UDMR este supărat. Amenință că nu se mai joacă de-a guvernarea.

Mediafax (aici). UDMR amenință cu ieșirea de la guvernare. Unii spun că la mijloc ar fi PPE. Adevărul este că PPE nu are nici o treabă cu situația asta, poate însă fi la originea ei.

Kelemen Hunor și ai lui din UDMR împreună cu alte grupări politice separatiste din alte țări, susținuți cu intensitate de Budapesta, au propus Comisiei Europene o „Inițiativă Cetățenească Europeană” (ICE) în scopul obținerii unor reglementări europene cu putere asupra politicilor interne pentru „protecția minorităților naționale”, spun ei. În realitate, UDMR și aliații lor separatiști din alte state membre ale Uniunii Europene organizați în FUEN (Uniunea Federală a Naționalităților din Europa) au dorit astfel să creeze un precedent la Tratatul de constituire a Uniunii Europene, forțând stadiul actual al UE de la o uniune economică și comercială - cu multiple consecințe sociale -, la o uniune politică federativă care să dirijeze politicile naționale. Comisia Europeană a respins inițiativa, pe bună dreptate, aceasta depășind competențele de punere în aplicare a prevederilor TUE pe care le are CE.

„Iniţiativa prin care se solicita aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind minorităţile pe şase tematici - "Limbile regionale sau minoritare, educaţie, cultură şi diversitate culturală", "Politica de dezvoltare regională", "Participarea şi implicarea societăţii civile", "Egalitate şi anti-discriminare", "Media audio-vizuală şi conţinutul digital" şi "Sprijin pentru comunităţile minorităţilor naţionale" - a fost respinsă de Comisie pe motiv că "în mod evident, este în afara limitelor prerogativelor UE să prezinte o propunere urmărind implementarea Tratatelor printr-un act juridic al Uniunii".

Normal. Comisa Europeană nu este organ legislativ al Uniunii Europene. Organele de decizie ale UE sunt Consiliul și Parlamentul. În cele două organisme, primul format din șefii de state sau de guverne iar al doilea din reprezentanții cetățenilor statelor membre, inițiativa UDMR ar fi picat cu brio. Șefii de state sau de guverne nu pot fi de acord cu divizibilitatea propriilor state, nu pot fi de acord cu renunțarea la suveranitatea statelor lor în teritorii locuite de minorități, ar fi însemnat să se creeze în interiorul UE focare de conflict inghețate după modelul rusesc, nu pot renunța la integritatea teritoriilor naționale etc.. Plus că întorși acasă ar fi fost judecați pentru „înaltă trădare”. În Parlamentul European, UDMR și susțintării lor iredentiști sau separatiști nu ar avea voturile necesare.

CE a respins inițiativa. Urmărindu-și scopul iredentist și separatist, UDMR își încearcă norocul la Curtea Europeană de Justiție, instanța competentă să judece actele și faptele organismelor europene dar și ale statelor membre ale UE în aplicarea TUE sau TCE. UDMR a dat în judecată CE. România, prin MAE, a făcut cerere de intervenție, inițiativa UDMR fiind îndreptată în mod evident împotriva conceptelor constituționale ale României privind organizarea și funcționarea statului Român. CEJ a primit cererea de intervenție a statului român ceea ce înseamnă că îl consideră parte interesată în acest proces. Normal. Din moment ce UDMR vrea să distrugă statalitatea României, țara are tot interesul să se apere.

Să mergem mai departe. Să spunem prin absurd că CEJ ar da o soluție favorabilă UDMR împotriva CE. Este absurdă o astfel de idee, sunt sigur că UDMR a luat-o în calcul însă are nevoie de tămbălău politic internațional pentru a distruge România. România nu ar putea aplica o astfel de hotărâre. Nu mai spun despre faptul că CEJ nu poate obliga CE să exercite o atribuție pentru care nu este competentă.

Kelemen Hunor s-a supărat și l-a amenințat pe Ponta cu retragerea din Guvern dacă nu dispune MAE ieșirea din proces. Corlățan i-ar fi spus lui Ponta că o astfel de intervenție ar duce la demisia lui. Ponta este în dilemă. Are nevoie de UDMR acum pentru „fața de om politic internațional”. De fapt, UDMR nu are altă funcție în Guvern. Mai are pe conștiință Ponta și legea cu drapelele, ca să facă pe plac UDMR. Mai are niște intervenții la legea învățământului, tot pentru placul UDMR. Mai are inițiativele cu tăiatul pădurilor - UDMR nu mai are păduri de tăiat !

