Tudorel Toader a ajuns să completeze toate „capitolele” la calificativul general „incompetent”.
COMPETÉNT, -Ă, competenți, -te, adj. 1. Care este bine informat într-un anumit domeniu; care este capabil, care este în măsură să judece un anumit lucru. 2. Care are atribuția, căderea, autoritatea legală să facă ceva; îndreptățit. [Var.: (înv.) competínte adj.] – Din fr. compétent.
INCOMPETÉNT, -Ă, incompetenți, -te, adj. Care nu este competent; care nu are dreptul de a face ceva; necompetent. ♦ (Despre un organ de stat) Care nu are competența de a judeca, cerceta sau rezolva o anumită problemă. – Din fr. incompétent.
O problemă cu care trebuie să fim de acord este aceea că „buna informare” într-un anumit domeniu nu este același lucru cu „buna activitate” bazată pe informare.
Putem accepta, la limită, că Tudorel Toader are o anumită informare cu privire la Justiție, ca practician al dreptului, avocat specializat pe penal, dar asta nu înseamnă că știe ce este cu Justiția! Știe cum să ducă un proces penal și cu asta basta. Este important, dar este insuficient pentru mai mult decât activitatea de avocat. El vine și spune că a format, în domeniul penal, sute de studenți. Foarte frumos. Le-a prezentat dreptul penal, în special procedura penală unde este calificat și cu asta basta. Are norocul că nu se poate aprecia eficiența lui ca profesor universitar! Naiba știe ce fel de juriști a scos! Restul materiilor de la științele penale au fost prezentate studenților de alți profesori, specializați pe materiile respective. Cum în activitatea lui ca ministru al justiției nu a avut nici o treabă cu celelalte specializări ale dreptului, dar absolut nici una, pot ajunge ușor la concluzia că în restul materiilor dreptului este un fel de „tufă de Veneția”. Nu se bagă pentru că își prinde urechile!
Să ne uităm cu atenție și să recunoaștem că Tudorel Toader a făcut, de când este la Ministerul Justiției, doar ce i se pare lui că știe. A deschis „dosare penale” președintelui Klaus Iohannis - este principala lui preocupare, să arate că președintele Klaus Iohannis este în culpă pentru numirile sau revocările magistraților -, a deschis „dosare penale” magistraților cu putere de decizie în Ministerul Public și încearcă să obțină „revocarea” lor. Cu Laura Codruța Kovesi a reușit pentru că fosta șefă a DNA nu a apelat la instanța de judecată competentă în contencios administrativ pentru a-și apăra poziția (procedură recomandată de fostul președinte al CCR Augustin Zegrean). Acum încearcă același lucru cu procurorul general Augustin Lazăr.
Paradoxul situației actuale este că „rolul” instanței de judecată competente este preluat de coaliția politică PSD-ALDE! Tudorel Toader prezintă „dosarul” politicienilor care „îi dau dreptate” ba chiar îi cer să facă mai mult. Suntem în fața celei mai idioate exprimări a unui individ aflat într-o funcție de demnitate publică. Dosarele lui Tudorel Toader sunt expresii ale unei voințe politice și nu au treabă cu adevărul. Revocările cerute de Tudorel Toader prin referate elaborate, înfoiate, nu au probe care ar sta în fața unor instanțe de contencios administrativ. Sunt pline de păreri personale și de dorințe politice. Ele reflectă doar dorința autorului de a impune propriul punct de vedere pentru realizarea unor obiective politice. Iar realitatea ne arată că ce a scris Tudorel Toader pledează pentru salvarea de la condamnare a unor personalități politice actuale în slujba cărora se găsește. Pentru că suntem în fața unei proceduri normale a mandatului primit de avocat de la cel pe care urmează să îl apere, calificat, în fața unei instanțe de judecată competente. Cum instanța de judecată competentă lipsește din peisaj, „judecătorii” sunt tocmai cei care l-au mandatat, adică persoanele certate cu legea penală, cu bunul simț, cu democrația constituțională etc.
Cazul Augustin Lazăr îl are ca țintă pe procurorul general, revocarea acestuia fiind visul de răzbunare al individului cocoțat în fotoliul Ministerului Justiției însă, este bine să observăm că, în particular, este vizat președintele Klaus Iohannis care este, la rândul lui, acuzat că a admis nominalizarea lui Augustin Lazăr cu „încălcarea” legii. Dacă asta este treaba ministrului justiției înseamnă că lumea s-a întors cu curul în sus! Pentru că întregul mandat al lui Tudorel Toader la minister este ocupat doar cu astfel de probleme putem trage concluzia, fără nici o reținere că individul nu are nici o treabă cu această poziție de demnitate publică, este un incompetent sadea! Un impostor!
Este mare dezbatere pe un document care ar fi existat în „dosarul de candidat” al lui Augustin Lazăr în 2016. Ce a adunat Tudorel Toader la Ministerul Justiției nu se pupă cu ce există în dosarul personal al lui Augustin Lazăr la CSM! Adică, acolo unde un astfel de dosar își are locul! CSM i-a dat un răspuns lui Augustin Lazăr clarificator:
„CSM i-a transmis lui Augustin Lazăr că la dosar nu există un astfel de document.
„Urmare a adresei dumneavoastră (...), vă aducem la cunoştinţă că în urma verificării documentaţiei ataşate la lucrarea noastră (...) (având ca obiect avizarea propunerii ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a domnului Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia), nu a fost identificat niciun document cu obiectul invocat în solicitarea dumneavoastră”Ei bine, sinistrul personaj care răspunde la numele Tudorel Toader nu acceptă faptul că a introdus în referat o minciună, nu admite că a fost prins cu „mâța'n sac”. Contestă pe cei care au dosarul de candidatură, contestă instituția publică calificată, competentă, să emită un răspuns!
Pentru o și mai bună înțelegere a „fenomenului Tudorel Toader” am preluat și postarea judecătorului Cristi Danileț de pe Facebook.
„Azi ar fi trebuit ca ministrul justiției să publice „rezoluția de clasare” dată - chipurile - de Augustin Lazăr cu privire la Președintele Statului. Nu a făcut-o. Și dacă ar exista, nu ar fi nicio problemă.
În schimb ne-am trezit cu un fel de comunicat de presă din care deducem că la Ministerul Justiției este un haos. Eu îi cunosc pe colegii din staff, am lucrat cu ei, și nu mă îndoiesc de profesionalismul lor. Dar constat că ministrul justiției nu știe lucruri relativ simple despre cariera magistraților.
Pe scurt:Completând cele scrise de mine mai sus cu observațiile foarte interesante ale judecătorului Cristi Danileț, strict ancorate în viața magistraților, suntem suficient de bine documentați pentru a aprecia că numitul Tudorel Toader este un incompetent care ocupă nemeritat funcția de demnitate publică la Ministerul Justiției.
- magistrații nu pot face ei personal dovada calificativelor lor. Ele se află la mapa profesională, nu la noi acasă. Când ne înscriem la vreun concurs, comisia de organizare verifică calificativul și face o notă în acest sens, notă care se depune la organul care ne examinează candidatura;
- regulamentul adoptat de CSM cu privire la numirea în funcția de PG nu stabilește proceduri pentru minister sau ce acte se depun la ministrul justiției (modul în care MJ selectează un candidat este total necunoscut magistraților, ministrul putând alege omul după înălțime sau culoarea ochilor, ori după numărul de plecăciuni). Ci stabilește procesul de examinare care se desfășoară în fața CSM și actele care trebuie depuse de candidat la această instituție, singura ce are grijă de cariera fiecărui magistrat (proiect de management, lucrări întocmite, diplome deținute);
- după cum se vede, anunțul din 2016 al MJ cu privire la ocuparea funcției de PG nu cuprindea cerința unui proiect de management, deci nu aveau candidații de ce să trimită odată cu cererea de înscriere și un astfel de proiect;
- dacă domnul Lazăr a fost evaluat ultima dată în 2017 ca procuror, rezultă că anterior fusese evaluat în 2014. Nu mă îndoiesc că obținuse calificativul FB;
- dacă ministrul Justiției are dubii cu privire la legalitatea numirii domnului Lazăr ca PG, atunci el trebuie să ceară anularea numirii sale, nicidecum revocarea din funcție. Această diferență este învățată în anul întâi la Drept.
- cât despre ultima frază cum că „dacă CSM apreciază că sunt întrunite condițiile legale pentru a face publice documentele transmise, îmi exprim acordul în acest sens” venind din partea MJ, rămân stupefiat: adică MJ nu poate stabilit dacă e legal să publice acte privind un magistrat? Uau”, a transmis judecătorul Cristi Danileț.
Apropo, să nu uit! Numitul Tudorel Toader a afirmat, în Parlament, că cel care îl apreciază trebuie să fie la același nivel cu el! Îi dau dreptate. Pentru că nu îl pot aprecia ca profesor de drept penal, ca avocat, îl apreciez ca om, ca demnitar în funcția publică, ca jurist (în sensul larg al termenului!), ca cetățean. Iar aprecierea mea este și o critică la adresa celor din PNL-USR-PMP care au susținut moțiunea simplă în care i-au dat „nota 4(patru)” ministrului Tudorel Toader. Au exagerat. Nota 2(doi) cu indulgență ar fi fost cea corectă. Chiar și moțiunea are hiba că nu a scos în evidență pe deplin impostura personajului Tudorel Toader în funcția de ministru al justiției. Înțeleg pe colegii mei din PNL că au vrut să fie eleganți, așa stă bine unui liberal, dar nu sunt de acord cu ei în situația impostorului incompetent Tudorel Toader!
Actualizare!
Îmi cer scuze că revin. 😂
Nu pot să nu pun și această postare a judecătorului Cristi Danileț. Confirmarea imposturii și incompetenței funcționale a numitului Tudorel Toader trebuie bine lămurită.
Am urmărit o parte a discursului ministrului Toader de ieri, din Parlament:
- înțeleg apropierea lui de valorile estice, dar nu le accept: Justiția română este una occidentată, în care „rule of law”, nu „rule of men” este un principiu fundamental. Noi, generația de azi, nu putem să mai perpetuăm în greșelile generației părinților noștri: noi vorbim despre libertate și drepturi, nu despre frică și ordin;
- văd că a plâns public de mila infractorilor, într-o zi când ne plângeam în tăcere morții și răniții de la #Colectiv; aș vrea să îi aduc aminte că drepturile omului sunt menite să ocrotească deopotrivă pe toți oamenii și că procesul penal are ca scop sancționarea infractorilor, nu deplângerea acestora. Din păcate, însă, victimele nu mai sunt demult o preocupare nici pentru juriștii români, nici pentru politicieni;
- mai constat afirmația ministrului cum că sunt arestați oameni nevinovați. Sunt stupefiat, căci asta denotă o confuzie de concepte impardonabilă pentru un ministru: o persoană este arestată la începutul procesului, după care pe tot parcursul procesului penal se bucură de prezumția de nevinovăție; or, de aici rezultă că orice arestat din lumea asta este nevinovat!! Dacă am ști de la început că o persoană este vinovată nu am mai aresta-o, ci am condamna-o direct!:
- mai văd că utilizează termenul „pușcărie” și mă înfioară asta: pedeapsa este cu „închisoarea”, iar locul unde se execută e numit „penitenciar”. Pușcării existau pe vremea comunismului de care ne-am îndepărtat - sper - de 28 de ani încoace. Iar sistemul penitenciar este în subordinea Ministerului Justiției, dacă nu se știe;
- tot astfel, vorbește de „nevinovați aflați în pușcării”. În afară că ceea ce spune este un grav atac la justiție și la magistrați (dintre care el însuși a pregătit o parte în calitate de profesor) și de faptul că nu există nicio dovadă a celor afirmate de el cu atâta ușurință, constat nu fără amărăciune că nu vorbește nimic de vinovații care nu se află în ...„pușcărie”, ci se află pe străzi (vezi cazurile cu autor necunoscut), în Parlament (vezi condamnări definitive ale unor ...demnitari), în Primării (idem), ba chiar în Costa Rica sau Madagascar (sau poate or fi pe banii lor acolo și nu știm noi), ori sunt patroni de televiziuni care intoxică seara de seară oamenii și de unde domnul ministru ne transmite cu fală măsurile sale care ne vor duce pe înalte culmi de civilizație și progres.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu