Moțiunea depusă de PNL în Senat:
România sub orânduirea PSD – ruşinea Europei la infrastructura de transport
Domnule președinte,
Doamnelor si domnilor senatori,
Domnule ministru al Transporturilor Lucian Șova,
Condus de către dumneavoastră, Ministerul Transporturilor a adus în stare de DEZASTRU sectorul rutier și calea ferată din România.
Să începem cu câteva date de ultimă ora cu privire la sectorul pe care îl analizăm astăzi.
Conform ultimului bilanț făcut public de către CFR Călători, în anul 2017 trenurile de călători din România au avut întârzieri cumulate de aproximativ 5 milioane de minute, ceea ce înseamnă aproape 10 ani de întârziere. Viteza medie cu care trenurile au circulat și încă circulă în România este de aproape 44 km/h. Mai puțin decât acum o sută de ani.
În data de 14 septembrie 2018 Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu a declarat, citez:
„Sunt probleme privind capacitatea administrativă, nu s-a redus birocraţia, iar domeniul transporturilor este unul în care România a pierdut bani. Analizăm proiectul de metrou Gara de Nord – Otopeni, ultimul proiect depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi nu mai avem proiecte noi, în afară de fazarea proiectelor de apă şi canalizare.
Fac un apel la Ministerul Transporturilor să pregătească proiecte mature, Sibiu – Piteşti, Piteşti – Constanţa, podul de la Brăila. Avem bani să începem din această perioadă de programare studiul de fezabilitate pentru autostrada Montana. Avem bani din Programul Operaţional de Infrastructură Mare, sunt surprinsă că toţi primarii îmi spun că nu sunt bani, dar la CE ultimul proiect sub analiză este metroul Gara de Nord – Otopeni”
Acest apel al doamnei Corina Crețu a venit la 5 luni de la scrisoarea trimisă de către dumneaei premierului Viorica Dăncilă, ministrului Rovana Plumb de la Ministerul Fonduri Europene și dumneavoastră domnule ministru Lucian Şova, scrisoare în care îşi exprima îngrijorarea cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport în România, avertizând că există riscul dezangajării fondurilor UE.
Domnule ministru,
Chiar dacă ați încercat să negați cele spuse de către Comisarul european pentru politică regională, acesta a revenit în data de 16 septembrie 2018 și a precizat:
“Domnul ministru spunea că există un grad de contractare de 200%, dar noi, la Comisie, nu am primit proiecte noi. În propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2021-2027, fondurile de coeziune alocate României sunt cu 10% mai mari faţă de cele prevăzute în actualul exercițiu bugetar.
Pentru a beneficia de acești bani România are nevoie de proiecte, însă Bucureștiul nu a trimis Comisiei Europene nimic nou pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, după proiectul de metrou Gara de Nord-Otopeni. ”
Stimați colegi,
Aceste câteva date prezentate până aici ar fi deja suficiente să argumenteze titlul acestei moțiuni și să justifice adoptarea ei de către Senatul României.
Iar starea de fapt nu poate fi acceptată sub nicio formă dacă reamintim succint unele dintre realitățile ce nu pot fi negate de nimeni:
Anul trecut, în luna septembrie, la prima rectificarea bugetară din anul 2017 Guvernul a diminuat bugetul Ministerului Transporturilor cu 47%.
Bugetul pe 2018, cu rectificările ulterioare are un rezultat dezastruos pentru infrastructura rutieră: alocări insuficiente pentru autostrăzile în lucru, fonduri infime pentru noile proiecte scoase la licitație și spre ZERO pentru unele lucrări care sunt în diverse stadii de contractare.
În acest moment infrastructura rutieră a României este „praf”.
Fără autostrăzi noi, cu autostrăzi vechi neîntreținute, cu drumuri naționale în mare parte impracticabile, pline de gropi și cu poduri care au depășit cu zeci de ani perioada de folosință - nu mai vorbim de perioade de garanție.
Aceste realități generează zilnic blocaje în trafic în aproape toate localitățile din țară dar mai cu seamă în municipii și orașe.