Plecarea UDMR de la guvernare nu pune PSD în dificultate. Va avea o majoritate destul de confortabilă. Sunt curios cum va acționa Ponta. Retragerea României din proces ar echivala cu un act de trădare națională. Îl va face ?

Discurs de guvernant. Totuși ... neconvingător. Faptele sunt de altă natură.

De ziua maghiarilor „de pretutindeni”, prezent la Oradea, Kelemen Hunor proaspăt vice-premier al României s-a adresat maghiarilor din România. Fie ei cetățeni români etnici maghiari, fie ei cetățeni români cu dublă cetățenie, maghiaro-română, fie cetățeni maghiari foști cetățeni români cu rezidență în România, fie apatrizi etnici maghiari cu rezidență în România. Tuturor. Li s-a adresat și le-a recomandat „să fie politic corecți” în relațiile cu populația majoritară. Cu românii. Deranjant. Cel puțin pentru mine.

Suntem egali ca cetățeni români, indiferent de etnie, nu suntem egali ca populație. Indiferent de etnie. Mai mult, cei care au altă cetățenie, nu sunt egali cu cei care au doar cetățenia română pe teritoriul României. Da, sunt de acord, în relațiile inter-umane, să căutăm interesul comun, cel care ne unește ca trăitori în același spațiu geografic, sub imperiul acelorași legi. Nu sunt însă de acord cu ideea separatismului etnic. Multiculturalismul nu înseamnă separatism. Ba, dimpotrivă, este opusul separatismului. Pentru că multiculturalismul se manifestă doar într-un spațiu comun.

Iau știrea de la Agerpres.

„„În declarația oferită presei, Kelemen Hunor a menționat că discursul său s-a referit la libertatea câștigată prin Revoluția din 1848, o valoare și un principiu pentru care însă 'trebuie să lupți în fiecare zi', în contextul actual, cu instrumente parlamentare, democratice, cu dialog, argumente și intenții bune.

De asemenea, liderul UDMR a mai vorbit despre faptul că libertatea înseamnă și responsabilitate, fără de care libertatea ar putea să devină anarhie, context în care trebuie oprită orice formă de extremism.

„Cu toții suntem responsabili în această libertate câștigată și păstrată, să fim responsabili și să izolăm orice tendință extremistă, pentru că extremele de obicei duc la dictatură, duc la regimuri autoritare și de fiecare dată când extremismul a ajuns la putere sau a avut o influență majoră într-o societate, nimeni nu a dus-o bine. Fiecare a avut de suferit, și ca indivizi, și ca popor, ca națiune sau comunitate națională. De aceea, noi suntem responsabili și trebuie să fim responsabili împreună cu dvs., cu analiștii politici, să nu transmitem mesaje de acest gen, și este responsabilitatea noastră să oprim orice formă de extremism. Acesta a fost mesajul nostru de la Oradea,” a spus Kelemen Hunor.

El a precizat că se referă la toate manifestările extremiste din ultima perioadă. „Nu vorbesc de extrema dreaptă, ci extremisme și de formațiuni extremiste fiindcă pot fi și de stânga și de stânga. Noi nu putem să ne permitem să lăsăm un spațiu pentru ei în societate. Mesajele lor trebuie izolate, intențiile lor trebuie izolate”, a declarat el.

Vicepremierul a vorbit despre semnificația zilei de 15 martie, dar și despre provocările secolului 21.

„Trebuie să știm de fiecare dată care sunt scopurile noastre, ale comunității maghiare, dar aceste scopuri trebuie înglobate în dezideratele naționale, ale României și cum pot fi atinse aceste deziderate. De aceea este important să facem tot timpul un inventar, e important să vedem ce am realizat și ce scopuri avem, scopuri comune, în primul rând, pentru că avem o soartă comună', a declarat Kelemen Hunor””.

La o primă citire este în regulă. La o a doua, nu. Pentru că la a doua citire, îmi apar în minte discursurile despre autonomie ale comunității maghiare pe criterii etnice, cu deosebire în procesul de regionalizare și descentralizare a teritoriului și administrației publice, cerințele pentru introducerea limbii maghiare ca limbă oficială și recunoașterea de către statul român a dreptului guvernului de la Budapesta de a dispune, politic, cu privire la membrii comunității maghiare și a vieții acestei comunități în spațiul de suveranitate al României. Îmi vin în minte discursurile din PE ale europarlamentarilor români etnici maghiari care au cerut, în repetate rânduri, parlamentarilor din statele membre ale UE să lucreze pentru dezmembrarea Românie și recunoașterea unei autonomii teritoriale în interiorul statului român pe criterii etnice. Practic, aceștia au cerut popoarelor europene (europarlamentarii sunt reprezentanții popoarelor care i-au ales !) să le recunoască dreptul de a se separa de România ca stat și formarea unei enclave statale în teritoriul statului român.

Îmi mai amintesc că ani și ani de zile liderii UDMR aflați la guvernare au avut același discurs. Între timp, acțiunile extremiste pe care aceștia „le combat” în discursurile festive s-au amplificat. Acțiunile publice ale funcționarilor și demnitarilor etnici maghiari din structurile administrativ-teritoriale române au devenit din ce în ce mai ostile statului român. Am ajuns la concluzia că periodic, liderii maghiari „ne injectează cu drogul împăcării” iar noi, ca fraierii, îi credem și stăm ca proștii să luăm bobârnacele în cap.

Interesul comun nu poate fi altul decât cel deja statuat în Constituția României.

Revenirea, mereu și mereu la alte momente ale istoriei, cum este revoluția de la 1848 din Ungaria, când Transilvania și Banatul erau considerate ca teritorii ale Ungariei aflată în conflict cu Austria, dar mai ales la „libertatea câștigată prin Revoluția de la 1848” de către Ungaria, este ostilă statului român și o declarație de nesupunere și nerecunoaștere a suveranității statului român asupra propriului teritoriu și populații. Pentru că revoluția de la 1848 este considerată de maghiari ca evenimentul care a impus Imperiului Austriac fundamentele identității naționale ale poporului maghiar. Poporul maghiar a căpătat, astfel, nu doar o identitate națională ci și recunoașterea unui teritoriu din Imperiu ca fiind al poporului maghiar. Nu exagerez când afirm că Ungaria și politicienii de etnie maghiară din statele vecine Ungariei duc o politică de renaștere și amplificare a cerințelor maghiarilor de la revoluția de la 1848 în dauna statelor care conțin comunități maghiare. Scopul este evident. Obligarea acelor state să le recunoască pretențiile naționale, inclusiv teritoriale, astfel încât Ungaria să își recapete teritoriul avut la finalul revoluției de la 1848. De la România nu doresc mult. Doar Banatul în forma lui ințială - adică de la Turnu-Severin, județele care au format Partium - cele din vestul fostului Voivodat al Transilvaniei și Transilvania istorică. Nu mare lucru. Aproape 50% din teritoriul Românie și o populație de aproape 50%. Inacceptabil.

Este inacceptabil să admitem rememorarea „libertăților maghiare de la 1848” pentru că ele contravin, flagrant, „libertăților române de la 1918”. Libertăți exprimate la Alba Iulia, prin glasul episcopului greco-catolic Iuliu Hossu care a rostit principalul articol al Rezoluției de la Alba Iulia:

„Articol principal: Declarația de la Alba Iulia.
Rezoluția Unirii e citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hossu: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre””.

Rezoluția a fost votată în unanimitate. Internațional, Rezoluția Unirii de la Alba Iulia a fost recunoscută la terminarea războiului mondial prin semnarea Tratatului de la Trianon.

Potrivit jurisprudenței internaționale, actul juridic ulterior acoperă pe cel anterior dacă sunt respectate normele dreptului internațional. Rezoluția Unirii de la Alba Iulia a fost posibilă datorită faptului că puterile Antantei și SUA a decis ca popoarele aflate sub ocupația austriacă să aibă posibilitatea să decidă asupra viitorului lor. Iar românii au ales. Din Basarabia, Bucovina, din Partium, din Banat, din Transilvania au ales să se unească cu țara. Ei și teritoriile locuite de ei.

Rememorând puțin evenimentele istoriei, înțelegem mai bine ce anume cuprinde discursul „împăciuitorist” al vice-premierului României, Kelemen Hunor. El atenționează de fapt pe maghiarii de pretutindeni că nu vor ajunge la „libertățile națiunii maghiare” așa cum au fost exprimate la revoluția de la 1848 dacă apelează la manifestările extremiste. El le recomandă să „înglodeze scopurile comunității maghiare în dezideratele naționale ale României”. Numai că scopurile comunității maghiare, cele 12 puncte, nu sunt contrare scopurilor populației României cu excepția ultimului punct, punct încă nerealizat și care este obiectiv strategic al maghiarimii de pretutindeni, indiferent de statul în care trăiesc.

„Ce dorește națiunea maghiară
Să fie pace, libertate și înțelegere
1. Dorim libertatea presei, desființarea cenzurii
2. Guvern responsabil în Buda-Pesta
3. Adunare Națională anuală la Pesta.
4. Egalitate în fața legii în chestiunile civile și religioase.
5. Gardă națională.
6. Plata dărilor de toți deopotrivă.
7. Desființarea iobăgiei.
8. Curte cu juri, pe baza egalei reprezentativități.
9. Bancă Națională.
10. Armata să depună jurământul pe Constituție, militarii maghiari să nu fie duși înafara țării, militarii străini să părăsească țara.
11. Deținuții politici de stat să fie eliberați.
12. Uniune.
Egalitate, libertate, fraternitate!”

În dorința realizării acestui ultim punct, maghiarii cu sprijinul guvernului de la Budapesta se exprimă împotriva Tratatului de la Trianon și asupra altor tratate prin care statele care au rezultat din destrămarea Imperiului Austro-Ungar au obținut teritoriile pe care le au acum.

Nu am încredere în maghiarii care vorbesc duplicitar. Cine ia de bune vorbele vice-premierului României Kelemen Hunor este fraier. Eu nu vreau.

Laszlo Tokes este aberant. Declarația lui din PE frizează ridicolul.

Laszlo Tokes a cuvântat în Parlamentul European. A exprimat o poziție politică astfel că împotriva lui pot fi luate doar sancțiuni politice. De către cei care l-au propulsat în PE, de către cei care l-au susținut în PE, de către cei care au permis ca parlamentarul extremist să devină un fel de struțo-cămilă româno-ungurească, europarlamentar român și vice-președinte al PE din partea Ungariei.

Cei care sunt „autorii” vedetei politice Laszlo Tokes au fost bine pomeniți de Crin Antonescu când a răspuns unei întrebări care se referea la ultima declarație a europarlamentarului: „Secuii din Ţinutul Secuiesc vor fi minoritari pe propriul teritoriu, ca tătarii în Crimeea”.

Crin Antonescu a răspuns: „Este scandalos şi este alarmant. Cred că este o întrebare foarte bună pe care să i-o puneţi domnului preşedinte Băsescu, domnului fost preşedintele PDL Emil Boc, domnului Stolojan, domnului Marian Jean Marinescu, doamnei Macovei, celor care în PE au cauţionat susţinerea pe familie politică şi chiar promovarea domnului Tokes". Până aici, foarte corect.

Nu este prima oară când europarlamentari ai minorității maghiare se comportă în PE ca cetățeni ai unui teritoriu „ocupat”, ai unei minorități oropsite de o majoritate abuzivă. Iar în PE au găsit sprijin. Cel mai important, de la europarlamentarii PPE dintre care nu au lipsit Monica Macovei, Marian Jean Marinescu, Elena Băsescu, Cristian Preda, Teodor Stolojan și alții. Pentru că mai sunt.

Discursul lui Tokes frizează ridicolul din mai multe puncte de vedere, două însă mai importante.

Primul este acela că nu există un teritoriu legal numit ținutul secuiesc. Nu a existat vreodată. Este o construcție fictivă a unei comunități dorită de politicienii maghiari porniți pe cucerirea de teritorii. Din ce am aflat de la alții, până și în Spania maghiarii migranți economic au susținut ideea unei autonomii teritoriale în zonele în care aceștia sunt „majoritari”. Cu ani în urmă, maghiarii migranți economic în Franța au încercat o astfel de autonomie. Francezii au luat măsura urgentă a expedierii lor în Ungaria cu interdicția de a mai călca vreodată în Franța.

Al doilea punct de vedere ce se degajă din primul este că Tokes susține împiedicarea liberei circulații a cetățenilor români în propriu teritoriu. O libertate a circulației așa cum este ea prevăzută în Constituție, la art. 25 alin. (2): „Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în oricare localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară”. Tokes reclamă în fața eroparlamentarilor europeni că în România cetățenii sunt liberi să își exercite drepturile și libertățile individuale așa cum sunt prevăzute în Constituție, așa cum sunt prevăzute în tratatele internaționale privind drepturile și libertățile omului.

Nu trebuie uitat și faptul că în mai toate convențiile politice ale UDMR există un mic „clinci”. Guvernul pe care îl sprijină să nu favorizeze libertatea de mișcare a cetățenilor români de alte etnii decât cea maghiară în localitățile cu majorități etnice maghiare pentru a nu „strica” majoritatea deja constituită. Lașe, guvernele României au răspuns favorabil acestor cereri. Nu ar mai trebui să o facă.

Citesc declarația lui Tokes și nu mă pot abține să nu rând. Idiotul ăsta a fost susținut enorm de europarlamentarii PDL și UDMR în PE. Ar fi culmea ca, acum, Băsescu și ai lui să îl combată.