COMUNICAT DE PRESĂ AL PNL PRIVIND SESIZAREA DE NECONSTITUȚIONALITATE ÎNAINTATĂ CCR ÎN PRIVINȚA ACTULUI NORMATIV PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA LEGII NR. 254/2013 REFERITOARE LA EXECUTAREA PEDEPSELOR ŞI A MĂSURILOR PRIVATIVE DE LIBERTATE DISPUSE DE ORGANELE JUDICIARE
Domnului Valer DORNEANU,
Preşedintele Curţii Constituţionale
Stimate Domnule Preşedinte,
În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României și al art. 11 lit. a) raportat la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, parlamentarii menționați în anexă formulăm prezenta
SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
cu privire la motive de neconstituționalitate ale Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, adoptată de către Camera Deputaților în ședința din data de 14 noiembrie 2018, prin care arătăm că această lege încalcă dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituția României referitoare la caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor Curții Constituționale, fiind, în integralitatea sa, neconstituțională.
Situaţia de fapt
În data de 09.05.2017, Biroului Permanent al Senatului i-a fost prezentat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal identificat cu nr.b176, urmând ca în 04.09.2017 să primească nr. L271/2017 pentru a fi dezbătut în comisiile de specialitate ale Senatului.
Inițial, proiectul de lege a avut ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.245/2013, în scopul îmbunătățirii reglementării privind dreptul persoanelor private de libertate de a participa la funeraliile unui membru al familiei şi stabilirii unei proceduri pentru exercitarea acestui drept.
În data de 04.12.2017 a fost adoptat de Senat ca urmare a depășirii termenului de adoptare, potrivit art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituția României republicată.
În data de 07.12.2017, Biroului Permanent al Camerei Deputaților i-a fost prezentat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, fiind distribuit spre dezbatere comisiilor permanente sub nr. PL.x 553/2017.
Această inițiativă legislativă face parte din categoria legilor organice.
În 29.05.2018, Comisia juridică, de disciplină şi imunități a adoptat un raport favorabil (19 amendamente admise, 4 amendamente respinse), iar în 30 mai a.c. a fost înscris pe ordinea de zi a ședinței Camerei Deputaților.
În data de 06.06.2018 a fost adoptat de Camera Deputaților cu următorul vot: pentru=181, contra=87, abțineri=4.
După adoptarea acestei legi, Înalta Curte de Casație și Justiție, în data de 12.06.2018, a formulat o sesizare de neconstituționalitate, iar în 06.07.2018 Președintele României formulează, de asemenea, o sesizare de neconstituționalitate. Cele două sesizări au fost admise de Curtea Constituțională, prima în 17 iulie a.c., iar a doua în 30 octombrie a.c.
În 17.07.2018 legea a fost trimisă pentru reexaminare la Senat, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale, iar în data de 29.10.2018 a fost adoptată de Senat, ulterior, în 31.10.2018, fiind prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaților și trimisă pentru raport la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu termen pentru depunere raport: 15.11.2018. Astfel, în 13.11.2018, este primit raportul favorabil (9 amendamente admise, 9 amendamente respinse) de la Comisia juridică, de disciplină şi imunități și înscris pe ordinea de zi a ședinței Camerei Deputaților. În data de14.11.2018 a fost adoptată de Camera Deputaților, cu următorul vot: pentru=176, contra=93, abțineri=1.
În data de 19 noiembrie 2018, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost depusă la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii.
I. Motive de neconstituționalitate
Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituțională deoarece încalcă dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituție fiind adoptată cu nerespectarea deciziei nr.561/2018 a Curții Constituționale.
La data de 4.07.2018, Curtea Constituțională a României a admis, în urma obiecției de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casației și Justiție, că dispozițiile articolului unic pct.2-5 și pct.10 din Legea privind modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituționale în raport cu criticile formulate, fiind pronunțată în acest sens Decizia nr.453/4 iulie 2018 și publicată în Monitorul Oficial nr.617 din 18 iulie 2018.
Cu privire la aceeași lege a formulat obiecție de neconstituționalitate și Președintele României, iar Curtea Constituțională a constatat, la data de 18 septembrie 2018, că legea este neconstituțională în ansamblul său pentru motivul extrinsec de neconstituționalitate referitor la încălcarea principiului bicameralismului în procesul de adoptare al legii.
În conformitate cu decizia nr.432/2018 a Curții Constituționale, paragraf 32, dacă o lege este constatată, în ansamblul său, ca neconstituțională, Parlamentul României are obligația de a înceta, de drept, procedura legislativă asupra legii neconstituționale.
Deși avea cunoștință de declararea ca neconstituțională, în ansamblul său, a Legii privind modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal ( punctul B al comunicatului de presă din data de 18 septembrie al Curții Constituționale), Senatul României a procedat în data de 29 octombrie 2018 la reexaminarea legii neconstituționale, dovada continuării procedurii fiind existența aceluiași număr de înregistrare a acesteia în procesul legislativ (L.271/2017 la Senatul României și PL.x553/2017 la Camera Deputaților și înainte de declararea acesteia ca neconstituțională, cât și ulterior în procedura de reexaminare).
După adoptarea legii în Senatul României, procedura legislativă a continuat în Camera Deputaților, cameră decizională.
În camera decizională, procedura legislativă s-a desfășurat după publicarea deciziei CCR nr.561/2018 în Monitorul Oficial al României nr.922, din data de 1 noiembrie 2018, dată la care Parlamentul României trebuia să constate încetarea de drept a procedurii legislative cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Situația este identică cu precedentul legislativ referitor la Legea privind modificarea și completarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, care a determinat Curtea Constituțională să pronunțe două decizii de admitere a unor obiecții de neconstituționalitate a legii în ansamblul său, respectiv decizia nr.718/2017, cât și decizia nr.432/2018.
În cadrul acelui precedent, Curtea Constituțională a constatat inițial, prin decizia nr.718/2017, că legea este neconstituțională, în ansamblul său, pentru că „legea criticată contravine principiului bicameralismului, având în vedere, în esenţă, faptul că, ignorând scopul iniţial şi obiectul de reglementare al propunerii legislative, Camera Deputaților - în calitate de Cameră decizională - a adoptat un număr impresionant (101) de amendamente, de natură să transforme în mod radical, prin aportul lor cantitativ şi calitativ, filosofia ce a stat la baza inițierii demersului legislativ şi excluzând, astfel, prima Cameră - cea de reflecție - de la procesul de legiferare, ce trebuie să reprezinte însă opera întregului Parlament (paragraful 58)”.
Parlamentul României a ignorat acea decizie a Curții Constituționale și a reluat dezbaterea parlamentară, aplicând procedura reexaminării legii „pentru punerea în acord a legii cu decizia Curții Constituționale nr.728/2017”.
Prin reluarea procedurii legislative pe calea reexaminării legii, Parlamentul României a nesocotit dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituția României care dispune „deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii (...)”.
Afirmația de mai sus a fost confirmată de Curtea Constituțională prin cea de-a doua decizie pronunțată (decizia nr.432/2018) în cadrul precedentului antecitat, ca urmare a obiecției de neconstituționalitate ridicată de Grupurile Parlamentare ale PNL și USR privind Legea referitoare la modificarea și competarea Legii nr.334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Obiecția de neconstituționalitate a fost ridicată pentru că, în contra deciziei nr.718/2017 a Curții Constituționale, Parlamentul României procedase la reexaminarea legii neconstituționale. Procedura corectă de aplicat era aceea a încetării de drept a procesului legislativ. Curtea Constituțională a arătat prin decizia nr.432/2018, paragraf 38 următoarele: „Aşadar, procedura reexaminării nu poate fi aplicată când în discuţie este un act normativ declarat neconstituţional în ansamblul său. Aşa cum a arătat Curtea în jurisprudenţa sa, în acest caz legiuitorul nu poate acoperi viciul de constituţionalitate constatat prin respectiva decizie de admitere prin procedura reexaminării, urmând a constata încetarea procesului legislativ, la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, fără a fi necesară declanşarea unei proceduri parlamentare distincte în acest sens. Aceasta deoarece însăşi Decizia Curţii reprezintă, prin raportare la art. 147 alin. (4) din Constituţie, temeiul pentru încetarea de drept a respectivului demers legislativ, la fel cum procedura reexaminării legii este deschisă de drept odată cu publicarea unei decizii prin care Curtea constată neconstituţionalitatea unor dispoziţii dintr-o lege, în cadrul controlului de constituţionalitate a priori. Ulterior, este opţiunea legiuitorului dacă decide să mai legifereze în respectiva materie sau nu, iar dacă îşi menţine voinţa de reglementare, atunci trebuie să o facă ab initio, în cadrul unui nou proces legislativ, cu parcurgerea tuturor etapelor sale specifice: înregistrarea unei iniţiative legislative, însoţită de expunerea de motive, solicitarea şi obţinerea avizelor necesare, procedura întocmirii rapoartelor în comisiile de specialitate ale fiecărei Camere, dezbaterile şi votul din fiecare Cameră, potrivit competenţei stabilite de art. 75 din Constituţie.”
Mutatis mutandis situația descrisă mai sus se aplică și legii referitoare la modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Curtea Constituțională a constatat, prin decizia nr.561/2018, că „Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul ei” deoarece „Curtea reţine existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor. Modificările şi completările pe care Camera Deputaţilor le-a adus propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată nu se raportează la materia avută în vedere de aceasta din urmă şi deturnează concepţia de ansamblu a acesteia, prin stabilirea unor soluţii legislative diferite, ce se referă la alte instituţii din materia executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar nu la cea avută în vedere iniţial.
În concluzie, ţinând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaţilor modifică substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia legii adoptate în Camera de reflecţie, Curtea constată că au fost încălcate dispoziţiile art. 75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale anterior amintită.” (paragraf 52 și paragraf 53)
Parlamentul României a ignorat starea de drept, astfel cum a fost descrisă de Curtea Constituțională mai sus, și a procedat la reexaminarea legii neconstituționale. Procedura constituțională, care trebuia aplicată, era încetarea de drept a procesului legislativ.
Pe cale de consecință, suntem în situația încălcării dispozițiilor art.147 alin.(4) din Constituția României, fapt pentru care vă rugăm să constatați că Legea privind modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituțională în ansamblul său.
În drept, ne întemeiem sesizarea atât pe dispozițiile art. 133, alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, cât și pe dispozițiile art. 15 , alin (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu