Prelungire Brexit. Până la 12 aprilie fără aprobarea acordului de către Camera Comunelor, până la 22 mai dacă Acordul este aprobat

Concluziile summitului UE privind Brexitul

Consiliul European a luat act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 20 martie 2019 şi, ca răspuns, convine în privinţa unei prelungiri a Brexitului până la 22 mai 2019, cu condiţia aprobării, săptămâna viitoare, a Acordului privind retragerea în cadrul Camerei Comunelor. Dacă Acordul privind retragerea nu va fi aprobat de Camera Comunelor săptămâna viitoare, Consiliul European convine în privinţa unei prelungiri până la 12 aprilie 2019 şi se aşteaptă ca Regatul Unit să indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.

Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuţie a Acordului privind retragerea, care a fost convenit între Uniune şi Regatul Unit în noiembrie 2018. Orice angajament, orice declaraţie sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera şi spiritul Acordului privind retragerea. Agerpres.

***

"Până la 12 aprilie, totul este posibil: un acord, o amânare lungă, dacă Marea Britanie decide să-şi revizuiască strategia, sau revocarea articolului 50", ceea ce ar însemna renunţarea la Brexit, a declarat Donald Tusk în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles după încheierea Consiliului European. Agerpres.

Acestea sunt datele problemei. Datele clare. Pe marginea lor se fac multe speculații. Dacă și cu parcă sunt la ordinea zilei.

Rețin o declarație a Theresei May: ea vrea să ofere poporului britanic un Brexit ordonat, așa cum s-a cerut. Dacă jocurile politice din Camera Comunelor nu încetează, există pericolul ca Marea Britanie să piardă Brexitul. Ultima ipoteză sună a amenințare. Scrisoarea prin care prim-ministrul May cere Consiliului European revocarea scrisorii anterioare pentru activarea art. 50 din TUE este la îndemâna ei! Fie convoacă un nou referendum cu o întrebare de genul „poporul vrea un Brexit fără Acord sau o renunțare la Brexit?”, fie acționează direct în Camera Comunelor cu sprijinul opoziției laburiste și liberale. Cea mai bună variantă pentru toate părțile ar fi renunțarea la Brexit. Costurile incertitudinii de până acum au afectat Marea Britanie dar și companiile de pe continent care au avut operațiuni în Marea Britanie.

Cei care au mai urmărit evenimentele legate de Brexit au putut observa că împotriva unui Acord de ieșire sunt doar unii membri ai Partidului Conservator și unii populiști care agită mereu apele în Marea Britanie. După ce au amețit populația cu minciuni despre Uniunea Europeană înainte de referendumul de acum peste 2 ani, continuă să agite apele deși, zi de zi, apar tot felul de informații în urma analizelor din Marea Britanie privind consecințele Brexit. Majoritatea analizelor spun că o ieșire a Marii Britanii din UE nu este favorabilă pe termen scurt și mediu cetățenilor britanici. Dar, îngrijorați sunt doar cetățenii activi din Marea Britanie, companiile care au afaceri legate de piața UE nu însă și „pensionarii” și „ultra-naționaliștii” britanici. S-a creat și se adâncește o ruptură socială. Nu degeaba unii analiști spun că generația tânără care „mâine” va ajunge să dețină puterea politică va reorienta țara către o reintrare în Uniunea Europeană.

Ca să fiu foarte sincer, îmi doresc ca această aventură a populiștilor britanici să se termine cu un eșec. Uniunea Europeană este mai bună cu Marea Britanie ca membru decât fără ea. Și da, sunt de acord că o reintrare a Marii Britanii în UE sau chiar o anulare a Brexit pune Marea Britanie în fața unei UE schimbată. În perioada de 2 ani de zile de la declanșarea art. 50, UE a făcut pași decisivi în domenii de activitate blocate până acum de Marea Britanie.

Săptămâna viitoare este decisivă. Vom afla dacă Marea Britanie iese din UE fără un Acord, iese cu un acord sau rămâne legată de Uniunea Europeană ca membru deplin sau ca un stat partener al unui regim vamal.

Întrevederea președintelui Klaus Iohannis cu Angela Merkel

Întrevederea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel
13 Decembrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut joi, 13 decembrie a.c., o întrevedere cu Cancelarul Republicii Federale Germania, doamna Angela Merkel, în marja reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, Regatul Belgiei.

În cadrul întâlnirii au fost abordate tematici de actualitate ale agendei europene, cu accent pe reflecția privind viitorul Europei, viitorul Cadru Financiar Multianual, problematica Brexit și gestionarea migrației la nivel european. Discuțiile au evidențiat specificitatea contextului european actual, marcat de procesul Brexit și perspectiva alegerilor europene, precum și complexitatea dosarelor aflate pe agenda europeană și necesitatea de asigura o gestiune cât mai eficientă a acestora.

Președintele Klaus Iohannis și Cancelarul Angela Merkel au discutat despre Summitul informal privind viitorul Europei de la Sibiu, din 9 mai 2019, care va avea un rol important în conturarea viitoarei Agende strategice a Uniunii, menite să ghideze acțiunea UE pentru perioada 2020-2024, să consolideze unitatea între statele membre și să asigure sprijinul cetățenilor pentru proiectul european. Totodată, ambii lideri au evidențiat necesitatea transmiterii cu această ocazie a unei viziuni clare asupra viitorului Uniunii, pe baza consolidării unității între statele membre.

În ceea ce privește negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post-2020, a fost subliniată importanța obținerii în timp util a unui acord pentru a transmite un mesaj pozitiv cetățenilor europeni cu privire la capacitatea Uniunii de a consolida proiectul european.

Președintele României și Cancelarul german au exprimat dorința comună de a încheia într-o manieră ordonată procesul de retragere a Marii Britanii din UE. Cei doi înalți oficiali au apreciat că Acordul de retragere agreat la nivel politic de către Uniunea Europeană și Marea Britanie rămâne cel mai eficient instrument pentru limitarea consecințelor negative ale Brexit pentru ambele părți și pentru asigurarea certitudinii juridice pentru cetățeni și mediul de afaceri. Totodată, a fost subliniat faptul că ratificarea Acordului de retragere va permite construirea unui viitor parteneriat ambițios între UE și Marea Britanie.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat angajamentul și implicarea României, ca viitoare Președinție a Consiliului UE, în avansarea agendei europene în perioada următoare, precum și necesitatea de a avea o cooperare foarte strânsă cu toți partenerii europeni, în acest sens.

La rândul său, Cancelarul Angela Merkel a asigurat de deplina susținere pe care Germania o va oferi României pe perioada exercitării Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, în contextul bunei cooperări între România și Germania în domeniul afacerilor europene.

Consiliul European pentru Brexit, buget, migrație și cooperare

10:20 | 14 Decembrie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut vineri, 14 decembrie a.c., la Bruxelles (Regatul Belgiei), declarații de presă înaintea participării la reuniunea Consiliului European.

Jurnalist: Veți avea astăzi o întâlnire trilaterală cu Finlanda și Croația?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, începem cu o trilaterală și cred că putem să stabilim foarte repede cum abordăm împreună, în Trio, chestiunile care vin spre noi. Suntem chestiuni foarte complicate. Brexit va fi în continuare o discuție, MFF va fi o discuție, probabil un pic mai lungă, migrația, și așa mai departe. Și vrem să facem împreună o strategie în așa fel încât soluțiile să poată fi generate trecând de la o Președinție la alta fără sincope.

Jurnalist: Până acum au fost mesaje optimiste referitor la cât de pregătită este România pentru preluarea acestei Președinții. V-ați întâlnit și cu Finlanda. De asta vă întreb.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am avut eu grijă să fie un mesaj optimist, și am spus chiar eu în plen că România este pregătită. I-am asigurat pe cei din Consiliu și cred că lucrurile o să meargă bine.

Jurnalist: De relația cu Guvernul, consensul politic, ați fost întrebat în vreun fel?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, așa ceva nu se întreabă, nu se răspunde la acest nivel. Toată lumea așteptă să facem lucrurile așa cum trebuie, și așa o să le facem.

Jurnalist: O să aveți astăzi discuții și cu Theresa May?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am de gând să mă întâlnesc cu doamna May, scurt, o bilaterală scurtă, ca să o încurajez un pic.

Jurnalist: Domnule Președinte, veți participa și la un Summit a Zonei Euro în format extins?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Un Euro Summit în format extins, da, care va fi în timpul prânzului. Câteva chestiuni destul de complexe vor fi discutate și acolo, în afară de temele care țin strict de Zona Euro. Este o temă care probabil va fi dezbătută mai pe larg, și anume acel buget destinat Zonei Euro, dar care să facă parte din bugetul mare al Uniunii. Și aici cred că o să fie dezbatere un pic mai amplă.

Jurnalist: Credeți că România este pregătită să intre în Zona Euro în 2024, cum spunea săptămâna trecută Premierul Viorica Dăncilă tot aici, la Bruxelles?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum, pe de-o parte, 2024 este suficient de departe ca să putem fi pregătiți până atunci, dar, dacă ne uităm la situația de acum și cu lipsa de reforme structurale de acasă, ar fi hazardat să spun acum că suntem pregătiți.

Că vom fi pregătiți, cu certitudine. Până la urmă, cu toții ne dorim să devenim membri în Zona Euro și, la momentul potrivit, vom fi pregătiți.

Jurnalist: A fost o declarație prea optimistă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Astfel de declarații s-au tot făcut în România. Vă amintiți, și acum câțiva ani, a fost o declarație că în 2019 vom fi, pe urmă în 2021. În general, este bine să se facă astfel de declarații de intenție, că vrem, dar a stabili acum termene fixe mi se pare încă devreme, ca să mă exprim așa.

Jurnalist: Referitor la Theresa May, domnule Președinte, dacă ne puteți spune, am văzut că ați avut o discuție și cu Angela Merkel pe această temă – scenariul în care acordul să fie negociat de ambele părți, am văzut că sunteți pentru acest scenariu. Care este mesajul pe care îl veți transmite?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Stați un pic, să luăm lucrurile pe rând. Noi ne dorim un acord. Deci, noi, Uniunea, ne dorim un acord, ne dorim acest acord. Dar nu poate fi renegociat. Deci, aici lucrurile sunt foarte clare. Însă, dorim să dăm toate asigurările care se pot da, deci, asigurări politice, că dorim să mergem mai departe, dorim o relație viitoare foarte bună. Despre asta este vorba.

Temerea în Marea Britanie este că vom împinge negocierea unui acord ad calendas, cum se spune. Or, nimeni nu are astfel de intenții și nimeni nu-și dorește să se declanșeze backstop-ul. Este o chestiune teoretică, mai degrabă juridică, care, din motive de siguranță juridică, a fost inclus acolo, dar noi nu ne dorim așa ceva. Și asta vrem să explicăm încă o dată părții britanice. Noi vrem o relație bună, vrem o relație viitoare, care funcționează foarte bine. Și aceste asigurări putem să le dăm fiecare în parte.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți o întrebare despre moțiunea de cenzură, care urmează să fie votată în Parlament săptămâna viitoare. Cum vedeți demersurile Opoziției? Așa cum au anunțat cei de la UDMR, spun că mai au nevoie, le lipsesc 50 de voturi. În același timp, sunt câteva săptămâni, câteva zile până preluăm Președinția Consiliului Uniunii Europene. Este un moment oportun?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Moțiunea de cenzură este principalul instrument al Opoziției în Parlament. Ar fi chiar ciudat să renunțe la acest instrument. Au dreptul o dată pe sesiune să facă moțiune de cenzură și o vor face. Este un test important și pentru Opoziție, și pentru Putere. Mai mult cred că de aici nu o să vă spun despre moțiune.

Jurnalist: Dar un mesaj pentru Premierul României în acest moment?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În acest moment, dau mesaje pentru Consiliul European de aici. Mulțumesc!

Jurnalist: Do you expect that there will be a new Brexit Summit in January?/ Vă așteptați la un nou Summit pe Brexit în luna ianuarie?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: No, I do not expect it. We expect a positive vote from the British Parliament, not a Summit. / Nu, nu mă aștept la asta. Ne așteptăm la un vot pozitiv din partea Parlamentului britanic, nu la un Summit.

Jurnalist: And what are your expectations on the European Budget discussions? / Ce așteptări aveți de la discuțiile despre Bugetul European?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: There will be very interesting discussions on the European Budget, but this is later during this day. / Vor fi discuții foarte interesante pe tema Bugetului European, însă acest subiect va fi dezbătut mai târziu astăzi.

Bruxelles, Klaus Iohannis, declarație de presă înaintea Consiliului European

Declarația de presă susținută de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, înaintea participării la reuniunea Consiliului European
10:20 | 18 Octombrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 18 octombrie a.c., la Bruxelles, o declarație de presă înaintea participării la reuniunea Consiliului European.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Bună dimineața! Bine ați venit! Avem Consiliul European și Summitul ASEM. Consiliul European a debutat aseară cu o cină informală care nu a dus la niciun progres. S-a discutat despre Brexit, însă, din păcate, se pare că momentan progresul se lasă așteptat și nu s-a ajuns la niciun acord. Se va lucra în continuare, se va negocia în continuare, dar optimismul s-a redus, ca să mă exprim așa.

Jurnalist: Vă așteptați ca lucrurile să schimbe în cadrul discuțiilor de zilele acestea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Vom vedea. Eu mă număr printre cei care speră să se ajungă la un acord, măcar la un acord de ieșire ordonată a Marii Britanii, ca să încercăm pe urmă alți pași. Toată lumea speră ca negocierile să reintre într-un ritm care permite un progres.

Jurnalist: S-a convenit asupra prelungirii termenului?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu. Nu s-a convenit. Este o opțiune, sigur, deocamdată teoretică, nu am luat-o în discuție, nu am convenit un nou summit, ci dorim să se continue negocierile așa cum au început și, la un moment dat, au funcționat chiar bine lucrurile.

Jurnalist: Pe temele de astăzi ale Summitului privind migrația, care este poziția României?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Migrația, securitatea internă, politica externă sunt temele din această dimineață. Aici nu apar noutăți, practic formalizăm discuțiile de la Summitul de la Salzburg, care s-au concentrat mai degrabă pe teme uzuale. Nu au fost contradicții, ne-am înțeles atunci și, cum am spus, vom formaliza o colaborare mai strânsă, pe cât posibil o legislație care permite eliminarea conținuturilor teroriste din internet, colaborare mai strânsă în chestiuni de protecție civilă. La politică externă, sigur, sper cel puțin eu, să abordăm chestiuni de extindere, chestiuni de sancțiuni, dar nu prevăd evoluții deosebit de importante. În final, la dejunul de lucru, vom avea o discuție de tip Euro summit, în format extins, cu participarea tuturor, și a noastră, ceea ce e foarte bine. Evident, voi sublinia că România dorește să între în zona Euro, dorește o abordare serioasă, sustenabilă și aceste lucruri vor fi consemnate.

Jurnalist: Sunteți optimist cu privire la reușita țării noastre la a intra în Zona Euro?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Fără îndoială, trebuie să facem diferența între rezultatele concrete pe care le avem acum și care se lasă așteptate. Deci, nu suntem într-o perioadă în care intrarea în Zona Euro este iminentă, dar este un obiectiv foarte important al României și se va realiza. Nu se va realiza foarte curând, fiindcă lucrurile se mișcă încet la noi.

Jurnalist: Cum comentați faptul că în recentul Eurobarometru în România, la două luni înainte de preluare Președinției, percepția românilor privind apartenența la Uniunea Europeană cunoaște un trend descendent și o susținere în declin de la 59% la 49%?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta nu este o veste bună, dar cum știm, aprecierea unei națiuni asupra problemelor europene ține, de regulă, de problemele interne, mai mult decât de problemele europene și confuzia generală creată de coaliția PSD-ALDE, modul lipsit de transparență în care se legiferează, dezbaterile interminabile pe justiție, unde, de asemenea, PSD-ALDE abordează o conduită total contrară așteptărilor populației și ale partenerilor europeni, toate acestea au dus și la reacții ale partenerilor europeni și întreaga situație, care este nemulțumitoare, probabil a dus la această scădere. În evaluarea mea, este o scădere temporară şi, în măsura în care reușim să ne revenim acasă, să începem să legiferăm transparent, să discutăm unii cu alţii, să abordăm o atitudine de bună guvernare – adică guvernarea să se facă pentru cei guvernaţi, nu împotriva celor guvernați –,  atunci cred că şi atitudinea față de Europa va reveni la, zic eu, cote normale de peste 50%.

Jurnalist: Probabil ați văzut Ordonanța de urgență care modifică recent promulgatele Legi ale justiției. În ce măsură credeți că afectează funcționarea DNA și a celorlalte parchete?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Această ordonanță este foarte îngrijorătoare. Aici avem chiar mai multe lucruri de discutat şi n-aș vrea să intru în multe detalii, o să o fac când ajungem cu toții  acasă, dar câteva idei merită menționate. Bunăoară, pensionarea magistraților este o chestiune pe care eu am semnalat-o, am solicitat Parlamentului o reluare a discuției, o reevaluare. N-a făcut-o, ca, după aceea, ministrul Justiției să vină fără nicio explicație, netransparent, fără consultări publice, ca să schimbe aceste articole. Dar măcar dacă le-ar fi schimbat, în sensul să fi rezolvat problema, nu a rezolvat nimic, pur și simplu, le-a amânat. S-au introdus, peste noapte, noi condiții pentru procurori, chestiuni care nu au fost discutate în Parlament şi care nu au fost pregătite. Se ignoră avize ale CSM. Iată de ce am spus că nu se legiferează corect. Lumea se așteaptă, şi pe bună dreptate, ca legiferarea să se facă într-un mod transparent, după consultări şi, sigur, ținând cont şi de opiniile sistemului. Or, se vede că această coaliţie PSD-ALDE şi Guvernul lor nu doresc să legifereze nici transparent, nici să se consulte cu partenerii. Nu este calea bună, nu este calea care va duce la pace socială şi nici măcar nu va rezolva problemele din Justiție.

Jurnalist: Vă așteptați sau chiar îi cereți Avocatului Poporului să conteste la Curtea Constituțională această Ordonanță? Aveți motive să credeți că sunt elemente de neconstituționalitate acolo? De exemplu, referitor la eventuala retroactivitate...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acum, nicio lege nu este retroactivă și nicio ordonanță de urgență, dar știm că deja sunt solicitări la Avocatul Poporului pentru a sesiza Curtea Constituţională şi, cum aceste solicitări au venit din sistem, eu voi aștepta evoluțiile în continuare și, după aceea, vom putea să intrăm mai mult în detalii.

Jurnalist: În privința numirii la șefia DNA, veți accepta propunerea venită din partea ministrului Justiției, respectiv numirea Adinei Florea la șefia DNA?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tot așa, în pregătirea unei discuții pe care o vom face acasă. România nu poate să facă pași înapoi în lupta anticorupție. Este inadmisibil și nu voi accepta niciodată așa ceva! Ne dorim, îmi doresc o luptă anticorupție serioasă. Pentru asta, DNA are nevoie în frunte de o persoană independentă, o persoană hotărâtă să-și asume această luptă dificilă, grea, dar o luptă dreaptă. Nu este posibil să facem pași înapoi în lupta anticorupție, unde România ajunsese să fie dată exemplu pozitiv. Este clar că aici apar, de asemenea, probleme grave în felul cum se aplică procedurile. Avem un aviz negativ de la CSM, aviz care conține câteva lucruri care trebuie să ne dea foarte, foarte mult de gândit. Chestiunea mă preocupă si voi face declarații pe această chestiune când ne întoarcem în țară. Iar până atunci, am solicitat departamentului de resort să verifice legalitatea acestei propuneri, după care putem să vorbim mai mult, Dar, încă o dată, nu voi accepta nimic ce reprezintă un pas înapoi în lupta anticorupție din România.

Jurnalist: Și din punctul dumneavoastră de vedere, o eventuală numire a Adinei Florea ar reprezenta un pas în spate? Ați apucat să vorbiți, o cunoașteți, ce părere v-ați făcut despre ea?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu cunosc persoana. Nici nu cred că este nevoie acum să cunosc persoana. Voi studia documentele înaintate pentru nominalizare, după care o să vorbim acasă mai multe. Mulțumesc! O zi bună!

Brexit fără acord. Aceasta este direcția

Deja am două „puncte de vedere.” Pe do o parte, președintele Klaus Iohannis ne spune că încă nu s-a ajuns la liman. Pe de altă parte, Theresa May spune că nu s-a terminat încă.

Președintele Klaus Iohannis:

"Avem Consiliul European și Summit ASEM. Consiliul European a debutat aseară cu o cină informală care nu a dus niciun progres.

S-a discutar despre Brexit, însă din păcate, momentan progresul se lasă așteptat și nu s-a ajuns la niciun acord. Se va negocia în continuare dar optimismul s-a redus. Vom vedea. Eu mă număr printre cei care speră să se ajungă la un acord, măcar la un acord de ieșire ordonată a Marii Britanii pentru a începe alți pași"

A fost convenită posibilitatea prelungirii termenului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană?

"Nu, nu s-a convenit. Este o opțiune deocamdată teoretică. Nu am convenit un nou summit, ci dorim să continue discuțiile".

Prim-ministrul britanic Theresa May are un tratament „preferențial” în presa britanică. The Independent scrie:

„„Theresa May a confirmat că intenționează să ceară UE o perioadă de tranziție Brexit extinsă , în încercarea de a elimina impasul în discuții.

Primul-ministru a dat de înțeles că a ridicat ieri posibilitatea de a avea o perioadă mai lungă de timp în cadrul întâlnirilor cu liderii UE.

Sosind a doua zi la summit-ul Consiliului European de la Bruxelles, doamna May a declarat reporterilor că opțiunea a apărut pentru a prelungi perioada controversată, dar că va fi doar "o chestiune de luni".”

Suntem în fața unei nerealizări a unei convenții privind frontiera irlandeză dar, se pare că mai sunt și alte puncte care nu au fost clarificate.

Să ne uităm la timp. Este deosebit de important. Un eventual acord de ieșire convenit de părți va trebui să treacă de parlamentele Marii Britanii și ale celorlalte 27 de state care rămân în Uniunea Europeană, Parlamentul European, Consiliul European. Timpul se strânge și, deja, se intră în criză. Data de 29 martie 2019 este bătută în cuie. Începând cu data de 30 martie 2019, Marea Britanie nu mai este membră a Uniunii Europene și, cu acord sau fără, va deveni o țară terță. Iar pe insula Irlanda va exista o frontieră. Fie o frontieră „tare” fie o frontieră peste care trecerea persoanelor și bunurilor va avea o reglementare diferită față de frontierele cu alte state terțe.

Theresa May are împotriva sa proprii parlamentari. The Independent scrie:

Perioada - pe parcursul căreia Marea Britanie ar rămâne în totalitate legată de normele UE, fără a participa la actele de decizie ale UE - este extrem de nepopulară cu Brexiteers, care cred că ar face din Marea Britanie un "stat vasal" al blocului.

În plus, în acea perioadă, Marea Britanie nu poate negocia și încheia contracte comerciale internaționale de sine stătătoare. Nu poate fi și sub beneficiul dreptului UE și să aibă un alt statut internațional sub aspect comercial.

Se pare că ne îndreptăm spre un Brexit fără acord. Theresa May nu vrea să renunțe la propunerile ei, Uniunea Europeană nu vrea să pună în pericol principiile Uniunii. Este evident o ruptură pe care cineva o va deconta. Leo Varadkar, prim-ministrul Republicii Irlanda și membrii guvernului său au atras atenția că Marea Britanie va fi țara care va avea cel mai mult de suferit în absența unui acord care să reglementeze viitoarele relații comerciale ale Uniunii Europene și Marea Britanie. Cel puțin pe termen mediu și scurt.

Să vedem ce va fi. Dau crezare lapidarului președinte Klaus Iohannis. Deja pun mari semne de întrebare la informațiile formulate de Guvernul Marii Britanii cu privire la Brexit.

Barnier: manevră de negociator sau propunere surpriză. Theresa May promite blana ursului din pădure?

În Marea Britanie este mare balamuc. Guvernul Theresa May stă pe muchie de cuțit. Se pare că își dorește un acord cu UE pentru a încheia Brexit-ul în condiții cât mai avantajoase însă are o opoziție fermă din partea colegilor conservatori care vor un Brexit „curat”, fără nici un acord dacă UE nu acceptă condițiile lor ca Marea Britanie să aibă un regim preferențial cu privire la libera circulație a mărfurilor.

Agerpres dă știrea (am văzut-o și la alte publicații).

Negociatorul-şef pentru Brexit al Uniunii Europene, Michel Barnier, a propus prelungirea cu un an a perioadei de tranziţie care va urma ieşirii Regatului Unit din blocul comunitar, în vederea deblocării negocierilor cu Londra, aflate în impas, au indicat miercuri doi diplomaţi europeni, citaţi de AFP.

Problema nerezolvată și care are puține șanse de soluționare în curând este cea a frontierei dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord. Obiectivul evitării unei frontiere terestre reale, cu puncte de trecere a frontierei, cu controlul persoanelor la trecerea frontierei, controlul vamal al bunurilor și mărfurilor, controlul sanitar-veterinar și controlul fitosanitar etc. și, deosebit de important, menținerea Acordului de la Belfast (Acordul din Vinerea Mare) care a adus pacea în Irlanda de Nord și în care sunt părți Republica Irlanda și UE. Republica Irlanda și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord nu au ajuns la un punct de vedere comun.

Publicaţia germană Frankfurter Allgemeine Zeitung ține aproape de evenimente și arată că un document intern al Uniunii Europene a prevăzut prelungirea perioadei de tranziție a Brexit-ului. Aici. Dar, aceeași publicație germană informează că premierul Theresa May a refuzat propunerea. Aici.

The Independent ne oferă scriptul ședinței din Parlamentul Britanic și precizările lui May la cererile lui Corbyn.

Știri Brexit - live: Theresa May insistă că planul său de ieșire din UE nu este mort înainte de a zbura la Bruxelles pentru o întâlnire crucială

Express pomenește de oferta lui Barnier dar și de refuzul lui Theresa May de a lua în calcul o prelungire a negocierilor și a perioadei de tranziție. Aici.

Se pare că atenționarea lui Donald Tusk adresată șefilor de stat și de guvern înainte de întrunirea Consiliului European că cea mai plauzibilă variantă este un Brexit fără acord de ieșire a Marii Britanii din UE are substanță. Theresa May nu renunță la planul său respins de Consiliul European la Salzburg, în urmă cu două luni.

În fața parlamentarilor britanici, Theresa May a promis că nu va exista „o graniță tare” între Irlanda de Nord și Republica Irlanda.

Informațiile oferite de presa britanică și de oficialii britanici și cele oferite de presa europeană și oficialii UE nu se prea pupă. Va reuși Marea Britanie, încă odată, să impună propria politică sau va avea surpriza să constate că are în față o Uniune Europeană care acționează unitar. A se observa promovarea de către „o anume parte a presei” britanice a declarației lui Trump că abia așteaptă finalizarea Brexit pentru a începe negocierile comerciale cu Regatul Unit. SUA vor export  iar Marea Britanie nu va mai fi legată de standardele europene cu privire la produsele importate așa că nu este exclus ca briții să aibă parte de „puii clorurați” din America!

Sunt tare curios ce va fi. Își va putea respecta angajamentele asumate astăzi în Parlament Theresa May?

Consiliul European, Bruxelles, 17-19 0ctombrie

Comunicat al Administrației Prezidențiale.

Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European şi la cel de-al 12-lea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM)
12 Octombrie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va participa la Bruxelles, în perioada 17-19 octombrie a.c., la reuniunea Consiliului European, precum şi la cel de-al 12-lea Summit Asia - Europe Meeting (ASEM). De asemenea, în marja reuniunii Consiliului European, Președintele României va participa și la Summitul Euro în format extins.

Temele de discuție de pe agenda reuniunii Consiliului European se referă la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, gestionarea fenomenului migraţiei, securitatea internă şi relațiile externe ale Uniunii.

Referitor la procesul de retragere a Marii Britanii din UE, Președintele Klaus Iohannis va reitera sprijinul Românei în vederea agreării Acordului de retragere cât mai curând posibil și va sublinia că țara noastră este în favoarea unui proces ordonat și previzibil privind Brexit, care să constituie ulterior baza pentru stabilirea unei relații viitoare cât mai apropiate între UE și Marea Britanie.

Totodată, Președintele României va sublinia că țara noastră își dorește încheierea unui acord cât mai cuprinzător privind relațiile viitoare și identificarea unor noi modalități de colaborare între Uniunea Europeană și Marea Britanie în arii prioritare, precum securitatea, apărarea și politica externă, domenii în care contribuția britanică este substanțială.

Referitor la migrație, Președintele Klaus Iohannis va susține necesitatea unui dialog intensificat cu statele de origine și tranzit ale migranţilor, în care accentul să fie plasat pe dezvoltare, educație și construirea capacităților.

Președintele României va exprima susținerea țării noastre pentru consolidarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, menționând că România a avut constant o contribuție substanțială la activitatea acestei agenții.

În domeniul securității interne, Președintele Klaus Iohannis va sublinia importanța implementării instrumentelor legislative și non-legislative destinate unei mai bune cooperări și coordonări la nivelul Uniunii Europene. Totodată, Președintele României va evidenția faptul că prevenirea și contracararea radicalizării și a terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare ale statelor membre și va reafirma sprijinul țării noastre pentru demersurile și eforturile în plan european de a consolida reziliența Uniunii în fața amenințărilor hibride.

Joi, 18 octombrie a.c., Președintele Klaus Iohannis va participa la Summitul Euro în format extins. Cu acest prilej, Președintele României va menționa că țara noastră susține obiectivul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare urmărind îndeaproape impactul tuturor inițiativelor care vizează această zonă, având în vedere obiectivul României de aderare la Zona Euro cât mai curând posibil.

În zilele de 18 și 19 octombrie a.c., Președintele Klaus Iohannis va participa la lucrările celui de-al doisprezecelea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM).

Summitul, cu tema „Parteneri globali pentru provocări globale”, va reuni cei 53 de parteneri ASEM, vizând un angajament sporit al statelor partenere din Europa și Asia în abordarea problemelor complexe într-un context global în continuă schimbare.

Principala temă a dezbaterilor este conectivitatea la toate nivelurile - politic, economic, cultural, digital, instituțional și interuman - pentru a transmite un mesaj consolidat de recunoaștere a interdependențelor în creștere între cele două continente.

Președintele Klaus Iohannis la Consiliul European

Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European (Bruxelles, Regatul Belgiei)

23 martie 2018 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 22-23 martie a.c., la reuniunea Consiliului European, desfășurată la Bruxelles.

Pe agenda întâlnirii s-au aflat o serie de subiecte cu relevanță în domeniile economic și social, respectiv Piața Unică, Piața Unică Digitală, Uniunea Piețelor de Capital, Uniunea Energiei, Semestrul European, Pilonul European al drepturilor sociale, impozitarea în domeniul digital, precum și aspecte vizând politica comercială a Uniunii Europene, cu accent pe recentele măsuri luate de Statele Unite ale Americii privind instituirea unor taxe la importurile de oțel și aluminiu.

De asemenea, s-a discutat și despre Balcanii de Vest, stadiul relațiilor cu Turcia în perspectiva Summitului UE-Turcia de la Varna și atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit în legătură cu perioada de tranziție solicitată de partea britanică. Totodată, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuțiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relații.

În ceea ce privește măsurile anunțate de Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, liderii europeni au exprimat regretul față intenția administrației americane de a impune unilateral tarife la importul de oțel și aluminiu. Pe de altă parte, au luat notă de decizia Președintelui Trump de exceptare temporară, până la 1 mai a.c., a Uniunii Europene de la aplicarea acestor măsuri. Președintele României s-a pronunțat în favoarea comerțului liber și a subliniat că măsurile protecționiste nu ajută dezvoltării globale.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a arătat că Statele Unite rămân un aliat important al Uniunii Europene și a exprimat, alături de ceilalți lideri europeni, convingerea că, urmare dialogului care va fi derulat pe această temă între Comisia Europeană și administrația americană, Uniunea Europeană va fi exceptată permanent de la aceste măsuri.

Liderii europeni au reiterat susținerea fermă pentru sistemul multilateral de comerț, bazat pe reguli, ca motor de creștere economică și creare de noi locuri de muncă și au încurajat accelerarea negocierilor comerciale cu parteneri terți, în special cu Mexic și Mercosur, în vederea convenirii unor acorduri ambițioase și echilibrate, bazate pe beneficii reciproce și care să reflecte de o manieră clară interesele statelor membre UE.

În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, liderii europeni au subliniat necesitatea de a continua discuțiile pe acest subiect pentru identificarea unor soluții echitabile și eficiente și au decis reluarea subiectului la Consiliul European din iunie 2018.

Cu referire la dimensiunea socială a Uniunii Europene, Președintele României a evidențiat sprijinul țării noastre pentru crearea unui Pilon European al Drepturilor Sociale veritabil, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni, subliniind, totodată, că, din această perspectivă, implementarea principiilor și drepturilor statuate prin Proclamația Inter-instituțională, andosată la nivel european, necesită o abordare inclusivă și sustenabilă.

În contextul recentei publicări de către Comisia Europeană a Pachetului Echitate Socială, liderii europeni au invitat Consiliul să examineze în perioada următoare propunerile avansate de Comisie, inclusiv cele referitoare la crearea unei Autorități europene pentru muncă.

Președintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul României pentru avansarea procesului de implementare a strategiilor agreate la nivel european în raport cu Piața Unică, inclusiv în ceea ce privește domeniul digital, cel al piețelor de capital și al energiei.

În ceea ce privește Piața Unică Digitală, discuțiile liderilor europeni au evidențiat necesitatea ca rețelele sociale și platformele digitale să garanteze protejarea deplină a vieții private a cetățenilor și a datelor personale ale acestora. Acest subiect, precum și adoptarea propunerilor legislative din domeniul digital, dar și promovarea cercetării și inovării, prin intermediul inteligenței artificiale, inovării disruptive și dezvoltării competențelor digitale, vor fi discutate de liderii europeni în perioada imediat următoare.

De asemenea, Președintele României a arătat că toate demersurile întreprinse trebuie să vizeze crearea unei convergențe economice solide și a unei coeziuni sociale mai profunde la nivelul întregii Uniunii. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța eliminării oricăror bariere pe Piața Unică.

O atenție deosebită a fost acordată aspectelor privind politica industrială a Uniunii Europene, context în care Președintele României a subliniat necesitatea impulsionării demersurilor de consolidare a bazei industriale europene.

În contextul discuțiilor privind relațiile externe ale Uniunii, a fost evidențiată importanța menținerii dialogului UE-Turcia, de natură să contribuie la crearea condițiilor necesare pentru obținerea unor evoluții pozitive în relația cu acest stat, cu respectarea tuturor criteriilor cadrului de cooperare UE-Turcia.

Consiliul European a salutat, prin concluziile sale, organizarea Summitului UE-Balcanii de Vest (Sofia, 17 mai 2018), în cadrul căruia se așteaptă reafirmarea perspectivei europene a regiunii, lansarea unor inițiative concrete care să îmbunătățească conectivitatea, dar și abordarea unor modalități de cooperare în gestionarea unor provocări comune precum securitatea și migrația.

Un alt subiect discutat a fost atacul cu agent neurotoxic din Marea Britanie, context în care toți liderii europeni au condamnat recentul atac din Salisbury și au exprimat solidaritatea cu Marea Britanie în fața acestei provocări. Consiliul European a subliniat că utilizarea de arme chimice, inclusiv utilizarea oricărei substanțe chimice toxice ca armă în orice circumstanță, este complet inacceptabilă și trebuie să fie condamnată sistematic și riguros, iar statele membre se vor coordona cu privire la acțiunile care ar trebui luate, în funcție de răspunsurile furnizate de autoritățile ruse.

Discuțiile au reliefat importanța, ca în actualul context, Uniunea trebuie să își consolideze reziliența la riscurile de factură chimică, biologică, radiologică și nucleară, inclusiv prin intermediul unei cooperări mai strânse între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, precum și cu NATO. Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie, de asemenea, să continue să își consolideze capacitățile de a răspunde amenințărilor hibride, inclusiv în domeniul cibernetic, în cel al comunicării strategice și în cel al contrainformațiilor.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE 27 a fost evaluat rezultatul negocierilor cu Marea Britanie privind Brexit în legătură cu perioada de tranziție, precum și reflectarea deplină în textul juridic al acordului de retragere al Marii Britanii din UE a unor aspecte importante agreate în prima fază a negocierilor (drepturile cetățenilor, aspectele financiare, granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord).

Liderii europeni au agreat că au fost îndeplinite toate obiectivele importante din mandatul negociatorului șef privind perioada de tranziție. Printre acestea, din perspectiva României, un obiectiv prioritar l-a reprezentat asigurarea acelorași drepturi, conform acordului de retragere, pentru cetățenii UE care vor sosi în Marea Britanie între martie 2019 și decembrie 2020.

De asemenea, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza discuțiilor cu Marea Britanie pentru cadrul viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Așa cum Președintele Klaus Iohannis a susținut în cadrul reuniunilor precedente, liniile directoare urmăresc definirea unui parteneriat strâns cu Marea Britanie pe zonele de interes comun.

Astfel, acestea includ, printre zonele prioritare care vor face obiectul viitorului parteneriat, domeniul comercial, securitate, apărare, relații externe, inclusiv din punct de vedere al coordonării politicilor de sancțiuni, mobilitate.

Președintele României a subliniat importanța ca aspectele ce țin de cadrul relațiilor viitoare să fie abordate de o manieră coerentă la nivelul UE, reliefând, o dată în plus, rolul unității la nivelul UE 27 în atingerea obiectivelor comune.

Cu privire la domeniul mobilității, Președintele Klaus Iohannis a susținut ferm importanța unui regim de vize viitor între UE și Regatul Unit, care să fie pe deplin reciproc și nediscriminatoriu, respectiv aplicarea acelorași reguli in raport cu toate statele membre ale UE.

De asemenea, Președintele României a exprimat dorința țării noastre de a fi abordate în negocierile privind domeniul mobilității cât mai multe dintre ariile de interes pentru cetățenii UE, permițând, astfel, un nivel ridicat al contactelor interumane și al activității economice.

Din perspectiva României, rezultatele obținute reflectă de o manieră semnificativă obiectivele urmărite până în prezent, în special cu privire la drepturile cetățenilor români din Marea Britanie și la aspectele financiare.

Consiliul European la final. Donald Tusk face declarații

15/12/2017 ora 15.15

Discuția de ieri privind migrația a confirmat ierarhia obiectivelor noastre, în care protejarea teritoriului nostru, protejarea frontierelor noastre externe, precum și stăvilirea migrației ilegale se află pe primul loc. În ceea ce mă privește, răspunsurile la două întrebări, pe care le-am adresat liderilor, au fost esențiale. În primul rând, referitor la necesitatea unui instrument financiar dedicat stăvilirii migrației ilegale, în următorul cadru financiar multianual. În acest caz, răspunsul a fost pozitiv în mod univoc. Iar în februarie vom discuta despre modul în care acesta poate deveni o prioritate-cheie în CFM. A doua întrebare pe care am adresat-o s-a referit la reformarea Regulamentului Dublin, inclusiv la chestiunea cotelor obligatorii. Din nou, am primit un răspuns pozitiv în ceea ce privește disponibilitatea de a lucra în consens. Cotele obligatorii rămân o chestiune controversată, deși temperatura acesteia a scăzut semnificativ. Fie și numai pentru acest motiv, a meritat să se ridice această chestiune. Va fi posibil un compromis? Pare foarte dificil. Însă trebuie să facem toate eforturile în acest sens. Vom evalua progresele în acest sens în martie, în timp ce liderii doresc să ia decizii în iunie.

După cum vă amintiți, evaluarea cotelor obligatorii pe care am făcut-o constituie o chestiune ce a suscitat multe emoții. Ieri am ascultat opinii cu privire la eficacitatea acestora – sau lipsa eficacității. Au fost apreciate eforturile țărilor care au acceptat refugiați. În același timp, s-a convenit că transferul nu reprezintă o soluție la problema migrației ilegale. Două statistici, ambele reale, oferă o bună ilustrare a acestei părți a discuției. Prima afirmă faptul că, din totalul migranților eligibili pentru transfer, 93 la sută au fost repartizați între statele membre ale UE. A doua statistică, pe care am prezentat-o, afirmă faptul că, chiar dacă ar fi transferați sută la sută dintre aceștia, aceasta ar constitui în continuare mai puțin de 2 la sută din numărul total al persoanelor care au depus o cerere de azil în UE. Controversa în privința cotelor obligatorii nu este încă încheiată, dar sper că, prin dezbaterea de ieri, am reușit să facem puțin lumină. Acum trebuie să depunem eforturi susținute pentru a găsi un compromis până în iunie.

În această dimineață am discutat despre reforma zonei euro. Participanții la summit au fost de acord cu propunerea mea ca în următoarele 6 luni activitatea miniștrilor de finanțe din UE să se concentreze pe domeniile în care convergența de opinii este cea mai mare. Progresele treptate privind aspecte cum ar fi finalizarea uniunii bancare, precum și transformarea MES în așa-numitul Fond Monetar European, ar trebui să consolideze în mod semnificativ reziliența UEM. Discuțiile vor continua și în privința altor idei, care au nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la maturitate și au o perspectivă pe termen mai lung. Voi convoca următorul summit euro deja în luna martie pentru a continua această discuție. Iar luna iunie ar putea fi momentul pentru a lua primele decizii.

În sfârșit, referitor la Brexit. Deschiderea celei de-a doua etape a negocierilor noastre nu ar fi posibilă fără unitatea UE27, activitatea intensă a dlui Michel Barnier și efortul constructiv al prim-ministrului May. În ceea ce privește cadrul pentru relațiile viitoare, este momentul pentru pregătiri interne în cadrul UE27 și pentru contacte preliminare cu Regatul Unit, în scopul de a obține informații mai clare cu privire la viziunea lor. Pe această bază, ar trebui să adoptăm orientări și să începem negocierile anul viitor. Am încredere că unitatea din partea UE va exista în continuare. Cât de importantă este această unitate, am văzut cu mai multe ocazii, de exemplu în contextul Băncii Europene de Investiții, în care UE se angajează să mențină activitatea de finanțare a Grupului BEI și modelul său de afaceri pe parcursul Brexitului și după aceea. Sper că această atitudine pozitivă se va reflecta, de asemenea, în alte domenii.

Nu în ultimul rând, aș dori să mulțumesc președinției estoniene, prim-ministrului Ratas și echipei sale excelente pentru efortul lor deosebit. Personal, cele mai frumoase amintiri ale mele sunt de la summitul digital de la Tallinn, care nu numai că a demonstrat rolul de lider al Estoniei în acest domeniu, dar a și contribuit la progresul Europei. Îți mulțumesc, Jüri, pentru eficacitatea și ospitalitatea ta.

Consolidarea apărării europene

Declarație de presă a președintelui Donald Tusk cu ocazia evenimentului privind PESCO

14/12/2017 ora 18.30

Politica Uniunii Europene – pentru a fi eficace – trebuie să fie deopotrivă vizionară și pragmatică. În urmă cu peste o jumătate de secol, a fost creată o viziune ambițioasă a Comunității Europene de Apărare, dar ceea ce a lipsit au fost unitatea și curajul de a o pune în practică. De atunci, această idee a fost reluată de mai multe ori, însă fără niciun rezultat. Visul acesta era nerealist.

Astăzi acest vis devine realitate. Lansăm cooperarea structurată permanentă, așa-numita PESCO, care reprezintă expresia concretă a voinței noastre de a făuri apărarea europeană.

În cadrul dezbaterilor premergătoare deciziei de astăzi, principala dilemă a fost modul în care puteam face PESCO ambițioasă și incluzivă deopotrivă. PESCO – la care participă 25 de state membre – este cu siguranță incluzivă. Și, dacă toate angajamentele sunt îndeplinite, PESCO va fi, de asemenea, ambițioasă.

Timp de mulți ani, cel mai puternic argument împotriva PESCO a fost teama că acest lucru ar duce la slăbirea NATO. Dimpotrivă. O apărare europeană puternică consolidează în mod natural NATO. De aceea PESCO este o veste bună nu numai pentru noi, ci și pentru aliații noștri. Și o veste proastă pentru adversarii noștri.

Președintele Klaus Iohannis la Consiliul European

Participarea Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, la reuniunea Consiliului European (Bruxelles, Regatul Belgiei)

15 decembrie 2017 | Uniunea Europeană

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat la reuniunea Consiliului European, care a avut loc în zilele de 14 și 15 decembrie a.c., la Bruxelles.

Pe agenda Consiliului European au figurat teme privind domeniul securității și apărării, dimensiunea socială a Uniunii Europene (UE), educația și cultura, respectiv politica UE în domeniul migrației. De asemenea, au avut loc discuții privind stadiul procesului de retragere a Marii Britanii din UE.

În marja Consiliului European, Președintele României a participat la Summitul Euro+, la care au luat parte și statele membre non-euro.

În ceea ce privește domeniul securității și apărării, a fost lansat oficial instrumentul de Cooperare Structurată Permanentă (PESCO). Președintele Klaus Iohannis a reiterat angajamentul României de a participa la PESCO, subliniind faptul că operaționalizarea acestui instrument ar trebui să conducă la dezvoltarea mai eficientă a capabilităților militare și la creșterea coeziunii între statele membre.

Președintele României a subliniat importanța aprofundării cooperării UE-NATO prin implementarea Declarației de la Varșovia și prin adoptarea de noi măsuri în ceea ce privește sporirea mobilității transfrontaliere și a combaterii terorismului.

Referitor la Fondul european pentru apărare, Președintele Klaus Iohannis a reliefat rolul acestuia în consolidarea cooperării între statele membre în proiecte din sfera apărării și susținerea României pentru un acces deschis și echitabil al industriilor naționale de apărare și al IMM-urilor din toate statele membre la piața europeană de apărare.

Liderii europeni au abordat, totodată, aspecte legate de dimensiunea socială a Uniunii Europene. Președintele României a susținut consolidarea acesteia pe baza concluziilor Summitului de la Göteborg, printr-un efort comun al statelor membre UE care să vizeze întărirea convergenței economice și a coeziunii sociale la nivelul întregii Uniuni. Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea utilizării tuturor instrumentelor disponibile pentru obținerea unor soluții echilibrate în domeniul social și a arătat că menținerea mobilității lucrătorilor este un element esențial.

În ceea ce privește discuțiile referitoare la educație și cultură, Președintele României a exprimat susținerea pentru o cooperare mai aprofundată a statelor membre UE. Președintele Klaus Iohannis a reliefat faptul că măsurile în acest domeniu trebuie să vizeze îmbunătățirea competențelor lingvistice și digitale și facilitarea accesului la piața muncii pentru toți cetățenii europeni. Din această perspectivă, Președintele României a exprimat susținerea consolidării politicilor europene în materie de cultură și educație, care contribuie la promovarea identității europene, consolidarea convergenței economice și a coeziunii sociale la nivelul întregii Uniuni. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța dezvoltării industriilor culturale și creative, pentru o valorificare cât mai bună a potențialului deosebit al acestui domeniu, în special în contextul evoluțiilor tehnologice și digitale.

Referitor la politica Uniunii Europene în domeniul migrației și azilului, Președintele României a reiterat disponibilitatea țării noastre de a contribui activ la avansarea discuțiilor în vederea identificării de soluții acceptabile pentru toate statele membre. Președintele Klaus Iohannis a accentuat importanța continuării cooperării cu partenerii externi, state de origine și de tranzit, ca element cheie în abordarea cauzelor profunde ale migrației și identificarea de soluții pe termen lung.

Cu privire la finanțarea acțiunilor externe ale UE, Președintele României a evidențiat faptul că instituirea unui instrument financiar destinat stopării migrației ilegale necesită o analiză aprofundată, mai ales în contextul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii.

Președintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Euro în format extins, reuniune la care discuțiile s-au concentrat pe modalitățile de consolidare a Uniunii Economice și Monetare. Președintele României a apreciat faptul că toate statele membre participă la Summit, inclusiv cele care nu fac parte din zona euro, evidențiind necesitatea avansării în procesul de consolidare a Uniunii Economice și Monetare printr-o abordare incluzivă și consensuală a statelor membre. În context, Președintele Klaus Iohannis a reiterat angajamentul ferm al României de a adera la zona euro cât mai curând posibil, arătând că, pentru țara noastră, adoptarea monedei unice este un obiectiv de importanță esențială, atât pentru economia națională și prosperitatea pe termen lung a cetățenilor români, cât și pentru poziționarea noastră în interiorul Uniunii.

La reuniunea Consiliului European în format UE 27 care a avut loc vineri, 15 decembrie, liderii europeni au evaluat stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor privind Brexit-ul în cele trei domenii specifice (drepturile cetățenilor, frontiera cu Irlanda și decontul financiar).

Urmare a unei analize aprofundate, liderii europeni au apreciat că s-au înregistrat progrese suficiente în cele trei domenii. În consecință, au decis trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor cu Marea Britanie, respectiv cea privind viitoarele relații dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie.

Din perspectiva României, rezultatele obținute până în prezent reflectă integral obiectivele urmărite în negocieri. Astfel, în ceea ce îi privește pe cetățenii români aflați pe teritoriul Marii Britanii și pe membrii lor de familie, aceștia vor beneficia de toate drepturile deja dobândite și acoperite de legislația europeană și după momentul retragerii Marii Britanii din UE.

Astfel, va fi menținut transferul tuturor prestațiilor de securitate socială, inclusiv cele familiale și alocațiile pentru copii, și vor fi recunoscute calificările profesionale obținute sau în curs de obținere înainte de momentul retragerii. Au mai fost agreate, totodată, și principiile referitoare la reîntregirea familiilor, iar viitorii membri de familie, respectiv copiii cetățenilor acoperiți de acordul de retragere, vor beneficia de aceleași drepturi.

Pentru obținerea noului statut (settled status) pentru toți cetățenii UE din Marea Britanie, procedurile administrative vor fi transparente, simplificate și vor avea costuri minime.

Referitor la aspectele financiare, fondurile alocate României pentru perioada de programare 2014-2010 nu vor fi reduse.

De asemenea, au fost adoptate liniile directoare care vor sta la baza unui nou mandat de negociere pentru o perioadă de tranziție, cât și pentru cadrul viitoarelor relații.

Direcțiile adoptate reliefează aspecte precum: necesitatea finalizării tuturor elementelor care țin de prima fază a negocierilor și consolidarea rezultatelor obținute prin începerea redactării acordului de retragere, condiționarea negocierilor din faza a doua de respectarea pe deplin a tuturor angajamentelor asumate în prima fază și intenția de a avea și pe viitor un parteneriat strâns cu Marea Britanie în domenii de interes comun, precum securitate, apărare și politică externă.

În contextul adoptării liniilor directoare, Președintele României a subliniat interesul țării noastre ca în cadrul relațiilor viitoare să se definească un parteneriat strâns cu Marea Britanie pe zonele de interes comun, inclusiv pe cele de securitate, apărare, relații externe, lupta împotriva terorismului.

Președintele Klaus Iohannis a exprimat așteptarea României cu privire la implementarea rapidă și în integralitate a aranjamentelor convenite cu Marea Britanie în cadrul primei etape de negociere.

Rezoluția Parlamentului European. Viitorul românilor rezidenți în Regatul Unit după Brexit

Parlamentul European a fost în sesiune până astăzi (11-14.12.2017). Printre alte probleme, de mare interes pentru România este regimul juridic al cetățenilor români cu rezidență în Regatul Unit dar și al cetățenilor britanici aflați în România. În fiecare țară membră a UE27 aceasta este o problemă deosebită. Este vorba despre oameni iar oamenii sunt adevărata valoarea a comunității europene și, desigur, a comunității Regatului unit.

Am rude și cunoștințe care au rezidență în Marea Britanie. Mă interesează subiectul. Iar PE îmi pune la dispoziție „Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2017  referitoare la stadiul actual al negocierilor cu Regatul Unit  (2017/2964(RSP))”, ce poate fi consultată aici (text provizoriu!).

Trebuie observat faptul că Parlamentul European, co-decident alături de Consiliul European asupra deciziilor majore la nivelul Uniunii Europene se menține ferm cu privire la etapele negocierilor și asupra autonomiei UE în luarea deciziilor care afectează Uniunea Europeană.

„B. întrucât realizarea unei retrageri ordonate impune ca negocierile să aibă un calendar strict, astfel încât aspectele legate de separare ce decurg din retragerea iminentă a Regatului Unit să fie abordate într-o primă etapă, înainte ca negocierile să poată trece la a doua etapă;

C. întrucât cele mai importante trei aspecte legate de separare privesc de departe drepturile cetățenilor UE cu reședința în Regatul Unit și ale cetățenilor Regatului Unit cu reședința în UE-27, frontiera dintre Irlanda și Irlanda de Nord și circumstanțele unice și speciale cu care se confruntă insula Irlanda, și onorarea obligațiilor financiare ale Regatului Unit față de UE;

D. întrucât trebuie făcute progrese suficiente cu privire la toate aceste trei aspecte legate de separare înainte ca negocierile să poată trece la a doua etapă, și întrucât acest lucru trebuie realizat cât mai repede posibil pentru a exista timp suficient pentru cea de-a doua etapă a negocierilor;”

Fără a fi detaliate foarte mult, înțelegerile dintre UE și Regatul Unit cu privire la „drepturile cetățenilor UE cu reședința în Regatul Unit și ale cetățenilor Regatului Unit cu reședința în UE27” sunt cuprinse în textele de mai jos:

F. întrucât, în ceea ce privește drepturile cetățenilor, Regatul Unit:

– a acceptat faptul că toți cetățenii UE cu reședința legală în Regatul Unit, cât și cetățenii britanici care își au reședința legală într-un stat membru al UE-27, precum și membrii lor de familie respectivi din momentul retragerii se vor bucura de toate drepturile, astfel cum sunt stabilite de legislația UE și interpretate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), având la bază măsurile de protecție care se stabilesc în acordul de retragere, 

– a acceptat, în plus, ca persoanele care fac parte din familia de bază a cetățenilor în cauză și cele aflate într-o relație durabilă cu aceștia, actualmente domiciliate în afara statului gazdă, să fie protejate prin acordul de retragere și ca acest lucru să fie valabil și pentru copiii născuți în viitor și în afara statului gazdă, 

– a acceptat ca continuarea drepturilor cetățenilor să fie garantată pentru durata vieții prin intermediul unei proceduri proporționale, care va face obiectul unor garanții adecvate, în conformitate cu conceptele juridice ale UE. Această procedură și aceste garanții vor fi stabilite în acordul de retragere, 

– a acceptat faptul că procedurile administrative vor fi transparente, simplificate și fără probleme, că formularele vor fi scurte, simple și ușor de utilizat, și că cererile depuse simultan de membrii unei familii vor fi examinate împreună; 

– a acceptat ca toate drepturile relevante întemeiate pe legislația Uniunii să fie menținute și prezentate în detaliu în acordul de retragere, 

– a acceptat ca toate drepturile de securitate socială în conformitate cu legislația UE să fie menținute. Acest lucru include exportul tuturor prestațiilor exportabile, 

– a acceptat ca dispozițiile referitoare la drepturile cetățenilor din cadrul acordului de retragere să fie încorporate într-un act juridic specific în Regatul Unit, astfel încât aceste drepturi să aibă efect direct;

Este o mare realizare. Cei care au urmărit evenimentele Brexit știu de angajamentul guvernului May față de alegătorii Brexit că vor exclude din relația viitoare cu Uniunea Europeană „puterea” CJUE și a TUE! Ei bine, în privința situației cetățenilor UE27 cu domiciliul în Regatul Unit și a cetățenilor Regatului Unit cu domiciliul în UE27 s-a ajuns la concluzia că drepturile conferite acestora de legislația europeană sunt mai convenabile pentru cetățeni decât o eventuală legislație separată a Regatului Unit cu privire la aceștia.

Această situație a provocat în Regatul Unit, în special în rândul susținătorilor Brexit, o mare agitație. Theresa May este acuzată de trădare a speranțelor brexiterilor. Mai mult, legislația Regatului Unit cu privire la regimul „străinilor” - cetățenii UE27 devin străini în Regatul Unit după Brexit -, va face diferența între „străinii UE27” și ceilalți străini! Străinii din UE27 sunt sub protecția legislației UE, până la sfârșitul vieții lor dacă rămân în Regatul Unit. La fel, britanicii care rămân în UE27 sunt sub protecția legislației europene dacă rămân în UE27 - va apare un regim juridic separat pentru cetățenii Regatului Unit din Regat și cei din UE27.

Pentru Regatul Unit situația este fără ieșire. Ar fi fost posibilă o altă soluție, anunțată mereu și mereu de miniștrii săi, că Regatul Unit va avea propria legislație privind cetățenia iar cetățenii UE care vor să rămână în Regatul Unit trebuie să se supună acesteia altfel vor fi invitați să plece. Ei bine, o astfel de abordare ar fi dus la un Brexit „greu”, fără nici un acord cu Uniunea Europeană, cu consecințe dintre cele mai nefaste pentru Regat. Și statele membre UE ar fi avut de suferit, în egală măsură, dar acum putem înțelege ce importanță are soarta cetățenilor în orice formă de înțelegere. Theresa May și miniștrii săi au trebuit să accepte această soluție, cu orice risc.

Această „înțelegere tehnică” între echipele de negociere a Brexit a provocat un eșec al guvernului în Parlamentul britanic. Propunerea lui May ca legislația Brexit să aibă ca ordonator Guvernul a picat, cu 4 voturi! Parlamentul Britanic a obținut controlul asupra înțelegerilor UK-UE!

După cum se observă în rezoluție, fiecare „acceptare” urmează să fie detaliată în cadrul Acordului privind ieșirea UK din UE. Sfânta Mare Birocrație are o importanță uriașă atunci când se construiesc tratatele. Iar negociatorul UE, Michel Barnier va fi declarat „dușmanul nr. 1” al talibanilor britanici care vor să nu mai aibă de a face cu Uniunea Europeană.

