Eugen Nicolăescu pune punctul pe „i”. Ar trebui să îl facă mai mulți.

Informația de acum câteva minute de la Agerpres (aici).

Nicolăescu afirmă că a primit informații de la SRI, că a primit multe, a detaliat și care este procedura cu astfel de informații - dosarul este studiat de ministru și de cei interesați după care se retrimite SRI. Ministrul își ia notițele necesare și dispune măsurile de control sau de corectare a deficiențelor. Am făcut și eu pe facebook comentarii asemănătoare/apropiate.

Nicolăescu afirmă că există grupuri de interese în sănătate. Ale directorilor de spitale (?!), ale sindicatelor, ale medicilor, ale politicienilor, ale farmaciștilor, ale producătorilor de instrumentar etc. Spune foarte bine că ministrul și conducerea ministrului trebuie să se descurce între toate aceste grupuri de interese, potrivit legilor în vigoare, normal.

Uzual, despre infecțiile nosocomiale, Nicolăescu spune că erau de competența spitalelor unde erau constatate pentru că doar spitalele aveau competența și calitatea de a le elimina !

Cât privește demisia lui Achimaș, sunt de acord cu Nicolăescu. Demisia este o recunoaștere a înfrângerii. Dacă ar fi fost un luptător, Achimaș ar fi rămas și ar fi luptat să destrame hidra corupției din sistem. Mi-ar fi plăcut să rămână.

Schimbarea miniștrilor pentru că așa doresc niște jurnaliști este cea mai proastă măsură care poate fi luată de un Guvern. Când constați că ceva nu este în regulă, ceri ministrului să ia măsurile necesare. Dacă declară că nu știe cum, atunci îl demiți. Dacă cere schimbarea legii, motivat, începi demersurile pentru schimbarea legii concomitent cu reorganizarea administrativă care a stat la baza defecțiunii. Un ministru nu poate face mare lucru de unul singur. Am mai spus că actul de guvernare este o creație colectivă, nu individuală. Actul de guvernare nu este așa cum îl prezintă jurnaliștii. Practic cum îl deformează jurnaliștii. Jurnaliștii sunt, probabil sau mai mult decât probabil, actori ai grupurilor de interese arătate de Nicolăescu în declarația sa. Când „evoluția” respectivelor grupuri de interese este pusă în pericol, jurnaliștii sar ca arși sau, de ce nu, sar după ce „sunt arși” (la buzunar !).

Procurorii și-au început treaba deja. Acum fac cercetări „in rem”. Faptele sunt cercetate. Apoi se vor îndrepta asupra persoanelor care au legătură cu acele fapte și mai ales dacă sunt responsabile de faptele condamnate de lege. Treaba procurorilor este să ducă în fața instanței competente vinovații penali. Treaba Guvernului și a ministerului este să facă sau să propună acele modificări, inclusiv de legislație, pentru ca faptele incriminate să nu se mai producă. Treaba parlamentarilor este să permită Guvernului să facă corecturile necesare prin adoptarea proiectelor legislative produse. Există riscuri, normal. Când parlamentarii fac parte sau sunt asociați grupurilor de interese care au căpușat sistemul public de sănătate nu este exclus ca acele modificări să fie respinse sau, mai grav, să nu apară alte „porți” pentru comiterea altor acte criminale. Pe sistemul „mortul este de vină” se pot „realiza” multe netrebnicii.

Nicolăescu a pus punctul pe „i”. Ceilalți se fac că plouă sau stau ca „mortu'n păpușoi”. Unii neagă. Ei bine, declarația de astăzi a lui Nicolăescu îi pune în dificultate.

Monica Macovei nu iubește democrația ! După cum vorbește, este mai aproape de ... Stalin.

Agerpres (aici).

Monica Macovei are o poziție „fermă”:

„Acum sunt mitinguri în București, legat de dezinfectanți. (...) Văd că se cer rapoarte peste rapoarte, domnule, lucrurile sunt foarte clare. Toată lumea trebuie demisă, toată lumea trebuie să plătească. Deci, eu i-aș demite pe toți de la început, toți directorii de spitale, toți din Ministerul Sănătății care au fost. (...) Toată lumea demisă, toată lumea care mai este încă în acel minister. Ce mai pierdem vremea să facem rapoarte? Ca să tragem de timp, da? Ca și cu Colectiv, se fac rapoarte, să vedem... Nu mai facem rapoarte, știm. Peste jumătate au murit din cauza bacteriilor, alții din cauza incompetenței, alții pentru că nu au vrut românii să-i trimită în afară pe banii altora”.

Aici nu mai este vorba despre sănătate, despre sistemul public de sănătate, despre organizarea și funcționarea sistemului public de sănătate, despre rezultatele sistemului, bune sau rele. Aici este vorba despre filosofia politică pe care politicianul Monica Macovei o propune țării cu ocazia alegerilor locale și posibil a celor generale. Această filosofie politică ne arată și de ce Monica Macovei și-a făcut un titlu de glorie din denigrarea propriei țări în Parlamentul European, în media europeană, peste tot unde a fost.

O formulare mai aproape de înțelegerea omului care nu se complică cu filosofia este că această femeie este plină de ură, este dominată de ură, are satisfacție doar atunci când poate face rău.

Ce propune ea este pedepsirea, fără o corectă evaluare, a tuturor celor care fac parte din sistemul public de sănătate. Propunere antisocială, anticonstituțională, ea lucrează cu „masele” nu cu persoanele, ea vrea sancționarea unor mase de oameni și nu doar a persoanelor care au încălcat legea, practic refuză sistemul Justiției care este chemată să pună în ordine sistemul democratic constituțional atunci când unele persoane comit acte ilegale. Nu acceptă ideea că fapta incriminată de lege aparține unei persoane, ajutată de complici (eventual), o duce la întreg sistemul public de sănătate care este format din sute de mii de persoane, acuzând toate aceste persoane de-a valma, fără ca aceste persoane să fie vinovate. Este copleșitoare afirmația individei: „eu i-aș demite pe toți de la început, toți directorii de spitale, toți din Ministerul Sănătății care au fost. (...) Toată lumea demisă, toată lumea care mai este încă în acel minister. Ce mai pierdem vremea să facem rapoarte? Ca să tragem de timp, da? ”. Și cu cine îi înlocuiești ? De unde iei mii și mii de oameni care au cunoștințele necesare pentru a lucra în sistemul public de sănătate ?

Aseară, l-am auzit pe Petre Roman la emisiunea lui Cumpănașu. Cu referire la Traian Băsescu, Petre Roman a observat foarte bine că acestuia nu îi place democrația, sistemul democratic, este mai înclinat către dictatura personală. Are dreptate. Și cei care îl însoțesc astăzi pe Băsescu sunt admiratori ai unui astfel de comportament.

Monica Macovei este la fel ca Traian Băsescu. Discursurile lor sunt pe fond aceleași. Promovează „stalinismul” în actul de guvernare. Nu au nici o treabă cu democrația. Iar în stradă, niște ONG-uri le promovează ideile prin incitarea la dezordine publică. Nu mai spun despre unele organe de presă care emit la greu semnale către o anumită parte a populației pentru dezorganizarea sistemului public - nu este doar sistemul public de sănătate ținta, este și sistemul administrației publice, începând cu guvernul. Iar de aici către o revoltă scăpată de sub controlul democratic nu mai este decât un pas.

Unii participanți la dezordinea publică sunt apropiați ai lui Alina Mungiu Pippidi. Încep să cred că Pippidi, Băsescu și Macovei au făcut un cartel politic pentru a destructura regimul democratic actual și a pune mâna pe puterea politică. Personajele sunt adepte ale stilului stalinist de conducere. Fără excepție. Cuvintul democrație în gura lor sună ca o înjurătură.