Barnier: manevră de negociator sau propunere surpriză. Theresa May promite blana ursului din pădure?

În Marea Britanie este mare balamuc. Guvernul Theresa May stă pe muchie de cuțit. Se pare că își dorește un acord cu UE pentru a încheia Brexit-ul în condiții cât mai avantajoase însă are o opoziție fermă din partea colegilor conservatori care vor un Brexit „curat”, fără nici un acord dacă UE nu acceptă condițiile lor ca Marea Britanie să aibă un regim preferențial cu privire la libera circulație a mărfurilor.

Agerpres dă știrea (am văzut-o și la alte publicații).

Negociatorul-şef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, a propus prelungirea cu un an a perioadei de tranziţie care va urma ieşirii Regatului Unit din blocul comunitar, în vederea deblocării negocierilor cu Londra, aflate în impas, au indicat miercuri doi diplomaţi europeni, citaţi de AFP.

Problema nerezolvată și care are puține șanse de soluționare în curând este cea a frontierei dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord. Obiectivul evitării unei frontiere terestre reale, cu puncte de trecere a frontierei, cu controlul persoanelor la trecerea frontierei, controlul vamal al bunurilor și mărfurilor, controlul sanitar-veterinar și controlul fitosanitar etc. și, deosebit de important, menținerea Acordului de la Belfast (Acordul din Vinerea Mare) care a adus pacea în Irlanda de Nord și în care sunt părți Republica Irlanda și UE. Republica Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord nu au ajuns la un punct de vedere comun.

Publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung ține aproape de evenimente și arată că un document intern al Uniunii Europene a prevăzut prelungirea perioadei de tranziție a Brexit-ului. Aici. Dar, aceeași publicație germană informează că premierul Theresa May a refuzat propunerea. Aici.

The Independent ne oferă scriptul ședinței din Parlamentul Britanic și precizările lui May la cererile lui Corbyn.

Știri Brexit - live: Theresa May insistă că planul său de ieșire din UE nu este mort înainte de a zbura la Bruxelles pentru o întâlnire crucială

Express pomenește de oferta lui Barnier dar și de refuzul lui Theresa May de a lua în calcul o prelungire a negocierilor și a perioadei de tranziție. Aici.

Se pare că atenționarea lui Donald Tusk adresată șefilor de stat și de guvern înainte de întrunirea Consiliului European că cea mai plauzibilă variantă este un Brexit fără acord de ieșire a Marii Britanii din UE are substanță. Theresa May nu renunță la planul său respins de Consiliul European la Salzburg, în urmă cu două luni.

În fața parlamentarilor britanici, Theresa May a promis că nu va exista „o graniță tare” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

Informațiile oferite de presa britanică și de oficialii britanici și cele oferite de presa europeană și oficialii UE nu se prea pupă. Va reuși Marea Britanie, încă odată, să impună propria politică sau va avea surpriza să constate că are în față o Uniune Europeană care acționează unitar. A se observa promovarea de către „o anume parte a presei” britanice a declarației lui Trump că abia așteaptă finalizarea Brexit pentru a începe negocierile comerciale cu Regatul Unit. SUA vor export  iar Marea Britanie nu va mai fi legată de standardele europene cu privire la produsele importate așa că nu este exclus ca briții să aibă parte de „puii clorurați” din America!

Sunt tare curios ce va fi. Își va putea respecta angajamentele asumate astăzi în Parlament Theresa May?

Brexit pe ultima sută de metri. Theresa May este supărată. UE nu admite afectarea celor 4 libertăți fundamentale ale Uniunii

Theresa May; foto Jack Taylor / Getty Images

După 2 zile petrecute la Salzburg în încercarea de a obține sprijin de la o parte a liderilor europeni pentru propunerea britanică a acordului de plecare Brexit, Theresa May s-a umplut de nervi. Presa britanică toacă și toacă subiectul Brexit zi de zi. Din ce spun internauții care intră pe site-urile britanice, doar în Marea Britanie este nebunia Brexit. În restul statelor europene nu există problema. Sau dacă există, este doar una marginală.

Planul așa-zisului "Checkers" al primului ministru May nu a fost acceptat de liderii europeni. Donald Tusk a declarat că poate fi luat în considerare pentru unele probleme, cum ar fi politica externă, politica de securitate dar în nici un caz nu pot fi acceptate elementele comerciale. Ideea este comună tuturor liderilor europeni care au declarat că Michel Barnier, negociatorul șef al UE, are toate elementele pentru mandatul său așa că ei așteaptă de la el un raport detaliat care să le dea posibilitatea să ia o decizie. Iar Barnier este pe aceeași linie cu Jean-Claude Juncker și Donald Tusk care, la rândul lor, țin cont de interesele majore ale celorlalte 27 de state membre. Marea Britanie nu poate primi mai mult decât oricare altă țară terță. Brexit înseamnă Brexit.

Timpul se scurge. Suntem, acum, în 22 septembrie iar pe la mijlocul lunii octombrie ar cam trebuie să se termine negocierile pentru a se putea convoca un summit al Consiliului European în noiembrie care dea liber unei înțelegeri. Donald Tusk a declarat, tranșant, că nici nu poate fi vorba despre un summit în noiembrie din moment ce în octombrie nu se ajunge la un rezultat! Iar asta înseamnă că Marea Britanie și Uniunea Europeană nu vor semna nici un acord privind rezolvarea problemelor ce se nasc odată cu retragerea Marii Britanii din Uniune.

Asta înseamnă că nu există nici o garanție a recunoașterii datoriilor pe care Marea Britanie le are față de UE obligând UE să înceapă o acțiune în justiție pentru recuperarea sumelor datorate de Marea Britanie, asta înseamnă că și datoriile Marii Britanii către BERD va trebui să fie rediscutate, pentru că BERD poate acorda împrumuturi doar statelor membre, acestea fiind sub supravegherea CJUE, supraveghere de care Marea Britanie vrea să scape imediat ce iese din UE, asta înseamnă că resortisanții din Marea Britanie ai celorlalte 27 de state membre UE nu mai au garanția șederii și lucrului în Marea Britanie. Peste astea, toate contribuțiile lor la sistemele de stat din Marea Britanie sunt puse sub semnul întrebării pentru că prin ieșirea Marii Britanii din UE, sistemul juridic aplicat la încadrarea lor în muncă nu va mai fi valabil, Marea Britanie putând opta pentru orice altceva, inclusiv pentru expulzarea „continentalilor”. Nu va fi clară nici situația resortisanților britanici de pe continent! Și pentru ei problemele de mai înainte sun valabile! Nici problema frontierei între Republica Irlanda și Irlanda de Nord nu va fi rezolvată. Acordul din Vinerea Mare care a oferit pacea în ultimii peste 20 de ani este legat de apartenența Marii Britanii și a Irlandei de Nord la Uniunea Europeană!

Theresa May a ieșit ieri cu o declarație dură la reședința ei de la Downing Street nr. 10. A acuzat liderii europeni că nu i-au acceptat planul și că nu au arătat respect față de Marea Britanie prin acest refuz. A amenințat că ea acceptă ideea că o ieșire fără acord nu poate mai mai rea decât o ieșire cu un acord prost pentru Marea Britanie. Părerea ei, interesul ei.

Theresa May vrea ca pentru a a obține mai multă „libertate de mișcare a mărfurilor” britanice și „europene” controlul vamal pentru intrarea produselor din Marea Britanie în Uniunea Europeană să se facă pe teritoriul Marii Britanii, eventualele taxe vamale datorate de exportatori Uniunii Europene să fie colectate de Marea Britanie și vărsate într-un cont al UE. Cum este și normal, liderii UE au respins ideea. Iar asta a fost una dintre ideile de bază ale Guvernului May, idee care are în spate cererile insistente ale celor care lucrează în economia Marii Britanii și care fac parte din lanțul de aprovizionare logistică a producătorilor industriali grei din spațiul UE și Marea Britanie. Respingerea acestei cereri are ca imagine de viitor introducerea controalelor vamale stricte la produsele care vin din Marea Britanie, fie ale producătorilor din Marea Britanie fie ale producătorilor din terțe țări care astăzi își descarcă produsele pentru Uniunea Europeană în Marea Britanie și de aici sunt duse pe continent. Ei bine, revenirea la controlul de frontieră strict pentru produsele care vor trece de o parte și alta a frontierei Marii Britanii cu statele membre ale Uniunii Europene este coșmarul sistemului logistic britanic. Bașca faptul că Marea Britanie nu va mai fi țara de destinație pentru exporturile din statele terțe în spațiul Uniunii Europene. Dispar astfel servicii, locuri de muncă, investițiile neamortizate până în prezent se vor pierde etc.

Unii, de pe insulă dar și de pe continent, au afirmat că ambiția Theresei May de a ține cu dinții de propriile linii roșii trasate imediat după referendumul de acum aproape 2 ani nu i-a permis acesteia să joace ținând cont de posibilitățile pe care soluțiile oferite de negocieri le-au scos la iveală. De asemenea, pe partea britanică, briții brexiști (sunt și continentali brexiști pro-UK!) acuză UE că se cramponează de cele 4 libertăți ce stau la baza formării și evoluției UE în mod ridicol și că nu vor să accepte acele convenții care ar avantaja Marea Britanie - stat terț dar cu aceleași drepturi ca un stat membru.

Jocul britanicilor de a găsi pe altul vinovat de ce li se întâmplă se apropie de sfârșit. Tipul de negociere tradițional britanic în urma căruia Marea Britanie obține ceva mai mult decât celălalt nu a dat roade. Experții europeni de la masa negocierii știu ce să facă. Iar vineri, Theresa May a ajuns la concluzia că strategia adoptată de ea și echipa îi duce la impas. Dacă nu au o soluție care să poată fi acceptată de UE, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va fi foarte neplăcută. O mare parte a industriei Marii Britanii este dependentă de industria de pe continent. Marile companii din Marea Britanie au dat termene Guvernului May pentru găsirea și negocierea unei soluții care să nu îi determine să își caute o locație pe continent. Respingerea de către liderii UE, la Salzburg, a planului britanic privind „libera circulație a unor mărfuri” și unele măsuri vamale închide „portița”. Relocarea marilor companii din Marea Britanie devine din ce în ce mai sigură. Vor pleca și marile bănci din City-ul londonez pentru că serviciile financiare pentru entitățile din Uniunea Europeană nu vor mai putea fi oferite de la Londra! Vor pleca și fondurile de investiții care astăzi au banii alocați proiectelor de pe continent ... Rămânerea lor la Londra și în Marea Britanie este posibilă însă, costul produselor și serviciilor va crește peste capacitatea lor de a le susține! Marea Britanie devine o țară terță. Iar unele facilități în relația comercială cu Uniunea Europeană pot veni doar după negocierea ulterioară a unui acord complex, pe parcursul câtorva ani, așa cum se întâmplă de obicei. Între timp, UE a încheiat astfel de acorduri cu Canada, cu Japonia și urmează a încheia astfel de acorduri și cu alte state sau uniuni economice mari timp în care Marea Britanie va pierde trena statelor dezvoltate. Orgoliul lor de membri ai cluburilor selecta va suferi crunt. Ei știu că un număr mare de ani vor avea scăderi semnificative ale evoluției economice, avantajele apartenenței la UE și libertatea de a comercializa pe cea mai bogată piață neputând fi găsite în negocierile competitive cu alte forțe economice mondiale! Au primit încurajări de la toate statele unde au testat nivelul de bunăvoință însă au primit răspunsuri descurajante. India, Japonia, China, SUA etc. au pe primul plan colaborarea cu UE și abia apoi cu alții, printre care Marea Britanie.

Să vedem dacă până la mijlocul lui octombrie va fi posibilă realizarea unei înțelegeri. Briții au forțat ducerea UE în criză numai că UE și-a păstrat cumpătul și nu a intrat în jocul britanic. Londra este acum într-o mare criză. Industria germană a automobilelor, cea pe care o tot pomenesc brexiterii că ar fi aliata Londrei a anunțat de mult timp și de mai multe ori că pentru ei, păstrarea UE este obiectivul de bază în politica companiilor lor. Brexit este brexit. Și punct!

Cât este de supărată May puteți citi aici, aici, aici, aici, ...

Vom avea un german președinte al Comisiei Europene?

Angela Merkel și Manfred Weber, președintele PPE

Știre Agerpres. Merkel şi-a dat acordul să-l sprijine pe Manfred Weber drept candidat al PPE la şefia Comisiei Europene (presă)

Manfred Weber este membru al Uniunii Creștin Sociale (CSU), partenerul bavarez al CDU, formațiune care este mult la dreapta față de CDU cu privire la politicile sociale. Un alt candidat al dreptei despre care se vorbește ar fi actualul negociator șef al Uniunii Europene pentru Brexit, francezul Michel Barnier.

Săptămânalul Der Spiegel a scris că Manfred Weber face lobby în prezent pentru a obţine sprijinul altor partide de la Bruxelles înaintea congresului PPE de la Helsinki din noiembrie, când va fi ales candidatul popularilor europeni.

Care va fi poziția PNL, partid aparținând PPE? Chiar sunt curios. Weber sau Barnier? Bine, acum avem doar informații de la presă dar faptul că Angela Merkel a acceptat să susțină pe Manfred Weber mă duce cu gândul la faptul că Merkel aflată la ultimul mandat de cancelar nu mai are interesul să facă compromisuri cu alți parteneri din UE. Ea are ca prioritate aranjamentele politice interne, întărirea CDU și a CSU pentru a contracara populismul extremei drepte și a extremei stângi, populism care a explodat ca urmare a politicii sale privind imigranții din 2015. CSU a devenit foarte dur cu privire la imigrație și imigranți, fiind cotat nu departe de pozițiile lui Viktor Orban din Ungaria. Au și de ce. Bavaria este unul dintre statele germane care a avut cel mai mult de suferit de pe urma imigrației și ca urmare de dezvoltare a AfD, partidul de extremă dreapta anti-imigrație și anti-imigranți. O parte dintre susținătorii CSU au migrat către AfD din cauza acestei politici a lui Merkel!

Weber sau Barnier? Către cine se vor îndrepta liberalii români? Cine va fi înlocuitorul lui Jean-Claude Juncker? Ce vor alege europenii? O politică de control sever a imigrației promovată de dreapta europeană sau o politică de acceptare a imigrației pe care o susțin partidele de stânga și o doresc cu disperare partidele de extremă stânga și ecologiste?

Greu la deal cu boii mici

Acordul de ieșire parțial convenit din lipsă de timp pentru a face loc unui eventual acord privind perioada de tranziție a Brexit nu este gata și chiar lasă de înțeles, mai ales din partea insularilor, că nici nu va fi semnat ca document! Nu a fost rezolvată problema resortisanților continentali în Regatul Unit și nici a resortisanților britanici pe continent! Granița irlandeză este neclară iar la Bruxelles se întărește senzația că se va ajunge la o „graniță tare”. Iar dacă granița irlandeză va fi una tare din cauza lipsei unui acord, atunci nici celelalte componente ale acordului de ieșire nu pot fi finalizate.

Astăzi a mai avut loc o rundă de negocieri la Londra. Știre la Agerpres, la Independent, la Express și în alte locuri. De reținut este poziția constantă a lui Michel Barnier, negociatorul șef al Uniunii Europene, că Marea Britanie este cea care cere iar Uniunea Europeană poate fi sau nu de acord. Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană și nu invers. Ca atare, din moment ce nu mai vrea să facă parte din Uniunea Europeană, aceasta nu are nici un interes să acorde facilități unei țări terțe la nivelul drepturilor pe care le au statele membre ale UE! Chiar dacă acea țară terță este fostul membru al UE!

Sun presiunea parlamentarilor conservatori, David Davis și Theresa May cer și cer mereu și mereu favoruri. David Davis este foarte supărat. El și echipa au lucrat intens la „nevoile Regatului Unit” iar Michel Barnier nu vrea să le ia în seamă.

„Marea Britanie a insistat să găsească pentru această perioadă de tranziţie un acord în martie, însă în acelaşi timp interlocutorii noştri au exprimat o serie de dezacorduri pe care le consider a fi substanţiale” a declarat Michel Barnier

Uniunea Europeană cere ca în perioada de tranziţie, pe care ea o consideră ca fiind cuprinsă între data Brexit-ului, la sfârşitul lui martie 2019, şi sfârşitul anului 2020, legislaţia europeană să continue să se aplice pentru Marea Britanie. Însă Londra nu ar vrea să accepte obligaţia de a aplica deciziile luate de cele 27 de state membre în respectiva perioadă.

Miniștrii conservatori și mai ales politicienii susținători acerbi ai ieșirii din Uniunea Europeană sunt furioși pentru că Uniunea Europeană a emis o scrisoare în care a trasat regulile pe care UE le acceptă pentru aprobarea unei perioade de tranziție. Printre ele, una spune că UE va putea aplica „sancțiuni” Regatului Unit dacă una dintre reguli este încălcată. De la acuza că Regatul Unit ar deveni „vasal” al Uniunii Europene pentru perioada de tranziție până la mai vechea himeră a „răzbunării” Uniunii Europene care se vede lipsită de contribuția financiară a Regatului Unit, toate acuzele și răstălmăcirile sunt posibile.

Michel Barnier a declarat tranșant, declarație preluată obsesiv de presa britanică, că dacă aceste dezacorduri persistă, perioada de tranziție cerută de Regatul Unit nu va fi oferită!

Peste toate, Michel Barnier confirmă, prin atitudine, toate semnalele date de instituțiile Uniunii Europene și, mai ales, faptul că Uniunea Europeană a lucrat la documentele necesare pentru a fi capabilă să suporte o ieșire a Regatului Unit fără nici un acord! De exemplu, Banca Centrală Europeană a anunțat, ferm, că nu vor fi permise serviciile financiare pe teritoriul Uniunii Europene din partea instituțiilor financiare cu sediul într-o țară terță. Cu adresă directă, explicită, pentru marile fonduri de investiții și bănci aflate în Regatul Unit, în special a celor comasate în Orașul Londra! Iar serviciile financiare sunt o parte enorm de importantă a economiei Regatului Unit! Nu doar acestea! Regatul Unit are în componenta economică aproape 70% numai servicii, de orice natură. O ieșire fără acord din Uniunea Europeană amputează grav tocmai această ramură a economiei britanice. Cabinetul May are „sarcina” de a salva serviciile Regatului Unit, dependente în marea lor majoritate de relația cu Uniunea Europeană. Dacă Barnier nu se abate de la mandatul primit, Marea Britanie va fi părăsită de marile fonduri de investiții și marile bănci care vor dori să își continue activitatea în spațiul Uniunii Europene. Și, vorba aia, postul unui înalt funcționar (bancar sau de altă specializare) generează alte 8-10 locuri de muncă de nivel inferior! Când ai ca prognoză o pierdere de 30.000 de posturi de înalți funcționari bancari, înmulțești cu 10 și obții o estimare rezonabilă a sutelor de mii de locuri de muncă adiacente care își vor termina existența!

Să vedem ce va fi săptămâna viitoare.

Brexit ia o altă cale ? Ce înseamnă un „Nu” și o cină „de profil”

Urmează Consiliul European unde șeful delegației de negociere a Brexit, francezul Michel Barnier, va prezenta rezultatul negocierilor pentru prima etapă: divorțul.

David Davis, negociatorul șef al Marii Britanii a tot jucat „țurca”. S-a încăpățânat să nu finalizeze „divorțul” și să bage spaima în statele UE foarte, foarte implicate în comerțul cu Marea Britanie. Parțial a reușit. Danezii, belgienii, olandezii, ungurii, nordicii au început să „danseze” pe tema intereselor economice vitale ale țărilor lor față de comerțul cu Marea Britanie. Germania și Franța, alături de care spun briții că ar fi și România, au spus că fără un „divorț” finalizat nu se pune problema trecerii la negocieri comerciale.

Ba cu mingea în curtea unuia, ba cu mingea în curtea altuia citesc astăzi că David Davis are alte opinii, exprimate în Parlamentul englez. Express este destul de darnic.

