebuie să dăm mai mult atenție Parlamentului. Pentru asta, în primul rând, Parlamentul trebuie să-și dea atenția cuvenită.

PSD a trecut în timp record Codul Penal prin Parlament, cu un simulacru de dezbatere în Camera Deputaților, și acest lucru este profund dăunător.

PSD a reușit în scurt timp să distrugă demnitatea actului de legiferare. A reușit în scurt timp să transforme dezbaterile din Parlament într-o dezbatere lipsită de transparență, cu un rezultat previzibil. Se trece cu tăvălugul peste argumentația Opoziției.

Asta despre procedură. Despre conținutul Codului Penal modificat voi avea o prezentare mai lungă atunci când voi contesta la Curtea Constituțională acest act normativ. De asemenea, este bine de știut că și Codul de Procedură Penală, la care m-am referit acum câteva zile, este în pregătire pentru a fi contestat la Curtea Constituțională.

Modificările care s-au făcut, în bună măsură, sunt fie inutile, fie chiar toxice sau dăunătoare, și am de gând să folosesc toate instrumentele constituționale pentru a contesta aceste două acte normative, Codul Penal și Codul de Procedură Penală.

Mulțumesc!”

Se politizează prea mult infracțiunea de abuz în serviciu (art. 297 Cp)

Devine deranjant să auzi doar de „crima” de a stabili un prag valoric pentru „paguba” produsă prin abuzul în serviciu al funcționarului public (a tuturor persoanelor care desfășoară activități asociate funcției publice, inclusiv magistrații). Se vorbește despre art. 297 Cod penal, despre Decizia CCR care se face vinovată de soluția ca legiuitorul să stabilească un prag, de OUG nr. 13/2017 de ce mai au oamenii prin cap după ce au citit sau au ascultat pe alții care se dau cunoscători în materie.

Să avem, cum se cuvine, articolul „buclucaș” în fața ochilor.

Art. 297 Abuzul în serviciu
(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește „în mod fraudulos” - „cu încălcarea legii” și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu,  îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane ori crează pentru aceasta o situație de inferioritatepe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.

CCR a respins acțiunea fostei soții a lui Dragnea și dă și o explicație asupra deciziei, explicație care urmează a face parte din motivarea deciziei așteptate de ministrul justiției pentru a acționa în consecință.

„Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensității vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de 'abuz în serviciu' (...) Totodată, Curtea a reținut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracțiunea de abuz în serviciu”

Ministrul Tudorel Toader a dat o explicație care, după mine, este suficientă. Pentru că față de privirea îngustă asupra doar a articolul de incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu, paguba și vătămarea unui drept sau unui  interes legitim al unei persoane (fie ea fizice sau juridice) au o modalitate de rezolvare în Legea Contenciosului Administrativ nr. 544/2004 ! O să ajungem și la ea pentru că termenii din art. 297 din Codul penal trebuie înțeleși în sensul dat lor de Legea nr. 544/2004.

„Așteptăm întâi decizia Curții, motivarea ei integrală (...), după care vom face dezbateri cu profesioniștii dreptului, cu societatea civilă, pentru a vedea care poate fi pragul acela rezonabil, de natură să pună de acord prevederile din Codul penal cu decizia Curții Constituționale. (...) Din ce rezultă citind comunicatul Curții, se va pune un prag, pentru că se vorbește de o obligație a legiuitorului primar sau delegat”

„Abuzul în serviciu are două urmări alternative, când fapta produce o pagubă, pe de o parte, sau când fapta produce o vătămare intereselor legale, pe de altă parte. În ipoteza examinată de Curte s-a avut în vedere producerea unei pagube. Vătămare este altceva, o urmare alternativă, nu are legătură cu decizia”

Am ajuns la final cu partea „să i se ia capul criminalului funcționar public (asimilat)”. Pentru că trebuie să mergem la originea cauzei penale, origine care este în actul administrativ. Potrivit legii în materie, soluționarea cauzei este la instanța de contencios administrativ, instanța penală având doar rolul de a da o pedeapsă funcționarului care nu a îndeplinit actul sau l-a comis cu încălcarea legii.

Pentru ca funcționarul în cauză să fie „bun de pedepsit”, trebuie să existe o constatare a vinovăției. Iar aici trebuie să mergem la Legea nr. 544/2004.

Art. 1.
(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.

(2) Se poate adresa instanței de contencios administrativ și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.

Iar aici avem o problemă. Care ar fi trebuit să fie sesizată de toți comentatorii, avizați sau nu.

Persoana interesată se adresează unei autorități publice care are competența să emită un act administrativ prin care se recunoaște un drept pretins sau un interes legitim, drept sau interes care poate fi sau nu evaluabil în bani. Dacă este evaluabil în bani, persoana poate cere instanței de contencios administrativ repararea pagubei produse, instituția publică fiind obligată să o achite din sumele destinate acestui scop repartizate prin bugetul de stat.

Ca atare, persoana interesată nu știe care este funcționarul public care se face vinovat de abuzul în serviciu ! Cel care poate ști este doar conducătorul instituției publice care va cere o cercetare administrativă și va informa unitatea de parchet competentă potrivit art. 291 Cod de procedură penală ! Această obligație procedural penală este un sprijin acordat instituțiilor publice pentru evitarea producerii unor disfuncții grave în viitor și protejarea bugetului alocat activității acestor instituții pentru rolul pe care îl au.

Persoana păgubită va fi repusă în drepturi și/sau despăgubită prin procesul în contencios administrativ. Este bine să reținem această problemă. Pentru că sancțiunea penală care se cere pentru funcționarul public, în funcție de „ valoarea pagubei” produse, se referă la paguba suportată de instituția publică în urma hotărârii instanței de judecată competente ! Revin cu privire la pagubă. Persoana fizică sau juridică va fi despăgubită în urma procesului în contencios administrativ !

Completarea art. 297 Cod penal cu o valoare a pagubei produse de funcționarul public se referă la paguba suferită de instituția publică. De aceea, probabil este bine ca valoarea minimă a pagubei să fie rezonabilă. Aici dau dreptate criticilor care spun că luând în considerare existența unei pagube, ce poate apare în urma îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, fie printr-o întârziere a îndeplinirii unei atribuții - din varii motive -, fie prin îndeplinirea cu încălcarea legii - tot din varii motive, cel mai frecvent fiind neclaritatea normei legii invocate -, fără o valoare minimă a acesteia este exagerată.

O concluzie se impune. Art. 297 Cod penal este un instrument la îndemâna conducătorilor instituțiilor publice cu care își pot sancționa penal subordonații atunci când nu le mai place de mutra lor.

Iar dezbaterile, ei bine, dezbaterile din presă și de pe rețelele de socializare sunt îndreptate împotriva funcționarilor public de fapt, sunt în sprijinul șefilor acestora și un îndemn să le dea la tărtăcuță subordonaților pentru că au sprijinul maselor largi populare.

Și totuși, principalul beneficiar al legii grațierii și al intervențiilor pe legile penale era infractorul Liviu Dragnea !

Dacă până acum se bănuia fără a avea în față proiectele actelor normative, acum este evident, se vede de pe Lună, că principalul beneficiar ale intervențiilor urma să fie infractorul Liviu Dragnea.

Două surse mi-au dat ideea. Digi24 care prezintă evenimentul și aduce în completare, pentru confirmare, proiectele de OUG și Agerpres.

Grațierea are schepsis. Sunt grațiate pedepsele cu închisoare de până la 5 ani și amenzile aplicate de instanțele de judecată (adică sunt salvați bănuții, drăguții, fie ai inculpaților fie ai avocaților prea largi la gură !) indiferent de modul de executare al pedepsei ! Iar aici îl avem pe infractorul Liviu Dragnea cu pedeapsa de 2 ani cu suspendarea executării pedepsei în închisoare. Și nu doar pe el, avem o mulțime de parlamentari care au pedepse cu suspendarea executării în închisoare. Ca atare, motivarea că se scot din închisoare 2.500 de infractori pică. Este băgată pentru a impresiona. Evident, mai mult decât evident, introducând la grațiere și pe cei care execută o pedeapsă în afara închisorii, vedem care este de fapt scopul grațierii.

Grațiat prin propria acțiune, la o nouă condamnare, infractorul Liviu Dragnea scapă de o pedeapsă cu închisoarea, instanța putând să îi mai dea o pedeapsă cu suspendare. Dar, și acest raționament pică dacă mergem la al doilea proiect de ordonanță de urgență care face ordine și în procesul pe care infractorul Dragnea îl are pe rol.

Proiectul privind Modificări legislative în Codul penal începe cu durerea mare a infractorului Dragnea: abuzul în serviciu. Este principala acuzație care i se aduce în procesul ce urmează de către procurorii DNA.

Nicolicea, Șerban Nicolae, Iordache și câți or mai fi pe acolo au inventat o porcărie. Se cercetează ca încălcare a legii abuzul în serviciu care generează un prejudiciu de 200.000 lei ! Nu ai atins plafonul prevăzut de PSD, vei fi cercetat doar administrativ nu și penal. În cazul infractorului Liviu Dragnea, prejudiciul imputat de procurori este de doar ceva peste 100.000 lei. Au pus 200.000 lei ca măsură de siguranță. Cine știe ce mai găsesc procurorii ! Administrativ, funcția publică nu mai este pusă în pericol ! Penal însă funcția publică dispărea.

Până aici, se cuvine să observăm că „legiuitorul” a avut mare grijă de situația infractorului Dragnea. Îl grațiază de pedeapsa cu suspendare și îl face curățel pentru mai târziu, îi desființează dosarul în curs de judecare pentru abuz în serviciu astfel că infractorul Liviu Dragnea devine „domnul” Liviu Dragnea și poate pretinde funcția de prim-ministru. Însă trebuie să vedem că legiuitorul mai comite o faptă. Scoate la grațiere și faptele asimilate faptelor de corupție, prevăzute în Legea nr. 78/2000, art. 5 alin. (2) ! Sunt faptele prevăzute la art. 10-13 din aceeași lege.

SECTIUNEA 3: Infractiuni asimilate infractiunilor de coruptieArt. 10Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:a)stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor apartinand operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare ori de executare silita, de reorganizare sau lichidare judiciara ori cu ocazia unei operatiuni comerciale, ori a bunurilor apartinand autoritatii publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora sau de executare silita, savarsita de cei care au atributii de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silita, de reorganizare ori lichidare judiciara;b)acordarea de subventii cu incalcarea legii sau neurmarirea, conform legii, a respectarii destinatiei subventiilor;c)utilizarea subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri publice.Art. 11(1)Fapta persoanei care, avand sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat, indeplineste pentru acesta vreo insarcinare, intermediaza ori inlesneste efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare ori participa cu capital la un asemenea operator economic, daca fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi .(2)Daca fapta prevazuta la alin. (1) a fost savarsita intr-un interval de 5 ani de la incetarea insarcinarii, pedeapsa este inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda.Art. 12Sunt pedepsite cu inchisoarea de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:a)efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obtinute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale;b)folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.Art. 13Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influenta ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Ei bine, citind cu atenție faptele propuse pentru grațiere, putem vedea că penitenciarele se eliberează tocmai de „clienții politici” ! Cei care au condamnări cu suspendare sunt „buni” de comiterea altor infracțiuni. Cât privește prostimea care va beneficia de grațiere, nici o problemă, unele statistici ne arată că marea majoritate a infractorilor care au beneficiat de o grațiere s-au întors la pușcărie. Motivul este simplu. Profesia de infractor nu le oferă altă alternativă.

Prin grațierea faptelor din Legea nr. 78/2000 (actualizată), activul de partid al PSD scapă de condamnări. Nu am umblat încă la Legea privind modificarea Codului penal însă, nu este exclus, ca autorii matrapazlâcurilor penale să umble la ipotezele legii penale pentru a face inutile chiar și prevederile Legii nr. 78/2000 !

Să nu uit ! Mafioții neamului au dat declarații că infracțiunile de corupție nu sunt subiect al grațierii. Unii au pus botul. Au văzut că nu sunt grațiate darea și luarea de mită, traficul de influență dar nu au văzut că sunt grațiate faptele asimilate faptelor de corupție !

Can-can-ul cu divulgarea/dezvăluirea este o prostie. Mare. Jurnalistică.

M-a surprins „gălăgia” jurnalistică pe o inițiativă de modificare a art. 277 Cod Penal (cel nou) alin. (3) privind dezvăluirea unor date dintr-o cauză penală. La B1Tv a fost mare tam-tam. Probabil că și alți jurnaliști cu creere la jumătate de normă au făcut și ei scandal.

De aceea am zis să văd care este, de fapt, problema.

Noul Cod penal instituie la art. 277 pedepse pentru dezvăluirile în cauzele penale:

„Art. 277
(1) - Divulgarea, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se administreze o probă, de către un magistrat sau un alt funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, dacă prin aceasta poate fi îngreunată sau împiedicată urmărirea penală, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) - Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către un funcționar public care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
(3) - Dezvăluirea, fără drept, de informații dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicție este impusă de legea de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.
(4) - Nu constituie infracțiune fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activități vădit ilegale comise de autorități într-o cauză penală”.

Senatorul Șerban Nicolae de la PSD a venit cu un amendament de modificare a alin. (3) din articolul 277 care sună așa:

„Dezvăluirea de informaţii care, potrivit legii, nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani. Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani”.

Dacă ne uităm cu atenție, observăm imediat că în textul art. 277 autorii sunt persoane care au o anume calitate: magistrații, funcționarii publici care lucrează cu documentele dosarului (fie funcționarii procuraturii, cei ai instanțelor dar și cei ai altor instituții publice care trimit, la cererea procurorului, datele care au legătură cu o cauză penală), martorii, experții și interpreții.

Să mergem la DEX, pentru a judeca bine, având în vedere noțiunea incriminată furibund de jurnaliștii țării, unii cu filologia la bază sau buni cunoscători ai limbii pe care o vorbesc.

DEZVĂLUÍ, dezvắlui, vb. IV. 1. Tranz. A face cunoscut; a arăta, a releva. ♦ A destăinui, a divulga. 2. Refl. A ieși în evidență, a se arăta; a se desfășura. [Prez. ind. și: dezvăluiesc] – Pref. dez- + [în]vălui (după fr. dévoiler).

DIVULGÁ, divúlg, vb. I. Tranz. A dezvălui o taină; a da în vileag ceva ascuns. ♦ Spec. A transmite secrete de stat, economice, profesionale unei persoane neîndreptățite să le cunoască, constituind o infracțiune. – Din fr. divulguer, lat. divulgare.