Ele sunt cauza principală a sute de accidente deosebit de grave cu victime umane, determină poluarea mediului, afectând comunitățile. Practic sunt direct afectați participanții la trafic, transportatorii, administrațiile locale, întreaga populație a țării.
În ce privește transportul pe calea ferată lucrurile sunt și aici de-a dreptul dramatice.
Timpul de deplasare pe calea ferată din România duce deja la izolarea feroviară a țării. Spre exemplu o călătorie cu trenul între București și Budapesta durează mai mult ca acum 80 de ani; atunci trenul făcea 15 ore între cele două capitale, iar în prezent se face cu o oră mai mult.
În prezent CFR folosește zilnic 800 de vagoane, cu 400 mai puține decât are nevoie. Din 2015 până în 2017 s-au reabilitat doar 15 vagoane, există un contract pentru încă 57 bucăți din care încă nu s-a livrat nimic. Iar cele 700 de vagoane, amintite acum câteva luni de către domnul ministru Șova că ar fi fost reabilitate, de fapt sunt doar măturate.
Asta în condițiile în care Autoritatea pentru Reformă Feroviară are obligația să atragă fonduri europene pentru achiziția de material rulant nou. Aproximativ 252 de milioane de euro aflate la dispoziția României prin POIM 2014-2020 încă așteaptă să fie cheltuite, dar nici asta nu ați fost în stare să o faceți.
S-a ajuns sa fie anulate trenuri între orașe mari (București-Timișoara sau Timișoara-Cluj) și la o înghesuială insuportabilă în cele rămase. Pe foarte multe rute circulă trenuri cu un singur vagon. Astfel a CFR a atins „performanța” să vândă 500 de bilete la un tren cu un singur vagon, pe ruta Mangalia – Constanța.
Locomotivele sunt atât de vechi încât ba se strică, ba iau foc, aproape săptămânal. În multe cazuri vechimea lor depăşeşte 30 de ani, iar conform legislaţiei ar fi trebuit casate după 20 de ani de funcţionare. Dar pentru a fi folosite în continuare sunt reparate cu piese vechi de pe alte locomotive vechi, scoase din uz.
Doamnelor și domnilor senatori,
În cele ce urmează, va propunem o privire ceva mai analitică asupra celor două domenii ce ar fi trebuit coordonate şi conduse de către domnul ministru Lucian Şova.
Vă prezentăm, cu date statistice, dezastrul în care se regăsește infrastructura rutieră din țara noastră.
În programul de guvernare, Partidul Social Democrat ne-a desenat şi ne-a prezentat hărţi cu mii de kilometri de drumuri care urmau să fie construiţi, însă, ca în toate domeniile, promisiunile celor de la PSD au rămas neonorate după ce au ajuns la putere.
În fapt, infrastructura rutieră a rămas repetentă și în acest an și constituie o piedică majoră pentru dezvoltarea economiei naționale.
Una dintre problemele majore ale României, cu impact negativ semnificativ asupra stării economice și sociale a ţării este absenţa unei reţele satisfăcătoare de transport rutier rapid.
În România avem deschiși circulației 777 de km de autostradă și niciuna dintre aceste autostrăzi nu traversează țara de la est la vest. Dacă privim harta autostrăzilor este o linie întreruptă, cu sectoare aflate în lucru, altele în licitație pentru SF sau altele aflate în diverse stadii de construcție.
Totodată, există foarte multe tronsoane de drum naţional unde se remarcă valori extraordinare de trafic (de peste 11.000 de vehicule pe zi), ceea ce reclamă existenţa unor autostrăzi sau drumuri expres.
Din cele 86.088 kilometri de drumuri publice câte există în România, peste o treime (35%) sunt pietruite și de pământ. Doar 34.900 kilometri (40,5%) sunt drumuri modernizate, iar 21.074 kilometri sunt drumuri cu îmbrăcăminți ușoare rutiere.
Stimaţi colegi,
Guvernul format din majoritatea PSD – ALDE ar trebui să țină cont de următoarele aspecte înainte de a îi întreba pe alții de ce nu avem autostrăzi sau drumuri expres:
a) Proceduri de expropriere mult întârziate, nerespectarea termenelor din calendarul procedurilor și urmărirea acestora - exemplu: Lotul 2 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda (24,25 km).
b) Încălcarea de către funcționari a procedurilor de deschidere a ofertelor: blocarea licitațiilor, relansarea, după ani de zile, de la zero a procedurilor – de exemplu: anularea licitațiilor pentru 81,26 km din cei 121 km (adică 67%) ai coridorului Craiova-Pitești din cauza faptului că ofertele au fost deschise înainte să fie soluționate contestațiile.
c) Întârzieri nejustificate în organizarea licitațiilor după finalizarea documentațiilor: ignorarea relocării rețelelor de utilități – exemplu: autostrada Transilvania (A3), tronsonul dintre Nădășelu și Suplacu de Barcău
d) Lipsa termenelor limită pentru finalizarea etapelor procedurale şi neasumarea răspunderii pentru întârzieri în implementare: aproape un an pentru evaluarea ofertelor - exemplu: desemnarea câștigătorului pentru noul nod rutier de la Berceni de pe DNCB (actuala centură a Municipiului București).
Domnule ministru,
Un ministru al transporturilor ar trebui să fie un campion al infrastructurii şi un susţinător al autostrăzilor. Dumneavoastră, din contră, sunteţi un veritabil ministru anti-autostrăzi.
Pentru dumneavoastră prezenta autostrăzilor ar determina plecarea multinaţionalelor odată cu locurile de munca bine plătite.
Asta este logica PSD privind infrastructura, asta explică de ce nu avem nici drumuri moderne, dar nici salarii decente pentru români.
De altfel, mandatul dumneavoastră este un şir de declaraţii sfidătoare şi arogante, de gafe, de nerealizări, blocaje şi decizii dezastruoase.
Stimate domnule ministru,
Aţi făcut praf toate proiectele mari de infrastructură rutieră ale României în mandatul dumneavoastră, începând cu autostrăzile care ar trebui să treacă Carpaţii!
Să le luăm pe rând.
Autostrada Târgu Mureş - Iaşi
Este o legătură a Moldovei cu Europa peste Carpaţii Orientali care este vitală pentru economia acestei regiuni.
Deși Comisia Europeană a transmis oficial că autostrada Iași – Târgu Mureș este eligibilă aţi reziliat contractul pentru realizarea studiilor geotehnice pentru cei 100 de kilometri din Transilvania ai autostrăzii, cu toate că acest contract avea finanţare din fonduri europene.
Aţi decis că cea mai bună soluție pentru această autostradă este un parteneriat public – privat (PPP). Cel mai probabil însă, autostrada Târgu Neamț – Iași – Ungheni, nu va putea fi realizată în acest sistem din cauza costurilor ridicate și a imposibilității practicării unor taxe mari de autostradă în regiune. Practic procedurile PPP vor dura ani de zile și vor sfârși cu un eșec, fapt care va aduce alte întârzieri la realizarea acestei autostrăzi atât de așteptate.
Autostrada Sibiu-Piteşti
Așteptată și cerută cu insistenţă de cei doi mari constructori de automobile de la Craiova și de la Mioveni.
Este blocată. Nu există constructori pe loturile uşoare din capetele autostrăzii Sibiu-Boiţa şi Piteşti - Curtea de Argeş. Nu are acord de mediu, care este o cerinţă obligatorie pentru a putea desfăşura lucrări. Dar, ceea ce este cel mai grav este că pe secţiunile cu adevărat grele, montane, loturile 2, 3 şi 4, nu avem nici licitaţie făcută, nici studii geotehnice serioase.
Autostrada de pe Valea Prahovei, între Comarnic şi Braşov
În luna iunie 2018, aţi luat o decizie total neprofesionistă, renunțând la asistența Băncii Mondiale pentru a realiza autostrada A3 Ploiești – Comarnic - Brașov, după ce în prealabil, tot un guvern PSD – ALDE a solicitat sprijinul acestei instituţii.
De asemenea, domnule ministru, sub „tutela” dumneavoastră, contractul pentru realizarea centurii Comarnic a fost reziliat, iar procedura de licitaţie pentru construirea variantei Buşteni a fost anulată, deşi cele două proiecte au fost lansate încă din anul 2015. În acest caz, singura alternativă pentru fluidizarea circulaţiei pe DN 1 Valea Prahovei rămâne construirea Autostrăzii Comarnic – Braşov.
Doamnelor şi Domnilor senatori,
Cu actualul Ministru la Ministerul Transporturi asistăm la GESTIONAREA DEZASTROASĂ A FONDURILOR.
Bugetul pentru anul 2018 în domeniul infrastructurii rutiere adoptat de Parlament conține alocări insuficiente pentru autostrăzile aflate în lucru, la jumătate sau chiar un sfert față de cât ar fi nevoie, deși unele proiecte au multe tronsoane ce ar trebui finalizate până în anul 2019.
A3 Bucureşti – Braşov
Alocarea bugetara pe 2018: 21 milioane de lei, dintr-un necesar de minim 100 milioane de lei.
A10 Sebeş – Turda
Totalul necesar: 600 de milioane. Bugetat de guvern: 212 milioane de lei, adică aproximativ 35% din necesar", conform Asociaţiei Pro Infrastructura.
A1 Lugoj – Deva
Pentru anul 2018 Bugetul prevede o alocare de circa 217 milioane de lei, fata de un necesar de 430 de milioane de lei.
În plus, mai multe proiecte care au contractele semnate sau sunt deja finalizate în mare proporţie si au ZERO lei alocați pe anul in curs.
Cel mai flagrant exemplu este cel al Pasajului de la Domneşti peste Centura Capitalei, un proiect promis de peste cinci ani, foarte necesar pentru descongestionarea unui punct nevralgic de lângă Bucureşti.
Contractul este semnat încă din luna mai 2017, după ce a durat mai bine de doi ani ca licitaţia publica sa fie organizata. Alocarea bugetara pe 2018: ZERO.
Intr-o situaţie similara sunt si centurile ocolitoare de la Rădăuţi, Comarnic şi Suceava. In acest ultim caz este vorba de un banal drum 1X1 pe care mai trebuie finalizaţi doar 7 km ce si aşa sunt construiţi in proporţie de 85%. Din 2015 Compania de Drumuri nu reuşeşte sa-i găsească un constructor.
Mai grav, majoritatea proiectelor lansate în licitație in 2017 a căror execuţie era programata sa înceapă anul acesta nu au primit bani la nici o rectificare din 2018, in condiţiile in care alocările bugetare pe anul 2018 sunt simbolice:
A1 Piteşti - Sibiu
Valoarea estimata este de circa 2,6 miliarde de lei, iar alocarea pe 2018, este de doar 32 milioane de lei, adică 1,2% din valoarea estimata.
Drumul expres Piteşti – Craiova
Au fost alocaţi 7,4 milioane de lei, adică 0,2% din valoarea estimata de circa 3,77 miliarde de lei.
Autostrada de Centura Sud (A0)
Valoarea estimata este de 2,7 miliarde de lei, iar suma prevăzuta in bugetul pe 2018 este de 3,9 milioane lei, adică 1,5% din valoarea estimata.
Podul peste Dunăre de la Brăila
Valoare 2 miliarde de lei – alocare 1% din valoarea proiectului adica23,8 milioane de lei.
Centura Bacău (A7)
Primii 16 kilometri de autostrada din Moldova. Alocarea bugetara pe 2018 este de 17,9 mil lei, adică 2,3% din valoarea estimata de circa 773,6 milioane lei.
Stimaţi colegi,
Transportul rutier nu este singurul domeniu prost gestionat de actuala conducere de la ministerul de resort.
Asistăm în prezent la o degradarea severă a infrastructurii feroviare din România.
În același program de guvernare invocat anterior, Partidul Social Democrat se lăuda că obiectivul Guvernului este ca, din cei aproximativ 15.000 km de cale ferată desfăşurată, un procent de 60% să fie adus la standarde europene, pentru asigurarea unei viteze adecvate de transport.
În realitate, sistemul feroviar din România a cunoscut în ultimele decenii o degradare continuă, care se accentuează sub actuala guvernare PSD – ALDE.
Conform datelor publicate, din totalul celor 13.680 de kilometri de linie de cale ferată, 9.908 de kilometri, adică 72,4%, nu mai oferă siguranță, în multe zone circulându-se cu mari restricții de viteză.
Din totalul de 4.739 de poduri, 3.115 sunt periculos de ruinate, adică circa 65,7%. Peste 9.200 de podețe dintr-un total de 12.674 sunt distruse.
Peste 85% din terasamente, tuneluri, rețele de contact, transformatoare și linii electrice de contact sunt degradate, iar circa 85% din instalațiile de semnalizare în linie curentă sau în stații se află într-o stare critică.
Statistic, în cazul liniilor de cale ferată, anual ies din parametri 350 de kilometri și sunt reabilitați numai 12 km.
Deteriorarea infrastructurii feroviare are implicaţii periculoase în ceea ce priveşte siguranţa şi securitatea traficului, aceasta fiind generată de o subfinanţare cronică, ceea ce a condus la efecte nocive şi greu de înlăturat. Subfinanțarea sectorului feroviar nu este singura motivația a declinului. Managementul defectuos este o altă cauză a lipsei investițiilor, iar o dovadă în acest sens este rectificarea negativă din 2017, când CFR Infrastructură a pierdut aproximativ 73 de milioane de euro din cauza incapacității sale de a cheltui acești bani.
Fondurile publice alocate ulterior anului 2012 pentru întreţinerea infrastructurii feroviare a reprezentat mai puţin de 54% din necesar.
Referitor la proiectele de investiții pe calea ferată, practic, la fiecare mare proiect au fost probleme care au cauzat mari întârzieri. De la pregătirea insuficientă a proiectelor și documentațiilor de licitație, începerea licitațiilor fără să fie respectate toate cerințele legale, cum ar fi finalizarea exproprierilor care să lase constructorului terenul liber de orice sarcini, lipsa avizelor necesare, în special avizul de mediu.
Este și cazul proiectului de reabilitare a căii ferate Vințu de Jos-Simeria, 44 de km, cu 300 milioane euro, bani europeni din Fondul de Coeziune, primul mare proiect de cale ferată de după 2003. Licitația a fost lansată în 2011, iar cei care au pierdut au contestat acordarea contractului și au primit câștig de cauză. S-a schimbat guvernul în primăvara lui 2012 și au urmat trei licitaţii, dar de fiecare dată licitația a fost anulată. Deși contractul era contestat, CFR a virat în avans 40 milioane Euro.
Degradarea severă şi progresivă a reţelei feroviare a cauzat scăderea atractivităţii pentru clienţi a serviciilor de transport pe calea ferata.
Astfel, la nivel naţional, transportului feroviar mai deţine doar o cota de 4,6% din piaţa transporturilor terestre de marfă si 20,1% din piaţa transporturilor terestre de pasageri.
Consecinţa migrării masive a clienţilor căii ferate către transportul rutier constă în suprasolicitarea excesivă a reţelei rutiere, cu efecte privind creşterea frecvenţei de apariţie a blocajelor de trafic, reducerea vitezelor de deplasare, creşterea masivă a accidentelor rutiere, creşterea nivelului de poluare.
Domnule ministru Şova,
În nota Partidului Social Democrat din care faceți parte, ați reușit contraperformanța de a nu finaliza niciun proiect concret de reabilitare a infrastructurii de transport din România, dar și să distrugeți toate proiectele începute înainte.
Inconsecvenţa de care daţi dovadă atât dumneavoastră, cat şi Guvernul din care faceţi parte, în luarea deciziilor, denotă lipsă de profesionalism şi incapacitatea de a găsi soluţii optime pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă infrastructura de transport din România.
