Ludovic Orban, discurs la prezentarea Programului politic al PNL pentru europarlamentare

DISCURSUL PREȘEDINTELUI PNL, LUDOVIC ORBAN, LA EVENIMENTUL DE PREZENTARE A PROGRAMULUI POLITIC AL PNL PENTRU ALEGERILE EUROPARLAMENTARE DIN 26 MAI 2019

Bună seara!

Mulțumim mult că ați răspuns invitației de a participa la acest eveniment de lansare a Programului Partidului Național Liberal pentru alegerile europarlamentare.

Aș vrea să salut ambasadorii și reprezentanții ambasadelor care au răspuns invitației. Aș vrea să salut președinții de organizații patronale,  președinții de organizații profesionale, președinții de sindicate, de asemenea, reprezentanții mediului academic care au răspuns invitației noastre, de asemenea, tuturor celor care sunt prezenți pentru a asista la acest moment important al alegerilor pentru Parlamentul European.

Vreau să spun din start că alegerile pentru Parlamentul European sunt fundamentale pentru evoluția României. Odată ce  România a luat decizia să fie membru al Uniunii Europene, ne-am asumat un destin european, ne-am asumat să respectăm valorile, principiile, regulile care stau la baza funcționării Uniunii Europene.

De asemenea, consider că avem misiunea de a fructifica la maxim în beneficiul României toate avantajele care decurg din statutul de membru al Uniunii Europene, pe care îl are România. Sloganul nostru de campanie este „România în primul rând“.  Sigur că unii imediat au sărit pe noi și au spus că este un slogan naționalist.  Acest slogan, de fapt, exprimă voința noastră, a liberalilor, și sunt convins că voința fiecăruia dintre români este ca România să fie în primul rând al Uniunii Europene, România să fie partener egal la toate deciziile care se iau la nivelul Uniunii Europene, România să fie un stat respectat, un stat apreciat, un stat care poate să influențeze deciziile la nivel european.

Se știe că mai mult de jumătate din reglementările care ne afectează viața, nu sunt hotărâte în Parlamentul Național, ci sunt hotărâte la nivelul instituțiilor europene, în mecanismul de codecizie dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană.

Reglementările de la nivel european pot să genereze avantaje dar în anumite cazuri pot să genereze dezavantaje pentru România sau pentru cetățenii români.

Misiunea principală a celor care reprezintă România în Parlamentul European și în instituțiile europene este aceea de a utiliza toate pârghiile de negociere pe care le au la dispoziție pentru a reuși să influențeze deciziile la nivel european în favoarea României iar deciziile să genereze efecte benefice pentru România.

Un al doilea punct pe care îl consider extrem de important este acela că România are o serie de oportunități, de șanse, pe care trebuie să știe să le fructifice. De asemenea, are acces la resurse pe care trebuie să le folosească pentru atingerea obiectivelor fundamentale ale țării. România, cred că trebuie să-și fixeze ca obiectiv principal dezvoltarea economică, o dezvoltare economică care să se bazeze pe fundamente solide, o creștere economică care să se bazeze pe motoare de creștere economică solide care într-adevăr să genereze o creștere, o dezvoltare și o creștere sustenabilă a veniturilor cetățenilor săi.

Pentru noi, un obiectiv fundamental este acela ca într-un timp cât mai scurt, venitul românilor să ajungă cât mai aproape de venitul mediul al Uniunii Europene, pentru că oriunde mergi, prețurile s-au aliniat cât mai aproape de nivelul european, ori noi trebuie să generăm acele politici economice, sigur fructificând toate oportunitățile și avantajele pe care le avem de pe urma statutului de membru al Uniunii Europene, pentru a asigura dezvoltarea economică care să le permită românilor să trăiască mai bine.

Partidul Național Liberal este convins că România poate fi puternică dacă Uniunea Europeană este puternică și unită. România trebuie să militeze pentru o integrare cât mai profundă la nivel european , România trebuie să militeze pentru o Europă unită și România trebuie să militeze pentru o Europă care să-i garanteze fiecărui cetățean al său democrația, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, funcționarea statului de drept și oportunități pentru a reuși în viață.

Partidul Național Liberal își propune câteva lucruri care vor fi detaliate de colegii mei dar la care am să mă refer în câteva rânduri simple.

Următorul exercițiu financiar multianual, să pună la dispoziția României resurse cel puțin egale cu exercițiul financiar 2014 – 2020 și asta, in condițiile în care, în mod evident ca urmare a Brexit-ului care cel mai probabil se va întâmpla, va exista o scădere a bugetului Uniunii Europene.

Menținerea politicii de coeziune ca o axă fundamentală a politicilor la nivel european care să permită cu adevărat o dezvoltare a tuturor regiunilor și țărilor, care să permită cu adevărat fiecărui cetățean al Uniunii Europene să poată să aibă venituri decente și să poată să se realizeze în viață iar acest lucru să conducă și la oprirea celui mare exod care există la nivel european, care este exodul românilor care și-au căutat norocul în alte țări ale Uniunii Europene și care chiar să ducă la reîntoarcerea multor români în România, oferindu-le cu adevărat ceea ce așteaptă de la noi.

Cred că trebuie să ne propunem și noi, ca Partid Național Liberal, să utilizăm toate resursele care există la dispoziția României, pentru a susține capitalul românesc, pentru a-i crește competitivitatea, pentru a avea acces la fondurile de cercetare și inovare, atât la fondurile de cercetare și inovare, care vin în cadrul acordului, parteneriatului dintre Comisia Europeană și România, cât și accesul la fondurile de inovare și cercetare care sunt accesibile direct la Bruxelles.

România, astăzi, pe exercițiul financiar actual este pe ultimul loc ca acces la resurse financiare pentru inovare și cercetare din fondurile care sunt accesibile la nivelul Uniunii Europene direct. Acest lucru de accesare a fondurilor europene direct la Bruxelles, trebuie să se producă și în alte domenii de activitate, ori pentru asta trebuie să învățăm toate firmele, toate entitățile publice, toți cetățenii români să învețe să scrie proiecte, să aibă capacitatea ca aceste proiecte să fie eligibile, să genereze teme de cercetare cu adevărat  care să genereze un progres în toate domeniile de activitate.

De asemenea, Europa înseamnă civilizație, Europa înseamnă calitatea vieții. Ne propunem să fructificăm toate resursele care ne sunt puse la dispoziție, nu cum se întâmplă astăzi, în care miliarde de euro sunt ținuți la granița țării, fără nici un fel de șansă de a putea să îi aducem în țară, din cauza incompetenței și centralismului birocratic al unor guvernanți. Toate resursele trebuie folosite pentru a asigura calitatea vieții pentru cetățenii români, indiferent dacă trăiesc în municipii, orașe sau în mediul rural.

Investițiile în infrastructura aferentă, infrastructura privitoare la apă, la canalizare, rețeaua de gaz și toate celelalte elemente care fac parte din serviciile publice minime de care beneficiază orice cetățean, trebuie să fie la dispoziția fiecărui român.

De asemenea, avem bani și trebuie să îi folosim inteligent, să creștem calitatea serviciilor medicale, adică să avem servicii medicale la standardele, de asemenea, să creștem calitatea educației prin investiții inteligente atât în creșterea performanțelor universităților cât și în dezvoltarea instituțiilor de învățământ preuniversitar, cu precădere pe sistemul de învățământ profesional și tehnic care, în ultimii 15 ani de zile a fost pus între paranteze și care ne-au creat o mare problemă de mână de lucru, care afectează inclusiv capacitatea de a atrage investiții pentru dezvoltarea României.

În materie de politică externă, vreau să spun răspicat că partidul Național Liberal este susținător al Parteneriatului Estic și susține integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. De asemenea, suntem susținători fermi ai unei solidarități Euro-Atlantice, a unei solidarități între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, ca unică garanție care poate să confere siguranță, securitate fiecărui cetățean al Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând ne angajăm, dar acest lucru depinde și de ce se va întâmpla la alegerile europarlamentare, să atingem câteva obiective care într-adevăr să pună România pe picior de egalitate cu celelalte țări ale Uniunii Europene. Primul este încetarea MCV, sigur că nu așa cum își imaginează alții. Încetarea MCV nu se poate realiza decât  transpunând în legislația din România, recomandările din cadrul MCV, recomandările Comisiei de la Veneția și respectând principiile cuprinse în articolul 2 privind statul de drept din Tratatul Uniunii Europene.

De asemenea, ne angajăm ca în maxim un an de la preluarea guvernării, România să devină țară membră Schengen, românii să circule liberi așa cum circulă orice alți cetățeni din spațiul Schengen. De asemenea, ca adepți a unei integrări cât mai profunde la nivel european și a implicării României într-o integrare cât mai profundă cu celelalte state, susținem și ne angajăm ca obiectiv fundamental, aderarea României la zona euro pentru că asta conferă o garanție că România va face parte din grupul statelor, să nu-i spunem nucleul dur,  dar care constituie un nucleu puternic iar trecerea la euro va furniza României o serie de avantaje pe care nu le are astăzi.

Închei intervenția mea prin a vă spune că acest program pe care vi-l prezentăm astăzi, nu este un program închis, este un program deschis. Orice parte a societății românești dorește să își aducă o contribuție, să ne furnizeze idei pentru îmbunătățirea programului, suntem deschiși să preluăm orice fel de propunere serioasă, orice fel de idee serioasă care poate să aducă avantaje României și care poate să confere României statutul pe care îl merită la nivelul Uniunii Europene.
 

Răspunsuri la întrebări

Domnul Jianu, am prezentat un program, era normal să vă prezentăm pe scurt programul. Știți foarte bine că de fiecare dată când ați vrut să discutați cu mine, am fost prezent și v-am lăsat pe dumneavoastră să spuneți și de multe ori am și făcut ce ne-ați spus. Vă aduc aminte proiectul de lege anti-birocrație, care pleacă de la dumneavoastră și care a fost înaintat de Florin Cîțu, sprijinit de grupul Partidului Național Liberal.

 

Totdeauna ascultăm mediul de afaceri și știți foarte bine lucrul acesta, că nu o spun demagogic, ca să obțin voturi, ci o spun pentru că izvorul dezvoltării, sursa dezvoltării sunt inițiativele individuale în domeniul economic, ca și în alte domenii, ale unor oameni care au curaj, care își asumă riscuri, care își asumă răspunderi și pot să  facă, așa cum am văzut de exemplu la Titu, dintr-un câmp pe care nu exista nimic, să facă fabrici cu investiții de peste 50 de milioane și care au peste o mie de angajați și care sunt niște parteneri pentru niște companii foarte serioase.

 

Nu există altă sursă de dezvoltare decât inițiativa individuală. România antreprenorială despre care s-a vorbit și am să-i răspund colegului care mi-a vorbit despre tineret. Cel mai mare serviciu pe care vi-l putem face vouă, tinerilor, este să vă asigurăm o educație antreprenorială, o educație în care să nu fiți îndopați ca gâștele cu informații, cu un transfer de cunoștințe din partea unei autorități către niște ascultători ci să vă dezvoltăm parametrii inteligenței, care înseamnă asociativitate, capacitate de analiză și sinteză, să dezvoltăm din punct de vedere caracterial, să construim personalități și mai ales să-i pregătim pe oameni, pentru că viața este o competiție, nicidecum un loc unde cineva te ține în brațe și îți oferă un loc în care să trăiești bine.

 

Nu poți să fii mai bun, să câștigi mai bine , dacă nu evoluezi, dacă nu înveți, dacă nu te adaptezi la modificările din ce în ce mai rapide și dacă nu ai capacitatea de a fi mai bun în domeniul pe care îl practici.

 

Am să-i răspund domnului Dragoș Anastasiu care s-a referit, într-adevăr, la reglementări care nici nouă nu ne plac, vă spun foarte sincer. Să dai amenzi pe cifra de afaceri este, de fapt, o modalitate de a închide firma atunci când nu-ți convine concurența. Practica asta este folosită și de cei care guvernează astăzi, vedeți foarte bine că și ei vin cu aceleași povești, cu amenzi pe cifra de afaceri.

 

Legea prevenției este dată la mișto, că în realitate nu se aplică legea prevenției. În realitate, controalele tabără peste orice fel de investitor, în special investitorii români și nu cu dorința de a-i ajuta și de a-i îndrepta și de a le corecta comportamentul, să spun, incorect în piață, ci cu dorința de a colecta altceva decât venituri la bugetul statului. Știm foarte bine aceste practici și vă garantez că din punctul nostru de vedere, nicio instituție a statului nu are dreptul să controleze o firmă care funcționează normal pe piață, asupra căreia nu există plângeri serioase, care își plătește taxele și impozitele la termen, nu au ce să caute la firmele respective, pentru că dacă e să găsești ceva, cu hățișul legislativ care există în România, la care mai adăugăm și hățișul de reglementări europene, la care mai adăugăm și hățișul de hotărâri de Consiliu local sau dispoziții de primar, aproape nicio firmă din România nu poate să respecte strict legea. Imposibil să nu găsești mici lucruri care nu funcționează.

 

În ceea ce privește standardele, știm foarte bine că se manifestă la nivelul Uniunii Europene această tendință, anume a statelor puternice care au mult mai multă experiență, care au businessurile din diferite domenii evoluate și la care e foarte greu să te opui. De aceea am spus că sunt reglementări la nivel european care nu avantajează România. Ca să poți să împiedici adoptarea unor astfel de reglementări trebuie să ai capacitatea de a coaliza în jurul tău interese similare, care să poată să ducă la o majoritate în Parlamentul European, care vă spun sincer, singurul loc în care poți să oprești cu adevărat o reglementare care să conțină elemente implicite sau explicite discriminatorii între diferitele categorii de companii din diferite domenii, este Parlamentul European. Să nu credeți că în Consiliul European există vreo șansă sau la nivelul Comisiei Europene, decât dacă în mod excepțional e un Comisar care te reprezintă pe tine, pe domeniul respectiv.

 

În ceea ce privește industria petrochimică. Noi ne-am referit la ce mai exista în viață. Deci este o reglementare care vrea să stabilească un conținut maxim de cadmiu în fertilizanți, care dacă ar fi fost adoptată în forma inițială închideam și Azomureș și ce mai funcționează. Punerea pe butuci a industriei petrochimice a fost anterioară, asta nu înseamnă că nu poate fi relansată producția în domeniul respectiv în condiții de competitivitate pe piață.

 

În ceea ce privește chestiunile de susținere a exporturilor. În primul rând, vreau să spun un lucru. Noi trebuie să asigurăm condiții de acces pe piața românească pentru producătorii români în multe domenii și, în mod evident, să susținem expansiunea regională și dezvoltarea pe piața europeană a tuturor producătorilor care pot fi competitivi și care au produse cu care pot concura la nivel european. Lucrul asta se poate realiza și știți foarte bine că există pârghii prin care se realizează.

 

În privința aderării la zona euro sunt cinci criterii care trebuie respectate. La momentul la care ăștia au venit la putere noi îndeplineam trei criterii și jumătate. Astăzi numai îndeplinim niciun criteriu de aderare la zona euro și în continuare exportatorii, după opinia mea, sunt dezavantajați pentru că cursul de schimb nu  reflectă realitatea din economie.

 

Atunci când ai un deficit comercial de 15 miliarde de euro, adică diferență, importuri mai mari decât exporturile cu 15 miliarde, e clar că e o bubă în materie de curs. Atunci când ai o serie de alți indicatori economici care îți spun că orice fel de intervenție artificială în evoluția relației dintre euro și leu dezavantajează economia românească, în mod clar trebuie să te ghidezi pe niște lucruri care nu depind numai de europarlamentari, ci de  Guvern, de Guvernul național și de măsurile normale pe care trebuie să le ia un astfel de Guvern.

 

Aderarea la zona euro ne-o asumăm, v-am spus, în condițiile în care vom lua guvernarea, iar aderarea presupune restabilirea echilibrelor economice, îndeplinirea condițiilor. O economie competitivă, o economie care într-adevăr să se bizuie pe o creștere sănătoasă, nu pe creștere pe hârtie, prin stimularea cererii în mod artificial prin creșterea veniturilor în sectorul public și a altor categorii de  ajutoare sociale, pensii care sunt plătite tot din bani publici și care să-ți facă praf echilibrele economice între cerere și ofertă și care să ducă la inflație și la toate celelalte categorii de dezechilibre. Întreprinzătorul român are nevoie de stabilitate nu numai din punct de vedere legislativ, fiscal și de predictibilitate, are nevoie de o economie sănătoasă cu echilibre bine puse la punct în care cu adevărat să poată să-și facă planul de afaceri pe termen mediu și lung.

 

 Mai este o chestiune la care vreau să mă refer, la un milion de startup-uri. Resursele  europene care sunt la dispoziția întreprinzătorilor români sunt limitate, fără nici un fel de discuții din partea Uniunii Europene, la asta mă refer. Aici a existat o tendință. Știți foarte bine că programul Junker e accesibil și întreprinzătorilor,  numai că trebuiau să apară și facilitatorii  care să intre în programul asta, bănci sau alte categorii de facilitatori care să devină implementatori ai programului Juncker , adică să aducă resurse financiare pe care să le pună la dispoziția investitorilor într-un sistem de cofinanțare pentru dezvoltarea diferitelor afaceri

 

Nu prea s-a întâmplat lucrul acesta în România și dacă ne uităm la utilizarea resurselor pe programul Junker, o să vedem că România este pe ultimele locuri. În ceea ce privește un milion de startup-uri , sună așa generic.  Și aici cu startup-urile, decât să dau startup-uri așa cum au dat ăștia, ca să plătesc salarii, nu plătesc ajutor social, plătesc niște salarii pentru niște afaceri care sunt muribunde, din start. Decât să arunc banii pe apa sâmbetei, mai bine susțin dezvoltarea companiilor care, cât de cât au o minimă viabilitate și care ar putea să devină niște competitori reali pe piața europeană. Sigur, asupra acestor lucruri o să discutăm mai în detaliu. Vreau să fiți convinși că reprezentanții Partidului Național Liberal, nu că suntem deschiși să discutăm programul acesta, oricând, mediul de afaceri are interese, are obiective, crede că poate găsi un sprijin în europarlamentarii Partidului Național Liberal, suntem prezenți și vă reprezentăm pentru că suntem europeni în România dar suntem și români în Europa în același timp.

PNL la bilanț parlamentar în 2018 (de etapă)

Inițiative legislative

1. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor

Nr. proiect:  BP666/2018; Cdep;  PNL, USR, PMP, Neafiliați; Regulament C Dep

Pentru ca și opoziția să‐şi poată exprima punctul său de vedere cu privire la Preşedintele Camerei Deputaţilor şi pentru ca acest punct de vedere să se materializeze intr‐un act cu putere juridică infraconstituţională este necesară completarea conţinutului art.26 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în sensul că revocarea din funcţia de preşedinte să poată fi propusă şi de o treime din numărul total al deputaţilor, care reprezintă voinţa politică a unui număr semnificativ de membri ai Camerei Deputaţilor.

2.  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

Nr. proiect: BP667/2018; Cdep și Senat; PNL; Juridic

Se propune introducerea controlului de constituţionalitate asupra motivelor care justifică urgenţa unei ordonanţe de urgenţă, din oficiu, de către Curtea Constituţională, după adoptarea acesteia de către
Guvern, până la momentul înregistrării la Camera competentă să o dezbată şi până la momentul publicării în Monitorul Oficial. Transmiterea către Camera parlamentară competentă să o dezbată şi
publicarea în Monitorul Oficial se realizează după efectuarea controlului de constituționalitate.
De asemenea, inițiativa conține reglementari privind conflictele juridice de natură constituțională între autorități publice.