"La Consiliul European al Uniunii Europene mai târziu în această săptămână, sper că liderii celor 27 vor recunoaște progresele înregistrate și vor oferi (negociatorul UE) Michel Barnier un mandat de a valorifica impulsul și spiritul de cooperare pe care îl avem acum. Acest lucru ne va permite să ... atingem cele mai bune obiective și să ne îndreptăm spre o înțelegere"

Mai mult, Davis neagă faptul că el a avut în vederea un Brexit „fără nici o înțelegere” !

Face referire și la cina la care a participat împreună cu Theresa May ieri, la Bruxelles, pentru o dicuție cu Juncker și Barnier. Iar Juncker a fost de acord cu „accelerarea” discuțiilor pentru „divorț”.

Eu înțeleg că briții s-au alarmat de varianta ca negocierile, fără un rezultat final asupra celor 3 (trei) probleme ale divorțului - frontiera cu Republica Irlanda, drepturile expaților europeni în Marea Britanie și factura Brexit -, să nu ducă la blocarea unei perioade de tranziție în raporturile comerciale, acorduri care constituie principalul obiectiv ale Marii Britanii. Bănuiesc că au sperat ca UE să renunțe la exigențele privind cele trei probleme principale, să cadă la un fel de pace pentru că și UE are interese economice legate de Marea Britanie. Nu le-a mers cu scoaterea din rând a statelor membre. Toate au dat de înțeles că mandatul negocierii este la Michel Barnier care știe ce are de făcut. Imaginea unui Brexit „fără nici un acord”, atât de dorită de unii politicieni britanici dar considerată nefastă de alții, este mai aproape de realizare decât și-au închipuit. Iar asta ar însemna pierderi imense pentru Marea Britanie. Vor fi pierderi și pentru UE dar, cum bine au observat mulți comentatori, pierderile UE se resorb în efortul a 27 de state membre pe când Marea Britanie plătește factura de una singură.

Peste toate vine și știrea difuzată de Oficiul Național de Statistică a Marii Britanii care, făcând niște calcule, a constatat că „averea” Marii Britanii este mai mică cu 490 miliarde lire sterline.

Ținta Marii Britanii este să obțină un acord de ieșire/divorț până în luna decembrie. Elanul „muncitoresc” al acordului până în ziua de astăzi (în octombrie) a picat. Cele trei domenii de bază au niște idei negociate însă nici unul nu are ceva finalizat ! Iar pe procedură, un Acord de ieșire trebuie să treacă prin toate structurile de aprobare ale Uniunii Europene, inclusiv prin parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene. Nu mai spun de un eventual acord comercial dezvoltat. Mai special, așa, după cum vor briții. Să aibă parte de un comerț favorabil cu Uniunea Europeană fără însă a participa la efortul economic european.

Dacă cei de la Express sunt mai aproape de Guvernul britanic, cei de la Independent sunt mai reticenți. Nu vor să dea vrabia din mână pe cioara de pe gard.

Să vedem ce se va hotărî pe 20 octombrie la Consiliul European, când se va discuta situația Brexit-ului. Theresa May va participa pentru a susține acceptarea ideii că s-au făcut progrese și că se poate trece la etapa a doua. Spun jurnaliștii britanici. Asta să însemne că briții sunt de acord cu finalizarea primei părți ? Înseamnă că vor completa proiectul de Lege privind părăsirea UE existent în Parlamentul britanic ? Nu de alta, dar parlamentarii au băgat 300 de propuneri ! Va fi interesant de urmărit.

De reținut aspectul important. Britanicii se mișcă foarte repede. Parcă le-a băgat cineva un ardei iute în fund. Iar asta înseamnă că sunt speriați.

Brexit-ul a ajuns la negocieri

Michel Barnier și David Davis

Astăzi, 19 iunie 2017, la ora 09.00 la Bruxelles, ora 11.00 la noi, UE și Marea Britanie au început negocierile pentru Brexit. Procesul Brexit a început la 29.03.2017 odată cu primirea de către CE a scrisorii lui Theresa May de activare a art. 50 din TUE.

Negociatorii șefi sunt francezul Michel Barnier din partea Uniunii Europene și David Davis un susținător al Brexit la referendumul în care ideea ieșirii din UE, pentru gloria viitoare a Regatului Unit și în amintirea gloriei trecute a imperiului, a avut câștig de cauză.

Francezul Michel Barnier este cunoscut de briți și nu prea plăcut. Europenist cunoscut (taliban !), puțin iubitor al politicilor practicate de Londra ca membru al UE, și-a propus să obțină de la aceste negocieri o despărțire de Regatul Unit care să afecteze cât mai puțin statele membre ale Uniunii Europene. Are un mandat de la toate statele membre ale UE pentru a negocia pentru interesele fiecărui stat în plus pentru interesele UE în ansamblul lor. Parlamentul European a ales ca negociator pentru Brexit. Creator al Uniunii Bancare Europene, Michel Barnier a devenit (cum au spus briții) „oaia neagră” a City-ului londonez, una din mizele majore ale Brexit. Aici, în „imperiul financiar” al Regatului Unit, se află „marea durere” a briților. UE își ia pe continent toate instituțiile și instrumentele financiare utilizate la Londra iar Regatul Unit pierde una din cele mai mari resurse financiare. UE își vrea înapoi și industriile cu puncte de lucru dislocate în Regatul Unit !

Britanicul David Davis, ministrul pentru Brexit al Cabinetului May, a fost și sigur este un adversar al lui Michel Barnier cu privire la Uniunea Europeană. David Davis a fost mereu un eurosceptic, un adversar al integrării accentuate a statelor în UE, al transformării UE în subiect de drept internațional. Înaintea începerii negocierilor, David Davis a declarat:

„Drumul este încă lung, dar destinația noastră este clară: un parteneriat profund și special între Marea Britanie și UE, un acord ca niciun altul în Istorie”

O prezentare bună a echipelor este aici.

Negocierile încep în condiții nu foarte bune, mai ales pentru Regatul Unit.

Theresa May a vrut mai multă putere și a obținut mult mai puțină, fiind acum în situația de loc plăcută de a accepta, până la urmă, o alianță cu irlandezii protestanți radicali de la DUP concomitent cu acceptarea sau negocierea cu aceștia asupra pretențiilor lor privind politicile publice plus interesele irlandezilor legate de Brexit dar, și pretențiile conservatorilor scoțieni care au obținut un rezultat peste așteptări. Și scoțienii și irlandezii care sprijină pe conservatorii lui May au alte așteptări de la Brexit. Așteptări care nu corespund cu cele ale lui May.

Din veștile contradictorii venite de la Londra, se pare că briții nu sunt pregătiți pentru negocieri. Uniunea Europeană însă, are toate pregătirile finalizate. Briții vor negocieri de ieșire concomitent cu stabilirea unor raporturi viitoare iar delegația UE este în imposibilitatea de a le face. Tratatul UE nu permite UE să negocieze acorduri comerciale cu statele membre (de exemplu) ! Până la finalul lunii martie 2019, Marea Britanie este membru al UE și nu va obține nici o negociere pe ce vrea ea să obțină. Abia după ieșirea din UE, consemnată la data împlinirii celor doi ani stabiliți în Tratat, cu sau fără încheierea unui acord de ieșire, se va putea trece la negocierile comerciale. Iar atunci, Marea Britanie va fi tratată ca un stat terț, un stat cu care Uniunea Europeană va avea frontiere vamale !

Briții sunt „campioni” în declarații dure, de forță. UE le-a pus în față propriile idei devenite program pentru Brexit. Dacă briții nu le acceptă, nu va fi nici o negociere. Este chiar una dintre țintele lui Theresa May: decât un acord slab, mai bine este fără un acord. O idee intens criticată pe insulă de mai toți cei care își dau cu părerea. Fără acord, Marea Britanie intră într-o perioadă de administrare a litigiilor cu Uniunea Europeană în fața instanțelor internaționale. Iar reputația Marii Britanii se va duce naibii. În plus, marile speranțe ale conservatorilor că Regatul Unit va stimula revenirea fostelor colonii la relații economice privilegiate cu insularii nu se prea adeveresc. Canada, Australia, India construiesc deja relații din ce în ce mai strânse cu UE. Una este să ai relații comerciale cu o piață bogată de 450 mil persoane și alta este să ai relații comerciale cu o putere comercială în scădere formată din 60 mil persoane ! În relațiile internaționale fiecare știe unde se face friptura !

Deocamdată, UE se va ține de propriul program:

„Prima etapă urmează să fie consacrată găsirii unui acord cu privire la trei dosare stabilite ca priorități de către cei 27:

1. drepturile cetățenilor UE din Marea Britanie și cele ale britanicilor instalați în UE,

2. problema frontierei irlandeze și

3. "reglementarea financiară" sau nota de plată pe care trebuie să o achite Londra pentru angajamentele financiare luate deja în cadrul proiectelor europene.”

La „problema frontierei irlandeze”, echipa briților are o sabie atârnată deasupra capului. Conflictele armate din Irlanda de nord între catolici și protestanți au fost oprite prin Acordul din Vinerea Mare. Cauza „păcii” a fost apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană. Ieșirea din UE poate constitui o cauză pentru reizbucnirea conflictelor între cele două părți. Dacă Londra va forța nota, frontiera dintre Irlanda și Irlanda de nord va deveni o frontieră ca oricare alta pentru un stat terț. Regim de vize, control amănunțit la intrarea în Irlanda sau din Irlanda în Irlanda de Nord, lipsa de cooperare polițienească între cele două părți pentru combaterea „exportului/importului” de infracționalitate etc. Oricum va fi un control, pentru că ieșirea briților din UE duce la instituirea frontierelor vamale. Comerțul „irlandez” va fi supus regimului de cote al UE. Regimul liberei circulații a forței de muncă între cele două părți se oprește. Este unul din obiectivele Londrei care a adus succesul la referendum.

Să vedem ce va fi. Oricum, peste nici o lună situația va fi cât de cât clară. După prima etapă, va urma a doua însă, prima etapă este decisivă. Dacă se încheie până în toamnă, va exista timp pentru scrierea acordului, parafarea lui, trecerea lui prin parlamentele statelor membre ale UE - sunt totuși 27 de state care trebuie să îl accepte în cursul anului 2018 -, astfel ca la începutul anului 2019 să fie consemnat clar că părțile au ajuns la consens.

România dorește să fie parte a nucleului de integrare europeană ! Le Premier Ministre de #Roumanie est respecté partout en Europe

Întâlnire la București a negociatorului șef al Comisiei Europene pentru Brexit, Michel Barnier cu prim-ministrul României, Dacian Cioloș este un semnal important. Pe de o parte, Michel Barnier a ales ca România să fie a 4-a țară unde va discuta metodologia de lucru pentru Brexit după Olanda, Franța și Germania. Asta înseamnă că a ales să meargă în primul rând în statele în care Comisia Europeană are suport deplin.

Nu este de mirare. Cu ceva timp în urmă, Dacian Cioloș s-a aflat în vizită oficială în Franța unde s-a întâlnit cu Michel Barnier iar acesta a pus poza aceasta și a adăugat textul de mai jos (aici).

Entretien très amical à Paris avec Dacian Ciolos .Le Premier Ministre de #Roumanie est respecté partout en Europe .

Pe site-ul Guvernului avem o prezentare succintă a evenimentului și poziția exprimată de prim-ministrul Dacian Cioloș. Unele detalii sunt pe Agerpres.

Este important ca negocierile ce vor avea loc între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii să fie organizate într-un format inclusiv ce asigură o viziune comună a statelor membre în format UE27 și a instituțiilor europene cu privire la elementele negociate. Opțiunea României în ceea ce privește discuțiile privind viitorul Uniunii Europene este clară: țara noastră dorește să fie parte a nucleul de integrare europeană având mijloacele și voința politică necesare pentru a aduce valoare adăugată în această dezbatere.

Declarația este fără echivoc privind viitorul României sub o guvernare Iohannis-Cioloș: vom fi „parte a nucleului de integrare europeană”, fără fițe de genul celor practicate de Bulgaria sau Ungaria sau alte state care au lideri ce se comportă ca șoarecele: cu un ochi la slănină și cu unul la făină.