Poziția PNL privind Unirea cu Republica Moldova

Orban: Sunt convins că România este pregătită pentru Unirea cu Republica Moldova

Agerpres - Preşedintele PNL, Ludovic Orban, consideră că România este pregătită pentru Unirea cu Republica Moldova, un proces în care ţara noastră ar trebui să facă mai mult şi să aducă "un plus de concreteţe" acţiunilor sale.

"Unirea o va face poporul prin decizia pe care o va lua (...) PNL, aşa cum a fost în urmă cu 100 de ani, partidul care a susţinut Marea Unire, şi astăzi susţine Marea Unire. Chiar dacă nu există un plan sau o strategie care să fie împărtăşită de toţi oamenii care fac politică în România, eu sunt convins că România este pregătită pentru această Unire. În ceea ce priveşte gândurile noastre, acţionăm prin toate posibilităţile legale şi constituţionale pe care le avem. Noi vom transmite şi transmitem în mod constant aleşilor locali ai PNL să dezvolte relaţii de înfrăţire, de cooperare, de realizare de programe comune cu primari şi consilii locale din satele din Republica Moldova, din Basarabia", a afirmat Orban după întâlnirea pe care a avut-o duminică cu primari din R Moldova.

El a adăugat că România este pregătită atunci când va fi exprimată în Republica Moldova voinţa pentru Unire.

"În declaraţiile de Unire date de primari, ei ştiu că trebuie să existe o voinţă exprimată în Republica Moldova în favoarea acestei Uniri. Eu am convingerea că în momentul în care această voinţă va exista şi România trebuie să facă paşi concreţi pentru creşterea susţinerii în populaţia Basarabiei acestei Uniri, odată ce va exista această voinţă România este pregătită. (...) Cunoaşteţi poziţiile preşedintelui prin care a spus acelaşi lucru pe care l-am spus şi eu anume că decizia în ultima instanţă se va lua în Basarabia. Noi suntem pregătiţi atunci când basarabenii vor fi pregătiţi pentru actul Marii Uniri", a adăugat Orban.

Preşedintele PNL a explicat că mulţi primari nu au vrut sa adopte această declaraţie de unire "din cauza presiunilor care există asupra lor, a diferitelor forme de ameninţare".

"Este un proces în care România trebuie să facă mai mult (...) Trebuie să aducă un plus de concreteţe, poate proiectele pe care le avem împreună şi lucrurile se vor mişca în mod natural pentru că suntem acelaşi popor", a mai spus Orban.

Unul dintre primarii din R. Moldova a precizat că după adoptarea declaraţiei de unire în consiliile locale "nu au fost certaţi de nimeni", fiind "o doleanţă" proprie.

"Sunt manipulaţi cetăţenii, multe minciuni circulă în presă", a spus alt primar referindu-se la cei care se opun unirii.

George Simion, lider al Platformei Unioniste Acţiunea 2012, a precizat că până în prezent 119 localităţi din Republica Moldova au adoptat declaraţia de Unire cu România.

Secuii și Unirea din 1918. Discursul baronului Joseph (Iosif) Fay, deputat secui în Parlamentul României

Parlamentul întrunit la Ateneul Român

Profit de postarea pe Facebooc a deputatului PNL Florin Roman. El pune discursul rostit de deputatul secui baron Joseph (Iosif) Fay cu privire la așteptările secuilor de la Unirea cea Mare. Discursul a fost preluat din „Dezbaterile Adunării Deputaţilor nr. 41/1919-1920“.

„Dlor, înainte de toate vă rog să iertaţi greşelile cuvântării mele, deoarece în româneşte numai de câteva luni vorbesc. Anume vreau să vorbesc ceva despre poporul secuilor.Vreau să vă atrag atenţia asupra acestui popor de omenire sârguincios. Având nădejde ca interesele sale vitale vor fi ocrotite în marginile noului stat, secuii au primit cu linişte şi cu încredere unirea cu România. (Aplauze prelungite).

„Partea ce mai mare a vieţii, secuimea a petrecut-o ca copil vitreg al statului ungar“.

Cum că aşa este, aceasta o dovedeşte scurt faptul de parlamentarii maghiari din ţinutul Parlament al României Mare au ieşit aproape fără excepţie din sânul acestui popor. Nu tăgăduiesc că au fost şi poate sânt şi de aceia care accentuând lozinci de agitare au voit sa tulbure liniştea înţeleaptă a secuimii, prin lipsa de conştiinţe şi cu uşurinţă. Dar, domnilor deputaţi, aceştia nu au nici o însemnătate serioasă. Procedeele acestea, drept vorbind, nici nu se pot numi agitatiţuni. Deoarece agitaţie nu este. Este însă o frazeologie năbădăioasă cu care conducătorii care îşi au pierdut oştirile mai încearcă apusa lor putere şi fac pe disperaţii politicii. Aceşti domni se pot agita. Poate se pot chiar înnebuni unii pe alţii, dar nu nebunesc pe cumintele nostru popor secuiesc, muncitor. Poporul acesta ştie să cumpănească greutatea stringentă a schimbărilor universal istorice şi a evoluţiunii, precum se vede şi din faptul că mica noastă naţiune, înconjurată de popoare străine, nu s-a putut păstra decât făcând numai politica reală.

Domnilor deputaţi, de multe secole - 1500 (sic) de ani - secuimea trăieşte strânsă într-un colţ în munţii Ardealului. În acest enorm timp partea cea mai mare a vieţii, secuimea a petrecut-o ca copil vitreg al statului ungar. (Aplauze prelungite.) Viaţa tradiţională separată a acestui popor a căzut jertfa tendinţelor maghiare de unificare şoviniste, aproape tot aşa ca şi existenţa altor popoare vechi, locuitoare pe teritoriul statului ungar. (Aplauze umanime, strigări de bravo.)

Cât de dezvoltată a fost conştiinţa existenţei separate a secuilor fată de orice alt popor şi chiar şi fată de fratele său maghiar este destul să o dovedesc cu indicaţia declarantului fapt istoric că oştirile secuieşti au luptat pe la 1600 la Unirea cu oştirile lui Mihai Viteazul. (Aplauze furtunoase. Strigări de bravo). Domnii mei, dacă aşa a fost în evul mediu, când de fapt piaţa naţională a secuimii exista şi când deosebirile de interese o puteau duce pe astfel de acute loviri, cu atât mai mult s-au dezvoltat aceste deosebiri în evul nou, dându-şi cele mai mici urme de viata secuiască separată au fost şterse.

„Poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul României Mari“

Chiar şi în timpul cel mai din urmă, guvernele ungare nu au recunoscut importanţa secuimii ungureşti, într-atâta chiar, din Ungaria, puternic dezvoltată de la 1867 încoace, aşa zicând numai această regiune a rămas nedezvoltată, neglijată, fără o reţea de diferite de oarecare valoare şi fără instituţii culturale, la înălţimea nivelului modern, aşa ca funcţionarii maghiari trimişi în teritoriul secuiesc considerau numirile în acest teritoriu ca o dizgraţie, aş putea zice ca o deportaţie. (Aplauze)

Domnilor deputaţi prin hotărârea Conferinţei de Pace, România a devenit stăpâna ţării secuilor şi prin aceasta îndreptarea neglijenţelor a trecut ca o problemă asupra guvernului român. Limitele unei cuvântări parlamentare ar fi înguste ca sa înşirăm toate câte ar fi de făcut, dar a căror realizare cu consideraţie şi bunăvoinţă mult ar contribui şi la buna stare a secuimii si la înflorirea ei, dar şi la ridicarea culturii şi cinstei statului. (Aplauze)

Dintre problemele care aşteaptă soluţii le vom pomeni numai (pe) câteva din cele mai însemnate.
După părerea mea, în rândul întâi ar fi nevoia de construire a reţelei de cai ferate, care sa aibă ca rezultat legătura secuimii cu porturile marii. (Aplauze prelungite.) Legătura aceasta ar fi cu atât mai însemnată cu cât este sigur ca şi până aci interesele vitale ale secuilor tindeau spre sud (aplauze) şi ca ei, fiind un popor par excellence comercial, trecură pe drumuri muntoase, grele de umblat, trecură cu carele lor şi Carpaţii ca să-şi satisfacă trebuinţele lor. D-lor deputaţi, tot atât de însemnat aş socoti şi sprijinirea eficace din partea statului, a bisericilor şi a şcolilor, deoarece din cauza neglijării seculare de care am vorbit, secuii nu sunt în stare sa-şi susţină institutele de cultura cu succes, şi numai din propria putere. De mâna întâi ar fi şi chestiunea funcţionărimii secuieşti. Într-o naţie atât de omogenă ca cea secuiască, îndrăznesc să afirm că ar fi în interesul cel mai înalt al statului să existe o întocmire care şi în administraţie şi în justiţie ar fi favorabilă existenţei în masă a elementului secuiesc, sârguincios şi politiceşte element de încredere.

Însă dacă susţinând unitatea statului român, poporul secuiesc şi-ar putea conduce afacerile sale cu o astfel de soluţiune a chestiunii, nu ar duce la iredentism, ci din contră la încopcierea trainică a mai bunei înţelegeri, care ar lipi pe secui de statul căruia ar avea sa-i mulţumească renaşterea vieţii sale tradiţionale. (Aplauze)

Ca cetăţean credincios al statului român şi ca secui care îmi iubesc neamul, am venit în acest loc, nevoind să ţin seama de acea teroare nestăpânită a societăţii cu care răposaţii conducători au voit să silească pe secui să se bată cu mori de vânt. (Aplauze) Noi am adus cu noi încredere şi ca răspuns cerem tot încredere. (Aplauze) D-lor deputaţi, părerile dv. nu trebuie sa le întemeiaţi pe aparenţă, trebuie să vedeţi, să cunoaşteţi poporul secuiesc, muncitor, cu suflet cinstit, de aceea zic: ajutaţi-ne ca armele agitatorilor să le luăm prin aceea când nu veţi privi la noi ca învingătorul la învins, ci că vă veţi întoarce ca prieten la prieten (aplauze prelungite) la acest popor de secui care mult a suferit şi care este vrednic de o soartă mai bună.

Făcându-se astfel, eu sunt convins că în scurt timp poporul secuiesc va fi una din pietrele cele mai sigure la edificiul României Mari. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate)

Nicolae Iorga pe la 1920

„Secuii în cea mai mare parte sunt vechi fraţi ai noştri români“

După declaraţia deputatului secui, a luat cuvântul Nicolae Iorga. 

„Domnilor, mulţumesc în numele dumneavoastră domnului deputat baron FAY pentru cuvintele spuse în numele secuilor, care şi alături de Ştefan cel Mare au luptat la Podul Înalt în 1475 pentru apărarea Moldovei şi a românismului, şi care în cea mai mare parte sunt vechi fraţi ai noştri români care şi-au pierdut limba lor. Îi mulţumesc pentru încrederea ce o pune în statul român, care va şti să preţuiască această încredere”.

***

Am mai parcurs niște materiale și am ajuns la constatarea că asistăm, de pe la 1990 încoace, la un proces îndelungat al maghiarimii de „recapturare” a vorbitorilor de limbă maghiară în aria de influență a Budapestei. Cei care au fost mai înclinați să urmărească viața cetățenilor români de etnie maghiară pot confirma sau nu faptul că UDMR a obținut o mare victorie politică prin „acordul” dat de politicienii români din FSN-ul anilor 1990-1992 de a nu se interveni în județele cu populație majoritar maghiară sau vorbitoare de limbă maghiară fără acordul UDMR. Ba chiar că „românii nu vor schimba componența etnică a acestor județe și comunități”! Iar de la Budapesta s-a poruncit ca toți vorbitorii de limbă maghiară să fie sub influența UDMR. Au „capturat” pe secui, s-au dus peste munte să îi „captureze” pe ceangăi etc.

Momeala a fost „cetățenia maghiară”, oferită cu multă larghețe de Budapesta. Momeala a prins. Maghiarimea „română” a fost mult mai preocupată să dezvolte statul maghiar decât să participe la dezvoltarea statului român! Iar acum, UDMR cere autonomia teritorială, parlament propriu, guvern propriu, președinte al autonomiei, legi proprii ... Sunt aproape de realizarea obiectivului: dezmembrarea României!

Declarația politică a PNL Sector 3, 04.04.2017. Liberalismul civic.

Florin Alexandru Alexe, președintele PNL Sector 3 București

Președintele ales al organizației PNL din Sectorul 3 București, Florin Alexandru Alexe, a prezentat și declarația politică a organizației noastre, declarație adoptată de Comitetul de Coordonare al PNL Sector 3.

Înainte de a pune declarația, vreau să aduc aminte o prevedere constituțională, un principiu constituțional, la care răspunde această declarație politică:

Articolul 8
Pluralismul și partidele politice

(2) Partidele politice se constituie și își desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept și principiile democrației.

Declarația politică a PNL Sector 3 București

„Pentru un liberalism civic în România”

Partidul Național Liberal trebuie să rămână nucleul dreptei politice în România

Partidul Național Liberal reprezintă astăzi o sinteză doctrinară a dreptei între liberalism, conservatorism și creștin-democrație. Clarificarea doctrinară a Partidului Național Liberal trebuie să lase deschise opțiunile de dreapta și centru-dreapta, adresându-se astfel nevoii de progres a societății românești. Clarificarea doctrinară pentru Partidul Național Liberal semnifică, înainte de toate, asumarea publică a valorilor dreptei.

Partidul Național Liberal trebuie să evolueze ideologic în concordanță cu nevoile societății

Doctrinele reprezentate în Partidul Național Liberal nu acoperă, în sine, cerințele încheierii tranziției de la comunism la capitalism, a cărei esență culturală a fost mereu neglijată. De aceea, evoluția ideologică semnifică inițierea unei noi etape a dialogului dintre politică și societate, deschis tuturor cetățenilor și tuturor segmentelor active din societate care sunt interesate de a participa nemijlocit la decizia publică.

Partidul Național Liberal își propune întărirea laturii sale civice și formularea unui nou contract politic cu societatea

După mai mult de un sfert de secol de la schimbarea de sistem din 1989, societatea românească evoluează mai rapid decât o fac partidele politice. Iată de ce Partidul Național Liberal își asumă propria evoluție ideologică orientată spre latura sa civică, spre un Liberalism Civic în scopul declarat de a sprijini procesul de emancipare individuală a tuturor cetățenilor.

Liberalismul civic propus de Partidul Național Liberal promovează responsabilitatea civică și comunitarismul de dreapta, ale cărui componente conservatoare completează sinteza doctrinară a dreptei.

Obiectivul promovării responsabilității civice urmărește creșterea calității instituțiilor formale ale societății, prin asumarea principiului auto-limitării puterii politice, aplicarea întărită a principiului justificării publice și prin angajamentul depolitizării instituțiilor administrației publice.

Obiectivul promovării comunitarismului de dreapta urmărește emanciparea instituțiilor informale ale societății, prin creșterea autonomiei decizionale a individului și sprijinirea colectivităților în evoluția lor către comunități deschise.

Liberalismul civic propus de Partidul Național Liberal caută reconcilierea și ieșirea societății din starea actuală de anomie, distanțându-se de liberalismul social, care își propune doar să contrabalanseze excesele politicilor de stânga.

Noul contract politic pe care Partidul Național Liberal îl propune societății conține asumarea a trei principii

• Principiul auto-limitării puterii politice

Aplicarea întărită a principiului auto-limitării politice înseamnă consolidarea instituțiilor statului, simultan cu întărirea controlului civic asupra deciziei administrative. Puterea politică trebuie să garanteze că limitele deciziei sale nu le ating pe cele ale democrației. Astfel, evoluția societății se bazează pe o democrație în care capacitatea celor guvernați de a schimba guvernanții este permanent garantată. Asumarea de către partide a principiului auto-limitării puterii politice reprezintă o soluție la proliferarea iliberalismului.

•  Principiul extins al justificării publice

Creșterea încrederii în decizia publică este condiționată de consensul politic și de relația partidelor cu societatea. Aplicarea principiului justificării publice, și nu doar al consultării, contribuie la stabilitatea socială, deoarece prin negociere se exclude riscul depășirii gradului de toleranță politică și de suportabilitate civică a cetățenilor. Consensul rezonabil obținut prin justificarea publică nu caută să înfrângă valorile opoziției (ceea ce în România se traduce prin reflexul de a nega rezultatele obținute de adversarii politici și de a irosi resurse pentru a relua pe baze noi aceleași politici publice).

• Principiul depolitizării instituțiilor publice

Stabilitatea instituțiilor și performanța administrativă sunt condiționate de profesionalizarea resursei umane implicate în exercitarea puterii publice. Asumarea depolitizării instituțiilor publice permite îmbunătățirea capacității administrative, prin creșterea independenței decizionale. Pe de altă parte, autonomizarea administrației publice necesită o redimensionare instituțională, o profundă și uneori radicală reformă administrativă și o reformă a reglementărilor. Fără a neglija influența piețelor în decizia politică, Partidul Național Liberal își propune o nouă abordare în elaborarea deciziilor publice care să includă priorități civice.

 Noul contract politic propus de Partidul Național Liberal va reprezenta baza pentru un nou contract economic și un contract social reînnoit, în care libertatea proprietății și cea economică să garanteze dezvoltarea iar accesul la bunurile publice să fie promovate ca drepturi individuale.

În viziunea Partidului Național Liberal, asumarea Liberalismului Civic printr-o nouă valorizare a responsabilității civice și prin promovarea comunitarismului de dreapta va accelera procesul de modernizare al societății. Creșterea încrederii în decizia publică și, prin aceasta, a siguranței individuale, va permite o îmbunătățire a calității vieții și apropierea românilor de profilul cetățeanului occidental, fără a neglija particularitățile și moștenirea culturală autohtonă.

O concluzie:

Partidul Național Liberal este perceput ca fiind adeptul unui liberalism conservator. Liberalismul și părți ale doctrinei conservatoare se împletesc în doctrina liberalilor români de-a lungul timpului. S-au unit principatele române, s-a format statul român, a fost modernizat statul român, a evoluat până a fost capturat de bolșevici și deformat de socialism. Revenirea la democrație cere timp. Cere și instrumente politice care să favorizeze trecerea la democrație, la democrația care nu poate fi decât liberală. Această declarație politică oferă instrumentele politice pentru a trece din etapa tranziției la etapa democrației. Iar instrumentele nu pot fi decât adaptate stării actuale a națiunii. O națiune cu un spirit civic din ce în ce mai dezvoltat, o națiune în care s-a redeșteptat, prin tinerii de la 1990 dar în special prin tinerii de astăzi, spiritul independenței și al responsabilității față de propria persoană și propriul viitor.

Mircea Diaconu atacat din partea UNPR ! De aliați ?

Agerpres. Comunicate de presă. Deputatul UNPR de Maramureș Nuțu Fonta, fost al PPDD, îl atacă pe Mircea Diaconu într-o declarație politică. Are vreo semnificație ? Nu știu, deocamdată. Totuși, Mircea Diaconu a fost sprijinit intens de televiziunile PSD pentru adunarea semnăturilor. Să se fi terminat marea iubire a USD pentru Mircea Diaconu iar acum să fi primit UNPR sarcina de partid și de stat de a împiedica votarea lui de către sentimentalii susținători ai USD ? Tot ce este posibil.

Interesantă caracterizarea făcută lui Mircea Diaconu de parlamentarul UNPR: „ ... a cărui activitate politică este pigmentată din plin de aspecte de incompatibilitate”.

Este interesant și faptul că maramureșanul dă prioritate interpretării legii incompatibilităților după modelul ANI și nu instanței de judecată. M-am uitat la CV-ul lui, ca să înțeleg de unde atâta „înțelepciune juridică”. Aiurea. Este evident că individul nu are legătură cu dreptul. Atunci mi-am pus întrebarea: cine este în spatele maramureșanului ? USD sau ANI ? Nu cumva sunt amândouă, strâns legate în interese politice ? De ce nu ?! USD împreună cu UDMR au o majoritate parlamentară care poate asigura protecția lui Horia Georgescu (înțeleg că este un partener de tenis pentru Ponta !) iar ANI poate „răsplăti” grija ce i se poartă prin acțiuni asupra unor ținte politice cu semnificație pentru USD. Cumva, Mircea Diaconu este subiectul unui exercițiu de colaborare. O merită.

Deputatul maramureșan mai comite una groasă. Emite o critică la adresa instanței de judecată care a validat demersul juridic al lui Mircea Diaconu printr-o declarație politică. Practic, individul critică Justiția pentru că nu a dat o soluție așa cum a fost ea cerută de ANI ! Politicul ia de urechi Justiția ! Asta este o mare problemă. Politicianul fiind din partea USD, putem extrapola interpretarea în sensul că USD și aliații vor să pună Justiția „la punct”, să o oblige să „joace” după cum au ei interesul.

Citind textul comunicatului am impresia că în spate este ANI. Acum nu știu dacă este cu voie de la Ponta și Oprea. Nu este exclus ca Oprea să aibă anumite interese să joace cum cântă ANI. Nu este exclus ca Ponta și ai lui să fi hotărât să scape de Mircea Diaconu. Poate omul a devenit incomod între timp. A fost bun un timp, a ajutat la scăderea în sondaje a PNL și a lui Crin Antonescu acum gata. Ce este prea mult strică. Bașca faptul că a mai bate apa'n piuă cu Mircea Diaconu în plină campanie electorală nu mai este în folosul USD.

Uite așa află Mircea Diaconu cum este cu răsplata trădării.

Laszlo Tokes este aberant. Declarația lui din PE frizează ridicolul.

Laszlo Tokes a cuvântat în Parlamentul European. A exprimat o poziție politică astfel că împotriva lui pot fi luate doar sancțiuni politice. De către cei care l-au propulsat în PE, de către cei care l-au susținut în PE, de către cei care au permis ca parlamentarul extremist să devină un fel de struțo-cămilă româno-ungurească, europarlamentar român și vice-președinte al PE din partea Ungariei.

Cei care sunt „autorii” vedetei politice Laszlo Tokes au fost bine pomeniți de Crin Antonescu când a răspuns unei întrebări care se referea la ultima declarație a europarlamentarului: „Secuii din Ţinutul Secuiesc vor fi minoritari pe propriul teritoriu, ca tătarii în Crimeea”.

Crin Antonescu a răspuns: „Este scandalos şi este alarmant. Cred că este o întrebare foarte bună pe care să i-o puneţi domnului preşedinte Băsescu, domnului fost preşedintele PDL Emil Boc, domnului Stolojan, domnului Marian Jean Marinescu, doamnei Macovei, celor care în PE au cauţionat susţinerea pe familie politică şi chiar promovarea domnului Tokes". Până aici, foarte corect.

Nu este prima oară când europarlamentari ai minorității maghiare se comportă în PE ca cetățeni ai unui teritoriu „ocupat”, ai unei minorități oropsite de o majoritate abuzivă. Iar în PE au găsit sprijin. Cel mai important, de la europarlamentarii PPE dintre care nu au lipsit Monica Macovei, Marian Jean Marinescu, Elena Băsescu, Cristian Preda, Teodor Stolojan și alții. Pentru că mai sunt.

Discursul lui Tokes frizează ridicolul din mai multe puncte de vedere, două însă mai importante.

Primul este acela că nu există un teritoriu legal numit ținutul secuiesc. Nu a existat vreodată. Este o construcție fictivă a unei comunități dorită de politicienii maghiari porniți pe cucerirea de teritorii. Din ce am aflat de la alții, până și în Spania maghiarii migranți economic au susținut ideea unei autonomii teritoriale în zonele în care aceștia sunt „majoritari”. Cu ani în urmă, maghiarii migranți economic în Franța au încercat o astfel de autonomie. Francezii au luat măsura urgentă a expedierii lor în Ungaria cu interdicția de a mai călca vreodată în Franța.

Al doilea punct de vedere ce se degajă din primul este că Tokes susține împiedicarea liberei circulații a cetățenilor români în propriu teritoriu. O libertate a circulației așa cum este ea prevăzută în Constituție, la art. 25 alin. (2): „Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în oricare localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară”. Tokes reclamă în fața eroparlamentarilor europeni că în România cetățenii sunt liberi să își exercite drepturile și libertățile individuale așa cum sunt prevăzute în Constituție, așa cum sunt prevăzute în tratatele internaționale privind drepturile și libertățile omului.

Nu trebuie uitat și faptul că în mai toate convențiile politice ale UDMR există un mic „clinci”. Guvernul pe care îl sprijină să nu favorizeze libertatea de mișcare a cetățenilor români de alte etnii decât cea maghiară în localitățile cu majorități etnice maghiare pentru a nu „strica” majoritatea deja constituită. Lașe, guvernele României au răspuns favorabil acestor cereri. Nu ar mai trebui să o facă.

Citesc declarația lui Tokes și nu mă pot abține să nu rând. Idiotul ăsta a fost susținut enorm de europarlamentarii PDL și UDMR în PE. Ar fi culmea ca, acum, Băsescu și ai lui să îl combată.