Astăzi și mâine are loc Consiliul European. Președintele Klaus Iohannis va fi unul dintre liderii europeni, ai UE27, care va trebui să își dea acordul cu privire la înțelegea convenită de echipele de negociere și va avea în față Rezoluția de față. Trecerea la a doua etapă, vitală pentru Regatul Unit, nu se poate face fără a exista un acord finalizat care să circule spre aprobare (potrivit legii interne) în fiecare stat membru UE27.

Agenda Președintelui Iohannis, PSD cu scandalurile și Uniunea Europeană

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României, Mădălina Dobrovolschi a anunțat agenda președintelui (aici), într-o declarație de presă.

Să vedem ce este important.

Pe 12 oct. la ora 10.30, președintele Klaus Iohannis va fi prezent la Uzinele Ford din Craiova la lansarea unui nou model Ford. Este un semnal pentru industria auto din România care este din ce în ce mai competitivă. Să nu uităm că statele dezvoltate au o foarte puternică industrie auto! Evenimentul nu a stârnit prea multă curiozitate presei prezente. Nu este ceva care aduce audiență consumatorilor amatori de moaște și can-can!

Pe 13 oct, președintele Iohannis îl primește pe Donald Tusk, președintele Consiliului European. Tema este viitorul Uniunii Europene. Faptul că președintele Donald Tusk vine la București pentru o consultare directă cu președintele Iohannis arată faptul că România este luată în serios ca țară membră ce vrea să participe la reforma Uniunii. Trebuie să leg această întâlnire de perioada 19-20 oct. când va avea loc Reuniunea Consiliului European unde se vor dezbate probleme privind migrația, Europa digitală, chestiuni de securitate și apărare, relațiile externe ale Uniunii Europene (cu accent pe relația Turcia-UE) dar vor fi prezente și alte subiecte, nepomenite de dna Dobrovolschi, cum ar fi raportul negociatorului șef al UE, Michel Barnier, cu privire la stadiul negocierilor Brexit. Este aproape sigur, dacă nu se petrece o minune, că raportul va fi negativ privind o convenție pentru clarificarea divorțului, pe toate cele trei componente cerute de UE: situația cetățenilor UE care au lucrat și trăit în Marea Britanie până la divorț, situația financiară a divorțului și frontiera cu Irlanda. În nici una dintre probleme nu s-a ajuns la o soluție.

Nu pot să nu atrag atenția asupra faptului că abia încheiată AP NATO la București, cu rezoluțiile adoptate, va fi parte a discuțiilor privind tema „securitate și apărare”, pentru că AP NATO a statuat că între UE și NATO trebuie să existe o mai strânsă cooperare și complementaritate.

Pe 17 oct. a fost convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În cadrul ședinței, va fi analizată tematica privind cooperarea structurată permanentă, PESCO, implicații pentru România. Având în vedere importanța acestui subiect pentru Uniunea Europeană și în special pentru România, Președintele României a apreciat că este necesară o astfel de discuție în cadrul CSAT. Se vor discuta evoluțiile recente referitoare la activarea acestui mecanism, efectele sale pentru România, precum și decizia politică privind posibila implicare a țării noastre în Formatul cooperării structurate permanente.

Iar trebuie să fac o legătură. Avem deci rezoluțiile AP NATO, CSAT va stabili o linie politică a României privind PESCO iar la 19-20 oct., președintele Iohannis va avea la dispoziție o poziție clară a României privind participarea la PESCO.

PESCO – Cooperarea Structurată Permanentă – este prevăzută la articolele 42(6) și 46 din Tratatul UE și permite statelor dispuse să se angajeze într-o cooperare militară mai puternică să o facă fără a aștepta consensul tuturor și fără a diviza Uniunea. În conformitate cu prevederile tratatului, PESCO este o opțiune valabilă pentru toate statele membre care sunt decise să își asume angajamente unul față de celălalt, în spiritul integrării europene. PESCO ar urma să funcționeze sub cadrul existent în UE și să devină piatra de temelie a unei arhitecturi de securitate pentru întreaga Europă.

Cele de mai sus sunt problemele importante la care președintele Iohannis are o participare directă. Ca o formă de apreciere, președintele Donald Tusk, președintele Consiliului European, îl consultă direct, așa cum o face cu alte personalități de prim rang ale Uniunii Europene.

Aceste teme se pare că nu au o prea mare audiență la presa din România și ca atare nu ajung la public. Ce a ajuns la public, până acum?

Păi, a ajuns faptul că președintele Iohannis s-a întâlnit astăzi cu premierul Mihai Tudose. Iar jurnaliștii prezenți au fost foarte insistenți să afle cine a convocat pe celălalt, ce s-a spus, care este părerea președintelui Iohannis față de scandalul din PSD etc. Can-can-iști sadea.

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: ... oricum aș vrea să subliniez faptul că e în normalitate o întâlnire între Președinte și Premier, în contextul unor astfel de tensiuni pe care le vedem cu toții în spațiul public. Și, din acest punct de vedere, pot să dau informația că a avut loc această întâlnire, dar nu pot să dau date suplimentare. Dacă va fi cazul, acestea vă vor fi comunicate.

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: Este vorba despre o întâlnire care a avut loc astăzi, da.

Jurnalist: Bună ziua! Mai ales în contextul acestei întâlniri confirmate, are Președintele un mesaj pentru ce se întâmplă în acest moment în coaliția de guvernare? Și mă refer la riscul unei noi crize, practic în decursul unui singur an. Vorbim de două guverne care...

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: ... Care știm ce se întâmplă cu ele. Da, PSD ar trebui să își rezolve problemele, PSD ar trebui să își vadă de guvernare, pentru că românii au votat pentru rezultate, românii au votat pentru o guvernare performantă, în niciun caz românii nu au votat pentru scandaluri de partid.

Jurnalist: Cum privește Președintele Klaus Iohannis eventuala remaniere guvernamentală anunțată de Premier?

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: Din acest punct de vedere, cred că ați aflat deja opinia domnului Președinte. Domnul Președinte a vorbit despre faptul că atunci când persoane aflate în funcții importante în stat au probleme, și știți la ce cazuri mă refer, aceste persoane ar fi trebuit să se retragă sau să fie retrase de partid. Altfel, ducând discuția mai departe, este atributul Premierului să facă astfel de evaluări și să decidă dacă  se impun remanieri, schimbări în echipa guvernamentală.

Jurnalist: În legătură cu această întâlnire pe care ați confirmat-o. Este o întâlnire săptămânală care are loc sau este o întâlnire excepțională prilejuită de declarațiile făcute aseară de Premier care este destul de supărat, mai ales pe partidul care îl sprijină?

Purtătorul de cuvânt al Președintelui României: Nu, nu este vorba despre o întâlnire săptămânală, ci, așa cum am subliniat atunci când mi-ați adresat prima dată această întrebare, ținând cont de acest context pe care Președintele îl analizează cu foarte multe seriozitate, s-a impus o discuție instituțională, absolut normală, și, repet, necesară într-un astfel de context, între Președinte și Premier. Mai multe informații, v-am spus, m-aș opri aici deocamdată. Dacă vor fi alte elemente, vi le vom comunica așa cum facem de obicei.

Am o senzație de revoltă. Nici un jurnalist nu are viziune. Toți cei prezenți au fost interesați de prostii. Pentru că ce se petrece la PSD, fie în Parlament, fie la Guvern, fie la partid sunt prostii. Pur și simplu. Nici un jurnalist nu a fost interesat de ce face România în Uniunea Europeană, unde se află din punctul de vedere al integrării în UE și NATO, care ar fi orientarea României privind PESCO etc. În loc să vorbim despre Club de presă ar trebui să vorbim despre un Club de țațe.

Brexit, europenii din Marea Britanie, lege aplicabilă

La Consiliul European care are loc acum, Theresa May a venit cu conceptul ei privind soarta cetățenilor UE aflați la muncă în Marea Britanie după Brexit. Previzibilă concepție.

Marea Britanie nu va obliga, în mod clar, cetățenii UE să plece la finalul Brexit-ului dacă au forme legale de ședere în Regat. Toți cetățenii UE au posibilitatea de a-și reglementa șederea în Marea Britanie potrivit legilor britanice. Agerpres, Le Monde.

Imagine de la Le Monde

Pare a fi totul în regulă însă nu este așa. Se schimbă regimul juridic, substanțial, astfel că sunt rupte legături fundamentale care au determinat alegerea unui loc de muncă în Marea Britanie de către un cetățean al UE.

Theresa May a punctat faptul că regimul juridic al cetățenilor UE care rămân în Marea Britanie la muncă sau ca antreprenori se va supune legislației Marii Britanii și nu legislației europene ! Odată cu finalizarea Brexit-ului, beneficiile jurisdicției UE pentru muncitorii migranți încetează. Iar din ce spune presa britanică că au de gând să facă briții conservatori cu muncitorii migranți din UE, se pare că aceștia vor fi „lucrători musafiri” atât timp cât consideră guvernul că este nevoie. Asigurările sociale, pensiile, asigurările de sănătate etc. vor înceta în momentul în care aceștia vor părăsi teritoriul Marii Britanii. Regimul actual, cel care dădea posibilitatea creionării unui viitor previzibil, dispare. În plus, periodic, cetățenii UE vor trebui să facă dovada că sunt legal în Marea Britanie sub acoperirea unui contract de muncă, altfel fiind considerați în afara legii urmând a fi expulzați. Peste toate, Theresa May este adepta unei interpretări diferite a Declarației Universale a Drepturilor Omului, o interpretare care să permită Guvernului britanic să ia măsurile pe care le crede de cuviință pentru „apărarea interesului național”.

Angela Merkel nu s-a lăsat înșelată de entuziasmul cu care May a tratat problema. Agerpres.

„Este un bun început. Bineînțeles, rămân încă multe, multe alte chestiuni”

Unde May vede o problemă rezolvată, Merkel (nu doar ea !) vede doar începutul problemei. Pentru că May vrea să șteargă cu buretele toate drepturile cetățenilor europeni care au lucrat în Marea Britanie de ani de zile. Nu este vorba despre cetățenii europeni care au lucrat în agențiile europene dislocate în Marea Britanie, aceștia vor veni pe continent odată cu agențiile europene în care lucrează (drepturile lor câștigate ca urmare a muncii prestate nefiind în pericol), este vorba despre lucrătorii și specialiștii cetățeni europeni care lucrează în sistemele publice britanice ! Unii vor fi obligați să renunțe la locurile de muncă pentru că sunt servicii care pot fi ocupate doar de cetățenii britanici după Brexit, astăzi, cât încă Marea Britanie este membră a UE, respectivele locuri de muncă pot fi ocupate și de cetățenii europenei.

Eu văd că Theresa May nu vrea să accepte ca cei care au mers la lucru în Marea Britanie sub protecția legislației europene să rămână beneficiari ai acelei legislații. Mai mult, Marea Britanie vrea să nu mai aibă de a face cu nici o formă de jurisdicție europeană. Iar asta înseamnă că iese din Acordul privind jurisdicția CEDO. Astfel, cetățenii europeni care decid să rămână în Marea Britanie după Brexit nu vor mai beneficia de protecția CEDO în cazul în care drepturile și libertățile lor civile vor fi încălcate.

Am sentimentul că Theresa May și echipa ei tratează problemele Brexit cu superficialitate. Nu văd în profunzimea problemei. În timp ce echipa CE este pregătită să soluționeze problemele cetățenilor UE cu prioritate, echipa UK visează doar la oprirea „migrației muncitorilor” din UE și ieșirea Marii Britanii de sub imperiul legislației europene. Briții vor acces la piața liberă a UE dar nu vor să respecte regulile pieței libere. Dacă nu se trezesc, nu este exclus să iasă din UE fără nici un acord. Vor vedea că nu pot acoperi peste 40% din comerțul lor internațional cu UE cu celelalte acorduri comerciale cu alte state ale lumii.

Clar, concis, fără populisme. În linia generală a UE

Astăzi, la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a dat „lămuriri” presei privind poziția României la tema Brexit. Nu diferă cu nimic de poziția exprimată de majoritatea statelor membre ale UE care au ales să rămână în interiorul organizației și să participe la evoluția uniunii.

Am tot pomenit poziții ale unor lideri, fie ai UE fie ai unor state cu mare influență. Donald Tusk, președintele Consiliului European, a susținut mereu și mereu „ordinea” problemelor: întâi vorbim despre ieșire cu rezolvarea tuturor problemelor și abia apoi discutăm despre relațiile dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit. Jean-Claude Juncker este foarte stabil în susțineri. Prioritățile sunt cetățenii europeni din Marea Britanie și cei britanici de pe continent, reglementarea angajamentelor financiare, viitorul serviciilor financiare. Angela Merkel nu lasă loc la interpretări: discutăm despre ieșirea Regatului Unit, discutăm despre cetățenii celor două părți, reglăm conturile și abia apoi discutăm despre relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, cu observația că o țară terță nu poate avea aceleași drepturi sau drepturi mai avantajoase ca o țară membră.

Discursul Angelei Merkel în fața Budestagului a „deranjat” cabinetul May care s-a „revoltat”. Mai ales că Angela Merkel a atras atenția asupra faptului că la Londra unii se îmbată cu iluzii. May a acuzat chiar celelalte 27 state membre ale UE că s-au unit ca să pedepsească Marea Britanie. Hm. Poate ar fi bine ca cineva să informeze insularii că o vorbă din România spune cam așa, în sens peiorativ: ce faci cu mâna ta, se numește lucru manual !

România, după cum afirmă președintele Iohannis are o poziție care nu diferă de cea a oficialilor europeni arătați mai sus.

Pentru mine, cel mai important este să discutăm despre oameni, oamenii sunt cel mai important lucru. Asta înseamnă pentru noi foarte concret românii care trăiesc în Marea Britanie, dar aici putem să-i includem și pe britanicii care trăiesc în România, dar care sunt relativ mai puțini, iar dacă extrapolăm la nivelul Uniunii, atunci vorbim aici despre cetățenii europeni care trăiesc, muncesc în Marea Britanie. Aceste lucruri trebuie lămurite primele. Acești oameni trebuie să știe ce-i așteaptă, sunt milioane de europeni care s-au ghidat după libera circulație, și-au stabilit reședința, și-au căutat și găsit locuri de muncă și trebuie să ținem cont de aceste chestiuni, inclusiv trebuie să mergem și până la pensii și trebuie să negociem aceste lucruri

Ieri am citit niște analize în presa britanică. Problema oamenilor este foarte sensibilă și nu este exclus ca ea să fie mult mai complicată decât o prezintă presa din România (care este de cea mai slabă calitate posibilă !). Nu este vorba doar despre locurile de muncă, este vorba despre drepturi pe care nu le mai pot folosi europenii stabiliți în Marea Britanie dar și britanicii stabiliți pe continent. Briții vorbeau foarte alarmați despre asigurările de sănătate și cele de pensii ! O perioadă de timp, imediat după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană vor fi aplicate la literă toate prevederile naționale privind circulația persoanelor, bunurilor acestora, serviciile financiare, mărfurile etc. În spatele tuturor acestor probleme sunt oamenii. Cei care astăzi au beneficiul regulilor comune la nivelul Uniunii Europene. Până când Uniunea Europeană nu va încheia acorduri punctuale cu Regatul Unit privind aceste probleme, costurile oamenilor care călătoresc în Marea Britanie vor crește simțitor. Evident, britanicii au partea lor de creștere a costurilor unei călătorii pe continent. Nu știu cât este de exactă factura prezentată ca exemplu privind asigurarea de sănătate privată pentru călătoria pe timp de o săptămână a unui britanic în Franța, de exemplu, dar ei spun că ar costa între 900 și 1200 de lire sterline ! Astăzi, briții beneficiază de sistemul european care permite ca instituția sanitară care a asigurat unui englez asistența medicală să își recupereze cheltuielile din sistemul englez de sănătate racordat la sistemul european.

Un articol care descrie foarte bine o situație catastrofală privind situația continentalilor stabiliți chiar de zeci de ani în Marea Britanie este aici. Birocrație excesivă și cereri absurde pentru o persoană care are zeci de ani în Marea Britanie dacă astăzi, când Brexit-ul schimbă regulile, vrea să își definitiveze rezidența. Culmea, peste o treime din cererile depuse până acum au fost respinse ! Concluzii sunt mai multe. Una dintre ele este că guvernul conservator vrea să îi dea afară din țară pe continentalii europeni iar o alta că guvernul May trăiește într-o lume paralelă față de lumea oamenilor care vor fi afectați grav de Brexit. Lucrurile acestea se știu pe continent. Se știu și în România pentru că printre cei afectați sunt și români.

Trebuie să stabilim foarte clar obligațiile financiare care rezultă din Brexit, cum se pot calcula, cum se pot stinge, fiindcă toată lumea are programe europene în derulare, iar pentru România acestea sunt extrem de importante, sunt banii pentru coeziune, pentru agricultură ș.a.m.d. și trebuie să știm foarte bine pe ce bani putem să contăm și la ce bani avem dreptul

Nota estimativă a CE pomenește de vreo 60 miliarde de euro. Când s-a construit bugetul și s-au aprobat programele UE până în 2020 nebunia Brexit nu era luată în calcul. Acum costă. Costă pentru că până la momentul ieșirii, britanicii sunt la rândul lor beneficiarii programelor europene de coeziune, pentru agricultură, pentru ce au mai aplicat ei. Din presa britanică am aflat de programele pe agricultură care se vor opri, iar cabinetul May nu poate să le mai susțină, programele pe învățământ și cercetare de la care britanicii vor fi excluși, programele de coeziune și dezvoltare rurală despre care și-au dat seama că le au comunitățile cu brexiteri și că vor dispare în viitor. La asta se vor adăuga pierderile care sunt calculate acum de către brexiteri la o limită foarte-foarte scăzută. Treaba lor. La CE se lucrează foarte serios, punctual.

Nu se poate să avem de la început simultan negocieri pentru ieșire și pentru situația de după. Relația dintre UE și Marea Britanie nu poate fi negociată simultan cu ieșirea ordonată, cum spunem noi. (...) Nu sunt de acord să se negocieze sectorial și bilateral. UE 27 trebuie să fie unită, să negocieze pe o singură voce și rezultatul nu poate să fie unul pe bucățele. (...) Toți pentru unul, unul pentru toți și nimic nu este agreat până nu se agreează totul

În timp ce scriam la acest articol am trecut pe la „Independent” unde am găsit un articol nou, o alertă: liderii UE au fost de acord cu liniile de negociere „integral, în unanimitate și în mai puțin de 15 minute”.

Este o veste bună. Pentru noi.

Președintele Iohannis nu a putut scăpa de „Antena 3”. O jurnalistă a acestei televiziuni de propagandă PSD-ist populistă a încercat să bage bățul prin gard, a încercat să provoace scandal, de fapt. Președintele Iohannis a răspuns calm.

Nu suntem tratați ca țară de mâna a doua, dar sigur mai avem mult de lucru până putem spune că ajungem la nucleul Uniunii, dar noi avem această ambiție și cred că avem toate șansele să ajungem acolo.

Când se vor opri cei de la Antena 3 de la a provoca și susține denigrarea României ?

Sursa: Agerpres

Habemus #EUCO Presidentum, scrie pe Twitter primul-ministru luxemburghez, Xavier Bettel

Polonezu liberal Doald Tusk a fost reales de membrii Consiliului European pentru încă un mandat.

Polonia, țară în care ultranaționaliștii sunt la putere, a fost singura țară care s-a opus realegerii !

26 pentru la 1 împotrivă !

Liberalul Tusk a arătat de ce sunt buni liberalii. Știu să facă o societate să funcționeze !