DESTĂINUÍ, destắinui, vb. IV. 1. Tranz. A spune cuiva, a da la iveală o taină, un gând ascuns; a mărturisi, a divulga. 2. Refl. A-și da pe față gândurile sau sentimentele. ♦ Fig. A se da pe față, a ieși la iveală; a se trăda. [Prez. ind. și: destăinuiesc] – Pref. des- + tăinui.

RELEVÁ, relév, vb. I. Tranz. A pune în lumină, a scoate în relief; a evidenția, a remarca, a sublinia. – Din fr. relever.

Sensul din art. 277 ca și cel al amendamentului propus de senatorul PSD este acela de a pune la dispoziția altor persoane date care sunt protejate de lege prin confidențialitate. De aceea, autorii pot fi doar persoane care au o anume calitate în procesul penal.

Reproducerea dezvăluirii săvârșite de persoanele calificate potrivit legii de către jurnaliști (de exemplu), relatarea unor acțiuni și punerea sub semnul întrebării a unor acte procedurale ale procurorilor sau judecătorilor, inclusiv soluția dată de judecători nu poate fi considerată dezvăluire. Am intra în domeniul absudului. Dezvăluirea dezvăluirii ! Ca la balamuc.

Pe de altă parte, Noul Cod de procedură penală are prevederi clare privind confidențialitatea unor proceduri și informații care sunt luate sau apar pe timpul urmăririi penale și a judecății. Art. 277 din Noul Cod penal nu cuprinde ca autori toate persoanele care au obligații de a păstra confidențialitatea prevăzute în diferitele reglementări ale Codului de procedură penală ! Mă gândesc că senatorul Șerban Nicolae s-a gândit la acest lucru când a propus amendamentul. Chiar și agravanta pentru magistrați are cumva rostul ei.

Mai bine să pun câteva prevederi ale Codului de procedură pentru a arăta despre ce este vorba.

„Art. 89
(2) - Persoana reținută sau arestată are dreptul să ia contact cu avocatul, asigurându-i-se confidențialitatea comunicărilor, cu respectarea măsurilor necesare de supraveghere vizuală, de pază și securitate, fără să fie interceptată sau înregistrată convorbirea dintre ei. Probele obținute cu încălcarea prezentului alineat se exclud”.

„Art. 94
(5) - În cursul urmăririi penale, avocatul are obligația de a păstra confidențialitatea sau secretul datelor și actelor de care a luat cunoștință cu ocazia consultării dosarului”.

„Art. 126
(3) - În cazul aplicării măsurilor de protecție prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), declarația martorului nu va cuprinde adresa reală sau datele sale de identitate, acestea fiind consemnate într-un registru special la care vor avea acces doar organul de urmărire penală, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța, în condiții de confidențialitate”.

„Art. 142
(6) - Datele rezultate din măsurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, dacă nu sunt folosite în alte cauze penale potrivit alin. (5), se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, cu asigurarea confidențialității. Din oficiu sau la solicitarea părților, judecătorul ori completul învestit poate solicita datele sigilate dacă există noi probe din care rezultă că totuși o parte dintre acestea privesc fapta ce formează obiectul cercetării. După un an de la soluționarea definitivă a cauzei, acestea sunt distruse de către procuror, care întocmește un proces-verbal în acest sens”.

„Art. 352
(4) - Instanța poate de asemenea să declare ședință nepublică la cererea unui martor, dacă prin audierea sa în ședință publică s-ar aduce atingere siguranței ori demnității sau vieții intime a acestuia sau a membrilor familiei sale, ori la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților, în cazul în care o audiere în public ar pune în pericol confidențialitatea unor informații.

(8) - Președintele completului are îndatorirea de a aduce la cunoștința persoanelor ce participă la judecata desfășurată în ședință nepublică obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor obținute pe parcursul procesului”.

Și mai sunt.

Ei bine, art. 277 Cod penal nu le acoperă pe toate. Dacă sunt prevederi în alte legi care protejează anumite informații, mare parte însă din obligațiile de confidențialitate prevăzute în Noul Cod de procedură penală nu au sancțiuni legale.

De aceea înclin să cred că senatorul Șerban Nicolae s-a referit la această situație atunci când a propus amendamentul.

Consider acest tam-tam fără rost. O bălăcăreală jurnalistică. Dezvăluirea nu poate fi făcută de un jurnalist pentru că urmărirea penală nu se desfășoară în prezența presei, procesul însă este public dacă judecătorul nu hotărăște altceva pentru protejarea unor martori sau a unor informații cu caracter de confidențialitate. Este evident că dezvăluirea din procesul penal nu poate avea ca autori jurnaliștii.

Există, totuși, posibilitatea ca persoane care au solide cunoștințe de drept procesual penal (chiar jurnaliști) să intuiască acțiunile procurorului de caz. Ei bine, comentarea posibilităților procurorului de instrumentare a dosarului nu este dezvăluire. Presupunerea că ar avea sau are anumite documente sau va lua anumite măsuri procesuale în termenele prevăzute de legea procedural penal nu constituie dezvăluiri. Doar procurorul, ofițerul de poliție judiciară care lucrează cu acesta, funcționarii care lucrează cu procurorul sau cu dosarul întocmit pot face dezvăluiri.

Eu cred că art. 277 din Noul Cod penal ar cam trebui refăcut. Am pus doar câteva exemple, mai sus, de acte și fapte care nu sunt luate în considerare de cei care au lucrat Noul Cod penal.

Guvernul s-a făcut de râs. Întâi apare că au avizat favorabil amendamentul senatorului Șerban Nicolae ca mai apoi, în urma scandalului să dea comunicat că a fost o eroare, ei neavizând favorabil amendamentul.

În primul rând, îmi pun întrebarea: câți dintre membrii guvernului știu despre ce este vorba ?

Ministerul Justiției va trebui să revadă acest articol din Codul penal pentru că amendamentul este un semnal de alarmă.

Faptul că în presă ajung informații în urma dezvăluirilor făcute de persoanele calificate în procesul penal prevăzute de lege constituie o sancțiune publică pentru proasta reglementare.

Și ... ce să vezi ?! În Parlament „se votează legea”.

Buble a pus pe site discuția din BPN a PNL unde Crin Antonescu se exprimă tranșant față de inițiativele PSD atât de controversate. HotNews le preia. De la ei le iau și eu:

„Ce le-a spus Antonescu liberalilor:

- Am avut in USL... USL oficial lunea nu am cam avut, am avut luni o intalnire cu primul ministru la care a participat si domnul Dragnea si domnul Chitoiu, discutie care a vizat doua subiecte. 1.Legea amnistiei si 2.Legea minelor.
- In legatura cu Legea minelor, a fost cu mine si domnul Gerea noi am fost dispuși să inchidem in mod rezonabil acest capitol pe o formula rezonabila si pe o formula pe care sa oa gream si noi. In sensul acesta am cerut retragerea amendamentelor cu dedicatie incluse la Senat si respinse de altfel acolo si adaugarea unui pachet de amende de bun simt convenite cu Transparency International si ong-urile, privitoare la niste garantii de transparenta si responsabilitate, adica toate acele lucruri care lipseau si erau puse din cauza de proiectul Rosia Montana si impreuna cu ministerul condus de domnul Gerea sa facem un proiect pentru exploatarile miniere in general. Am avut si le multumesc colegilor din comisiile respective acest efort precipitat si am promis ca in aceasta forma vom vota proiectul.
- La cealalta lege, la celalalt proiect cu celalalt subiect (Proiectul de lege privind amnistia si gratierea - n.r.) amnistie i-am spus limpede primului ministru ca desi exista motive, ratiuni pentru a discuta serios despre o lege a amnistiei eu nu cred ca acest lucru trebuie facut in fuga in conditiile in care primul ministru nu e in tara si in conditiile in care nu exista un aviz al Ministerului Justitiei.
- Deci ori facem o lege care sa fie rezonabila si care sa poata fi prezentata si aparata in fata opiniei publice, lege pe care sa ne-o asumam cu totii ori daca nu noi nu suntem de acord pentru ca exista riscul de ase folosi propagandistic o astfel de lege este enorm avand in vedere ca printre posibilii beneficiari ai unei asemenea legi ar fi un Adrian Nastase, un Voiculescu, domnul Fenechiu de la noi, domnul Nichita, domnul Dragnea problema avand in vedere ca intră Voiculescu, Fenechiu de la noi, Dragnea si alții desi cu totii avem opiniile noastre despre cum acesti oameni au ajuns sa fie condamnati.
- Premierul a insistat pornind de la aceeasi idee cu care a insistat si in Cazul Rosia Montana, o idee stupida si anume ca se poate foarte bine ca domnia sa sa spuna ca nu e de acord, ca anumiti ministri sa spuna ca nu e bine, ca eu ca lider politic din anumite ratiuni nu sunt de acord, dar ce sa vezi in Parlament trece legea.
- I-am spus ca asa ceva nu sta in picioare si sa luam doar acele decizii pe care consideram ca suntem indreptatiti sa le luam. Sunt de acord ca sunt lucruri care pot avea costuri electorale dar daca ai vointa politica sa le faci le faci dar nu in felul acesta in care te descalifici ca lider politic.
- Eu va atrag atentia ca trebuie sa facem asta nu doar in fata opiniei publice romanesti ci in fata unor institutii internationale, unor tari, unor ambasade. In nici un fel nu poti actiona asa in conditiile in care Guvernul a transmis aviz negativ.
- In sfarsit l-am informat pe primul ministru ca daca legea e pusa la vot foarte probabil PNL va spune ca va vota impotriva si chiar va vota impotriva. Cunoasteti aceste lucruri, la intrunirea de marti a deputatilor am participat eu insumi si am luat decizia de a iesi din sala in cazul unui vot secret si asta nu a fost o provocare fata de partenerii din PSD ci pentru ca in aceasta ecuatie mai exista niste oameni care sunt pe acoli si ma refer clar la PDL.
- Pentru ca se facea vot secret la PDL se putea vota masiv in sprijinul acestei legi dupa care racnetele justitiare ale pdl-istilor si ale presedintelui ieseau si ne acuzau.
- I-am spus aceste lucruri.
- Nu am discutat nimic despre Codul Penal cu premierul.
- Am discutat despre Codul Penal cu George Scutaru destul de in treacat si asta a fost, dar am vorbit apoi cu mai multi din dumneavoastra despre schimbarile de regim.... (neinteligibil). Pornim de la ideea ca daca un anumit set de infractiuni sunt asociate doar cu functionarii publici, e in regula pentru ca demnitarii nu sunt functionari publici, dar sa nu ramane in afara unei forme de raspundere. Sa reglementam pentru demnitari mai ales intr-o tara in care exista atata confuzia si convingerea publica puternica ca toti politicienii sunt niste banditi.
- Acum avem urmatoarea problema:
     - reactia interna, subliniez interna fara cea internationala, a fost devastatoare
     - reactia internationala a fost comica si cand spun comica ma gandesc la domnul Swoboda pentru ca din nou socialistii le-au luat fata celor din PPE. Ma rog... e o intreaga dezbatere si mie imi face o anumita placere.
- Acuma... avem urmatoarea problema stimati colegi. Partenerii nostri doresc in continuare sa mentina hotararile luate.
- In conditiile astea trebuie sa luam o decizie foarte clara pe acest subiect al modificarii Codului Penal sau daca le vom vota. E atacata la Curtea Constitutionala si cel mai probabil va fi picată. Daca va fi declarata neconstitutionala nu stiu ce va face PSD-ul, dar daca nu PSD le va susține în continuare.Trebuie sa luam o decizie.
- Intre timp lucrurile au degenerat – Voiculescu spune că vreau să îl bag în inchisoare, domnul Băsescu că sunt un hoț și ne cere demisia mea și lui Ponta și poate Ponta va ieși mâine și ne va cere demisia mie și lui Băsescu si a mea si e o nebunie, o nebunie.
- Evident ca acum atentia publica e maxima pentru initiativa PSD, pentru ca de acolo din PSD a venit a fost o prostie, o prostie maximă creată de PSD. Am avut o pozitie mediatica buna in care domnul Basescu trebuia sa se justifice, acum a lucrat mediatic foarte bine si Parlamentul e tratat acum ca o institutie fara credibilitate. Nu e vorba ca am luat masuri pentru a limita implicarea politica a ANI si DNA ci ca am luat numai si numai masuri in favoarea parlamentarilor.
- Noi am vorbit încă din campania electorală că trebuie să le luăm niște măsuri împotriva unor instituții gen ANI și DNA pentru nu face numai si numai politica lui Basescu, dar de la coabitare incoace guvernul a luat numai măsuri prin care să le întărească. Acum se spune ca macar daca nu putem face dreptate pana la capat pentru toti ne-am zis ca macar sa ne socatem noi din chestia asta si evident ca a dat foarte prost.
- Când am propus să discutăm foarte serios la nivelul coaliției un set de modificari la aceste legi apropo de aceste instituții am fost respinși. Am propus la Senat o dezbatere pe starea justiției și am fost respinși. Acum există o presiunea din partea cealaltă și trebuie să luăm o decizie pentru că consecințele politice pentru anul viitor și nu numai sunt foarte mari, sunt foarte mari. Nu se mai joacă rezonabil. Lucrurile s-au radicalizat Băsescu și ai lui și-au asumat lupta pentru justiție și stat de drept, iar PSD se pune de-a curmezișul și spune TOTUL pentru noi și ai noștri. Poziția e foarte complicată pentru PNL și trebuie să luăm niște poziții care să ne permită să ieșim din acest clinci.
- Colegii noștri din Comisia Juridică nu au fost invitați la discuțiile de la parlament cu ambasadorii, iar azi domnul Zgonea a trimis o listă Ambasadei americane pe care figurau aceeasi domni Ciuca, Nicolicea si asa, dar de pe care lipseau iar. Alina a încercat, dar dacă nu era pe listă nu a fost lăsată să intre.
- Toate acestea sunt niște semne si trebuie sa facem ceva sa ne pozitionam.
- Exista riscul ca marti PSD și Guvernul sa încerce să treacă legea amnistiei poate chiar cu avizul favorabil al ministrului Justiției, eu nu sunt convins de asta dar se poate, ca ipoteza exista si poate ca dupa ce trece pe la Curtea Constitutionala si modificarile la Codul Penal.
- In aceste conditii din patea partenerilor nostri cu care ne-am vazut ieri seara neoficial Ieri seară domnul Ponta ne-a reprosat votul de la Legea minelor în Parlament desi si de la ei au fost vreo 50 de absenti. Legea a cazut pentru ca nu a fost cvorum nu pentru ca liberalii au spus una si au facut alta”.

Ulterior, Antonescu a anuntat ca liberalii au decis ca vor vota in bloc impotriva atat impotriva legii amnistiei, cat si a celor doua proiecte de lege de modificare a Codului Penal, decizia fiind luat in BPN.

Deja avem aproape un tsunami. PSD-iștii spumegă. Unii cer imperativ ruperea de PNL. Crin Antonescu este plin „de flegmele” social-democrate. Traian Băsescu simte că este loc „de joacă” și lansează acuze la adresa USL și cere demisia liderilor acesteia din funcțiile publice. Numai a lui Ponta, Antonescu și Zgonea pentru că Oprea cu al lui UNPR nu are valoare, nu mai spun de Daniel Constantin cu al său partid Antena 3 (PC). În piețe ies PMP-iștii ca să arate nației că băsescienii există. Jurnaliștii băsescieni se pregătesc să scrie la Bruxelles. ONG-urile foste dar și actual băsiste salivează. Ruperea USL ar fi extraordinară. Undeva, la capătul unui tunel, ar începe să miroasă friptura sinecurilor viitoare.

Cu toate contrele dintre PNL și PSD eu cred că nu este timpul pentru o ruptură. Trebuie să cadă la pace. PSD să pună botniță și jug celor din UNPR care se văd creatori de sisteme ale statului, în special ale sistemului Justiției, iar liberalii să ceară juriștilor lor să fie atenți atunci când mai apar inițiative nicoliciene. Pentru că nu au fost atenți. Sigur nu au fost. Altfel nu spunea prostii Chiuariu reporterilor.

Este clar că USL a ajuns la alianță de compromis în cel mai pur sens al cuvântului. O avea PSD majoritate la Camera Deputaților însă fără votul PNL nu pot trece legi organice, cele care sunt în atenția tuturor azi. Și vor avea de trecut legi foarte, foarte importante. Nu cred că PSD va merge către ruptură. PNL nici atât. Ruperea USL ca urmare a acțiunii PNL ar fi un dezastru. Mai bine este să „lupte” cu PSD pentru a opri tâmpeniile pe care tot felul de apucați le inițiază decât să destrame guvernarea cât timp Băsescu este la Cotroceni.

Mania asumării paternității. Unii parlamentari vor să fie mai mult decât sunt.

Fondul problemei este în Codul penal construit aiurea în anii anteriori sub coordonarea lui Cătălin Predoiu, fostul ministru al Justiției, ținut în funcție și de PDL/Băsescu tocmai pentru că avea ca proiect ministerial finalizarea codurilor. Faptul că au făcut treabă de mântuială și că au comis excese de reglementare pentru a face pe plac unor politicieni sau demenți cu influență se vede din reacțiile celor care mai au capul pe umeri din punctul de vedere al științei dreptului.

Azi avem o problemă cu unele modificări ale Codului penal comise de un grup de parlamentari, din PSD și UNPR, care se comportă la fel ca cei care au scris reglementările codului până acum. După ureche și cu multe accente personale și personalizate. O treabă de mântuială și contrară scopului reglementării la nivelul codurilor. Au dorit ei să intre în istoria dreptului ca „părinți” ai dreptului penal. Azi sunt la zidul infamiei. Le stă bine.

Zbuciumul din aceste zile obligă partidele politice la luări de poziție care evidențiază doctrinele respectivelor partide. Iar aici avem a distinge, clar, care partid are o doctrină ce promovează democrația și care partid are o doctrină care promovează orice altă formă de conducere a statului.

PDL se opune modificărilor. Se opune pentru că PDL este cel care timp de peste 4 ani a dirijat construcția Codului Penal după cum a vrut mușchii lui, după cum a dictat madam Macovei de la Bruxelles, după cum au recomandat consilierii lui Băsescu de la Cotroceni, după cum au concluzionat că se poate satisface moftul lui Băsescu diferiți juriști din instituțiile superioare de învățământ, după cum au acceptat (după ce și-au băgat la sistemul probatoriu și la proceduri tot felul de tâmpenii) procurorii lui Morar și Kovesi.

PNL se opune pentru că modificările nu sunt superioare reglementărilor anterioare. Marile nedreptăți din Codul penal asumat în Parlament de Emil Boc, premierul de tristă amintire, sunt înlocuite de alte mari nedreptăți care satisfac pretențiile unor membri ai PSD și UNPR. Mie însă nu mi-a plăcut faptul că s-a repetat un fenomen îngrijorător. Juriștii PNL aflați în comisiile juridice dar și ceilalți nu au sesizat aiurelile din textele modificate. Înseamnă că nu s-au implicat în elaborarea acestor texte, înseamnă că le-au lăsat la voia juriștilor PSD care, probabil, au cerut ca aceste modificări să fie creația lor. Îmi amintește de neimplicarea PNL în activitatea Monicăi Macovei la Ministerul Justiției în 2005-2006, când procuroarea teroristă a impus supremația procurorilor în înfăptuirea justiției, cu efecte sinistre până în zilele noastre. Reacția lui Crin Antonescu și a BPN al PNL de repoziționare a PNL față de subiect, în sensul opoziției față de aceste modificări în situația în care drepturile și libertățile fundamentale nu sunt respectate, în situația în care sunt persoane care pot fi excluse de la aplicarea legii pentru fapte de condamnat la restul populației, îmi dă o senzație de bine. Sper ca PNL să se opună tuturor tâmpeniilor comise de parlamentarii PSD care își exagerează rolul și importanța având ca stimulent numărul mare de parlamentari în fiecare din Camerele Parlamentului.