Domnule ministru, este cazul să faceţi un pas în spate, împreună cu aparatul propriu din ministerul pe care îl coordonaţi, pentru a încerca să limităm situaţia gravă în care se afundă din ce în ce mai mult sistemul de transport rutier din România. Există foarte multe disfuncţionalităţi în acest domeniu pe care cu siguranţă, dumneavoastră nu le puteţi gestiona.
Stimate colege şi stimați colegi senatori,
În lipsa alocărilor de la Bugetul de Stat, atragerea fondurilor europene este singura șansă de a realiza investiții în infrastructura de transporturi.
Dar acest Guvern s-a dovedit a nu fi capabil să atragă fondurile europene puse la dispoziție!
Nici semnalele de alarma trase de Comisarul european pentru politică regională Corina Crețu în aprilie și recent in septembrie, nu au avut vreun impact în ceea ce privește Ministerul Transporturilor și Ministrul Lucian Șova.
Fondurile europene, domnule Ministru, sunt aur curat pentru România, dar Dumneavoastră nu-l doriţi. Căutaţi finanţări prin Asia şi prin alte părţi. Banii europeni care trebuie cheltuiţi corect şi legal nu vă trebuie.
Chiar colega dumneavoastră de partid, doamna comisar european Corina Creţu, a tras un semnal de alarmă şi s-a declarat extrem de îngrijorată. Un singur proiect a fost depus de România pe Programul Operaţional Infrastructură Mare şi anume metroul Gara de Nord – Otopeni, neexistând alte proiecte noi pe infrastructura de transport.
A fost un avertisment adresat direct dumneavoastră domnule ministru Lucian Șova, prin care sunteți pur și simplu acuzat de dezinformare. În ciuda răspunsului verbal pe care l-ați formulat, cum că s-a greșit destinatarul și există un grad de 200% de contractare, la Comisia Europeană nu s-au primit alte proiecte.
De asemenea Guvernul a fost avertizat asupra faptului ca pregătirea proiectelor cofinanţate din partea UE este foarte slabă şi prin urmare întârzierile înregistrate în implementarea lor ar putea conduce la dezangajări imediate.
Este esenţial ca Ministerul Transporturilor in calitate de organism intermediar în cadrul POIM şi Ministerul Fondurilor Europene ca autoritatea de management să-şi exercite rolul în faţa principalilor beneficiari, agenţia pentru drumuri CNAIR şi CFR, astfel încât să nu mai repete o serie de greșeli grave, să renunțe la metode care au dus la întârzieri de proiect şi depăşiri de costuri în trecut.
Lucian
Stimaţi colegi,
In loc sa ia act de avertizările Comisiei Europene domnul Lucian Șova alege sa dezinformeze colegii de guvernare si opinia publica.
Domnul ministru al Transporturilor preferă să fie cheltuiţi bani publici, bani din buzunarele românilor, decât să acceseze fondurile europene, putând astfel să degreveze bugetul de stat de sume importante.
Domnule ministru,
Cine să vă mai înţeleagă deciziile total ineficiente şi dezastruoase, pe care le-aţi luat de la preluarea portofoliului?
Domnule ministru,
Nu aveţi niciun proiect matur în curs de finalizare, iar România riscă să piardă sume mari de bani de la Uniunea Europeană din cauză că nu aţi fost în stare să respectaţi procedurile şi termenele de finalizare a etapelor aferente proiectelor. Din aceste considerente, domnule Şova, trebuie să vă daţi demisia din funcţia de ministru al Transporturilor!
Stimaţi colegi,
Toate aspectele menţionate în această expunere duc la o singură concluzie: Domnul Şova nu poate gestiona problemele de la nivelul Ministerului de Transporturi.
Domnul Lucian Şova este depăşit de situaţie, o zi în plus cu domnul Lucian Şova la conducerea Ministerului Transporturilor reprezintă „o breşă” care se adânceşte tot mai mult în „peretele” infrastructurii de transport din România şi o vulnerabilitate tot mai pronunţată la adresa sistemului nostru de transporturi.
Această situaţie nu mai poate continua, aşa că, dragi colegi, vă invităm să votaţi această moţiune, pentru a oferi şansa unei infrastructuri de transport moderne, pentru binele economiei naţionale, pentru binele României!
