Actualul ministru al Fondurilor Europene a ieșit în public cu o scrisoare, pe Facebook, adresată lui Victor Viorel Ponta, nedemnul politician care un timp a ocupat înalta demnitate de prim-ministru al României.
Scrisoarea a fost preluată, normal, de presă. A intrat în dezbaterea publică. Se spun vorbe. Unele sunt refulări.
Pe zi ce trece, rezultatele guvernării Ponta își arată colții în loc să arate beneficiile. Îmi este teamă că și acolo unde ar putea arăta beneficii vom ajunge să constatăm că sunt ascunși niște colți. Împotriva noastră, a tuturor.
Cristian Ghinea aduce niște acuzații lui Victor Viorel Ponta. Nu știu, deocamdată, în ce măsură acestea pot fi materializate într-o acțiune civilă, administrativă sau penală. Cine știe, poate vom afla că unele dintre acțiunile lui Ponta, cu dedicație politică, își vor afla sancțiunea. La alegerile locale, nu a fost cazul. Poporul care le știe pe toate a votat cu confrații lui Ponta într-o veselie. Pe de altă parte, „poporul” care le știe pe toate și le critică cu maximă duritate, a dormit în papuci și nu a ieșit la vot. Acum îl vezi pe respectivul popor foarte activ la comentarii și la critici. Ipocrit „popor” !
Fac și eu ce a făcut presa, aia „profesionistă”. Preiau scrisoarea de pe Facebook și o pun aici, pentru cei care nu au pagini de Facebook. Este adevărat că este lungă însă pentru o corectă informare trebuie să citești ce ai la dispoziție, chiar și pe cantul paginii și nu doar titlul unui articol. Cei care nu au capacitatea de a citi tot ce cuprinde scrisoarea, nu vor avea nici capacitatea de a distinge adevărul de minciună.
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE DL VICTOR PONTA
ȘEFUL GUVERNULUI ÎNTRE 2012 - 2015
Stimate domnule Ponta,
Aţi început de curând o campanie agresivă la adresa Guvernului Cioloş, printre altele, pe tema fondurilor europene. Acest Guvern s-a obişnuit să nu răspundă atacurilor politicianiste şi să ne vedem de treabă, conform proverbului despre caravană şi câini.
Însă ați depășit limita bunei cuviinţe. Oamenii aud de la dumneavoastră că Dacian Cioloş şi echipa lui sunt „jemenfișiști” – că ne doare în cot, pe românește –, iar de la colegii dumneavoastră de partid aud chiar că „acționăm împotriva României”.
Domnule Ponta, o să vă dau câteva exemple de „jemenfișism” din timpul guvernării dumneavoastră, care vor rămâne în istorie. Oamenii vor compara cu ce a făcut Dacian Cioloș pentru această țară și vor trage singuri concluziile.
Să le luăm pe rând.
OAMENII DE LA SATE
Dacian Cioloş este românul care a adaptat Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene la realitatea agriculturii din România. Agricultura noastră fragmentată, ţărănească, are acum şansa dezvoltării prin ceea ce toată lumea numeşte „Reforma Cioloş”.
Doar că Guvernul condus de dumneavoastră nu a avut priceperea să fructifice la maximum această reformă.
Aţi exclus cea mai mare parte dintre fermieri din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), acţionând doar în interesul marii agriculturi industriale. Ați ignorat, astfel, cu bună știință, nevoile oamenilor de la sate. Aceștia nu-și pot crește gospodăriile și continuă să trăiască de azi pe mâine.
Acum lucrăm să schimbăm acest Program – am creat un întreg pachet privind Clasa de Mijloc de la sate –
vă invit să-l citiţi pentru a vedea ce înseamnă o viziune patriotică despre satul românesc şi oamenii lui. Să ai determinarea și capacitatea să influențezi politicile la nivel european înseamnă să-ți pese și să acționezi pentru binele ultimului sat din țara ta.
Dumneavoastră vreţi să ţineţi satele în dependenţă, ca să obţineţi voturi.
FUNCȚIONARII DAU DIN UMĂR ȘI ȘOPTESC
Domnule Ponta, a te durea în cot de români
înseamnă să acaparezi sistemul informatic al țării, să-l folosești în interesul personal, să încurci și să umilești cetățenii punându-i pe drumuri de la o instituție a statului la alta. În procesul de debirocratizare început de Guvernul Cioloș
ne-am lovit des de sisteme informatice prost croite, ineficiente și scumpe, dar mai ales incapabile să comunice unele cu altele. Întrebând cum s-a ajuns la asta,
funcționarii dau din umeri și șoptesc: „Ghiță”.
Mă opresc la
Sistemul Unic de Management al Informației pentru Instrumentele Structurale (SMIS), pentru că SMIS asigură legătura între autoritățile române și Comisia Europeană. SMIS este vital, pentru că doar într-o platformă digitală interactivă poți urmări traseul fiecărui eurocent, de la momentul contractării fondurilor până la ultimul decont de la Comisia Europeană. O căutare prin camioane de hârtii nu numai că nu permite acest lucru, dar ascunde adevărata destinație a banilor.
Știați încă din 2013 – prin Regulamentul Parlamentului European nr. 1303 – că avem nevoie de un sistem IT funcțional care să rezolve transparența banilor europeni.
Ați avut doi ani la dispoziție să rezolvați această necesitate. Nu ați făcut-o. Nu ați știut sau nu ați vrut? Știți ce șoptesc angajații din Ministerul pe care l-am preluat despre informatizarea din timpul dumneavoastră?
Ați ghicit: „Ghiță”.
Ați creat un mecanism greu de desfăcut acum, despre care organismele internaționale de luptă împotriva fraudei vorbesc cu voce tare de ani de zile.
Acest mecanism de fraudare îl vedem zi de zi la televizor.
Acest mecanism este sursa întârzierii desemnării pentru exercițiul bugetar 2014 – 2020. Lucrăm la pachetul de desemnare într-un ritm pe care miniștrii dumneavoastră l-ar găsi nerezonabil, pentru că ne-ați lăsat puțin timp la dispoziție. Am fi mers mai repede dacă nu am fi fost nevoiți să demonstrăm, la fiecare pas, ce vom face pentru ca banii publici europeni să nu mai fie furați.
Însă vă asigur: acest mecanism va dispărea odată ce sistemul IT va asigura urmărirea şi transparenţa totală a circuitului banilor europeni. Da, închiderea robinetului stârnește unele furii – le vedem deja cu toții.
ȘI DESPRE RATA DE ABSORBȚIE
Repetați obsesiv că România are absorbție zero și că e singura țară din Uniunea Europeană în această situație.
Domnule Ponta, fie dezinformați, fie manipulați cu bună știință.
România a demarat absorbția. În luna mai au început primele plăți de la Comisie din noul exercițiu financiar: 57 de milioane de euro. Sunt cifrele oficiale ale Comisiei Europene.
De ce nu le dați oamenilor informația completă?
• Aceea că, fiind la început de exercițiu bugetar european, rata de absorbție este nerelevantă, fiind sub 1% în țări campioane precum Polonia și Cehia.
• Media UE este de 1,5%
•
Trei state din UE au zero absorbție, dar România nu este printre ele.
Acum, relevantă este lansarea de ghiduri şi proiecte.
Guvernul Cioloș a lansat ghiduri pentru 12,2 miliarde de euro.
Dacă includem și dezvoltarea rurală sunt 14,9 miliarde euro.
Pe scurt:
în acest moment primim proiecte pentru 44,99% din fondurile structurale şi de investiţii – să rostiți acest procent la televizor –, iar acest lucru este posibil doar grație eforturilor Guvernului pe care îl acuzați că e dezinteresat de soarta țării.
Mai reţineţi o cifră:
1,9 miliarde de euro. Atât a adus Guvernul Dacian Cioloş în ţară în ultimele opt luni,
sumă corespunzătoare unui salt de 10% al ratei de absorbție, din exerciţiul financiar 2007 – 2013, la închiderea căruia lucrăm.
AȚI NEGLIJAT PREGĂTIREA ABSORBȚIEI
Înainte ca exercițiul bugetar european să înceapă, statele membre UE agreează cu Comisia Europeană o listă de condiţii. Fiecare stat trebuie să îndeplinească aceste condiționalități ex-ante, pentru un impact benefic al investițiilor banului public european.
Dumneavoastră aţi negociat aceste condiționalități. Dumneavoastră ați semnat Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană.
Apoi le-ați neglijat, deși știați că până în decembrie 2016 trebuie îndeplinite toate cele câteva zeci de condiționalități, în caz contrar fondurile europene vor fi din nou blocate. Ceea ce s-a și întâmplat pe vremea dumneavoastră.
Guvernul condus de dumneavoastră nu a fost în stare nici să facă un Plan național pentru gestionarea deșeurilor. A decis că are nevoie de consultanți. Licitația a fost sub semnul întrebării și s-au pierdut doi ani. Acum lucrăm contra-timp la acest plan, ca să facem în câteva luni o muncă de ani.
SIBIU-PITEȘTI, CINE ÎȘI ASUMĂ ÎNTÂRZIEREA?
Domnule Ponta, înainte să deveniţi şef al Guvernului, România începuse racordarea la coridorul european de transport din care face parte autostrada Sibiu – Piteşti.
În 2012 licitaţia pentru studiul de fezabilitate era lansată.
Aţi anulat licitaţia în noiembrie 2012, doar pentru că aţi crezut că puteţi muta un coridor european de transport potrivit fanteziilor dumneavoastră electorale. Ați ratat trei ani, ați relansat aceeași licitație în 2015,
gândită însă greșit – o demonstrează acum realitatea din teren.
Domnule Ponta, dacă românii nu aveau ghinionul să vă aibă prim-ministru, autostrada Pitești - Sibiu ar fi fost acum mai bine de jumătate construită.
Politicile de infrastructură se răzbună pentru orice întârziere.
Abia în 2014 v-ați trezit că nu ați pregătit nimic. Pachetele de proiecte ar fi trebuit să fie concepute cu ani înainte ca Programele Operaţionale să fie negociate cu UE.
Aţi negociat Programele cu conducta de proiecte goală.
Târziu,
în 2014, dl. Dan Șova a lansat concomitent 10 studii de fezabilitate pentru autostrăzi, dar licitațiile au fost atât de prost făcute încât au fost anulate. Tot de către Guvernul Ponta.
CULMEA INCOMPETENȚEI
Guvernul dumneavoastră a atins culmea incompetenței cu celebrul
Plan Juncker,
o competiție deschisă între toate Statele Membre care nu primesc alocări pe țară, ci în funcție de maturitatea proiectelor trimise.
Guvernul Ponta a trimis o listă cu nu mai puțin de 200 proiecte în 2014. Dintre acestea, au fost acceptate 0 (zero), că tot vă place să promovați această cifră.
În schimb, sub mandatul actualului Guvern, în 2016 au fost deja transmise la Comisia Europeană 5 proiecte din domeniul energiei și transporturilor care au trecut de faza de analiză a Comisiei Europene, fiind publicate oficial, și care pot atrage finanțare de la bănci și alți investitori. Urmează și altele.
Spuneți că tehnocraților nu le pasă de țară? Acești tehnocrați vor lăsa în urmă proiecte pe care – sperăm, spre binele țării – politicieni ca dumneavoastră nu le mai pot strica.
ȘI TOTUȘI, UNDE AM GREȘIT
Domnule Ponta, când erați în Opoziție, în 2011, m-ați invitat la prânz. Voiați să aflați cum vede un lider al societății civile reforma statului român. A fost o discuție agreabilă. V-am lăsat atunci un document scris cu câteva idei, din care se creionau direcții de reformă. V-am spus că doar prin reformă și seriozitate puteți rămâne în istorie.
M-am înșelat: puteți rămâne și altfel, dar din cu totul alte motive.
Acest Guvern, din care fac parte, a greșit fiind prea elegant până acum. Nu am sărit la atacuri, n-am guvernat la televiziune. Am muncit tăcuți la repararea politicilor lăsate de politicieni ca dumneavoastră.
A venit vremea să vorbim. Vom mai vorbi. Și nu în șoaptă.
Cristian GHINEA
Ministru al Fondurilor Europene
Ei bine, acum la final, după ce am parcurs scrisoarea, pot să spun ceva mai dur. Nu poți sancționa pe cineva dacă nu știi ce a făcut. Tăcerea guvernanților „tehnocrați” care au cunoscut aceste treburi, ba chiar mai multe decât sunt arătate în scrisoare, a fost în favoarea PSD-ALDE și UNPR la alegerile locale. Lumea nu a știut că votează ticăloși.
Pe de altă parte, nu poți acuza „tehnocrații” că nu au ieșit în public cu aceste dezvăluiri. Au recunoscut ei că au greșit ... tăcând. Nu strică să iasă și să spună lucrurilor pe nume. Măcar de acum încolo.