PSD este în dilemă. Probabil că o parte dintre parlamentarii PSD, oameni de bună credință, sunt la fel de deranjați de tâmpeniile promovate de colegii lor la fel ca ceilalți oameni de bună credință. Victor Ponta a văzut reacțiile, destul de violente, ale societății românești și ale partenerilor străini alarmați de semnalele extrem de exagerate ale unor organizații de propagandă băsesciană și înclină către acele corecturi care să permită realizarea unor modificări corespunzătoare. Să vedem ce va ieși pentru că sunt, până la urmă, necesare modificări ale Codului penal în substanța lui. Excluderea interceptărilor ca mijloace de probă în orice condiții este o necesitate.

Situația de azi acutizează și relațiile partidelor din USL. De o parte, părtași la porcăria modificărilor, sunt cei din PSD, UNPR și PC. De cealaltă parte sunt liberalii. Va fi greu în viitor. În USL se poate produce o ruptură majoră înainte de alegerile europarlamentare și datorită faptului că prin achiziții parlamentare se modifică ponderea partidelor în Parlament. PC și UNPR au absorbit mare parte dintre parlamentarii PP-DD astfel încât PSD cu UNPR și PC au, deja, la Camera Deputaților, o majoritate iar la Senat se apropie de o majoritate.

Vom asista la un război al orgoliilor. PSD și aliații săi contra restului lumii. Îmi amintește de perioada guvernării Năstase. Trist.

Botiș și art. 253 indice 1 din Codul Penal.

ANI a trimis dosarul lui Botiș „colegilor” portocalizați de la DNA. Mare minune ! Dar și mai mare este minunea concluziei inspectorilor ANI : Botiș este culpabil. A încălcat legea. Se încadrează în prevederile art. 253 indice 1 din Codul penal care prevede „conflictul de interese” pe care îl incriminează.

„Conflictul de interese
Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.

Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

 Iau știrea de la Mediafax. Sec, fără nuanțe gazetărești, știrea ne „deschide” ochii. Botiș, „eminentul” ministru al muncii în Guvernul Boc este un infractor ordinar. Presa a întors pe toate fețe cazul, informațiile obținute de jurnaliști au forțat, cred eu, ANI să meargă până la capăt. Acum mingea este în curtea lui Morar și Koveși. Cred că speranța portocaliilor este în procurorii portocalizați ce vor fi desemnați să finalizeze cercetările. De nu s-o putea da un NUP măcar să facă un dosar penal care să fie întors de nu știu câte ori de instanță pentru completare astfel încât să treacă și guvernarea asta și, dacă este posibil, următoarea guvernare până la obținerea unei soluții legale.

Botiș este prins cu „ocaua mică”. Nu doar el, ci și scumpa lui soție, Ligia Adina Botiș, mai mult, încă două „prietene” de prăduială din banii europeni.

Proiectul denumit pompos „Șansa la demnitate” a fost aprobat și semnat la o dată ulterioară numirii lui Botiș ca ministru ! Adică, după ce individul a devenit gestionarul fondurilor structurale din care respectivul proiect urma să tragă banii. Iar agenția județeană de ocupare a forței de muncă, parte a proiectului, reprezentată de Ioan Botiș (?!) era parte a proiectului. Dacă succesiunea asta de acțiuni „eu centrez, eu dau cu capul” nu înseamnă premeditare, atunci premeditarea nu există. La Realitatea Tv cazul Botiș este dezbătut pe toate părțile. Soviani îl face zob pe „infractorul” portocaliu.

Mă întreb, așa ca omul, nu cumva Băsescu a căutat pentru funcții de miniștri doar indivizi certați cu legea sau capabili să se certe cu ea imediat ce ajung la „cașcaval” ? Că prea i-a găsit. Este guvernarea cu cei mai mulți infractori doveți până acum ! Calitate portocalie, ce mai !

Se pun, obligatoriu, niște întrebări. De ce ANI nu a constatat conflictul de interese la numirea lui Botiș ca ministru ? Pentru că avem un caz Botiș datorită presei, celor de la Realitatea Tv și nu de la Guvernul României sau de la mult mediatizata ANI. De ce nu s-au sesizat funcționarii ministerului muncii că ministrul lor este în conflict de interese ? Nu cumva, acolo, între portocalii, o mână se spală pe alta și amândouă au încercat să spele obrazul ? Na, că nu au reușit. Treabă de novici.

Sunt curios să văd reacția tartorului de la Cotroceni. Apoi să văd reacțiile deontologilor portocalii. Știu, vor recunoaște hoția însă vreau să văd cum în vor scoate pe Băsescu și, posibil, pe Boc din cauză. va fi interesant.