3.  Propunere legislativă privind înfiinţarea abatoarelor mobile având ca obiect activitatea de abatorizare a animalelor şi comercializarea cărnii

Nr. proiect:  BP603/2018, B455/2018; Cdep și Senat; PNL, UDMR; Agricultură

4. Propunere legislativă pentru modificarea alin.(11) şi alin.(12) ale art. 29 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Nr. proiect: BP601/2018, B446/2018; Cdep; PNL; Muncă;

Posibilitatea ca locurile de muncă să fie menținute în condiții deosebite, prin reînoirea periodică, din 3 în 3 ani, a avizelor de încadrare pe baza metodologiei stabilite prin HG, începând cu 1 ianuarie 2019

5.  Propunere legislativă pentru modificarea alin.(1), lit.a) şi b) al art.3 din Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii

Nr. proiect:  BP627/2018; Cdep; PNL; Muncă

Majorarea cuantumului alocației cu 50% pentru copii cu vârste între 0‐2 ani, respectiv 300 lei și cu 80% pentru copii între 2‐18 ani, care vor beneficia de 150 lei.

6.  Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul drepturilor veteranilor de război, invalizilor si văduvelor de război

Nr. proiect:  B499/2018; Senat; PNL; Muncă

Mărirea indemnizațiilor pentru invalizii de război, veteranii de război și văduvele de război și acordarea unui premiu financiar în cuantum de 5000 de lei pentru veteranii de război și văduvele de război, doar în acest an, ca fiind Anul Centenarului

7.  Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 95/2002 privind circulația pe drumurile publice, Republicată

Nr. proiect: B474/2018; Senat; PNL; Transporturi

Modificarea unor prevederi ale Codului rutier în ceea ce priveşte posibilitatea pe care o pot avea şoferii ‐ de a li se anula 2 puncte de penalizare în urma vizionării unor materiale educative despre
urmările grave ale neatenţiei în trafic sau ale unui comportament neadecvat la volan. De asemenea s‐a propus suspendarea permisului pentru posesorul cu o vechime mai mică de 1 an de zile la cumularea a 12 puncte de penalizare, nu 15 ca în cazul celorlalţi şoferi.

MOȚIUNI PARLAMENTARE inițiate de PNL

A doua sesiune parlamentară din 2018:

Administrație și Interne - "Bastoanele PSD peste obrazul democrației românești"
Agricultură - "Dupa ciuma lui Caragea, Romania lovita de pesta lui Daea"
Finanțe - "Tripleta Dăncilă-Vâlcov-Teodorovici sugrumă administraţia publică locală din România"
Economie - Dănuț Andrușcă sau cum să destabilizezi deliberat economia României. Incompetența falimentează România - respinsă de Biroul Permanent
Transporturi - România sub orânduirea PSD - rușinea Europei la infrastructura de transport

Prima sesiune parlamentară din 2018:

Moțiune de cenzură - "Demiterea Guvernului Dragnea-Dăncilă, o urgență națională!"
Economie - "Daniel Andrușcă, piesă de mobilier în minister. Incompetenţa falimentează România!"
Finanțe - "Harababura fiscală PSD-ALDE te lasă fără banii tăi de pensie!"
Educație - "PSD vinde locurile în Universități clientelei sale politice"
Sănătate - PSDragnea duce sănătatea în moarte clinică
Fonduri europene - Absorbţia banilor comunitari - o catastrofă marca PSD-ALDE
Cultură - PSD calcă în picioare cea mai mare sărbătoare a românilor de pretutindeni - Centenarul Marii Uniri
Educație - Educați România, nu o pesedizați!
Muncă - Lia Olguța Vasilescu -  Ministrul minciunii și al injustiției sociale

Pentru că niște foarte zgomotoși adversari ai PNL tot propagă informații false, m-am decis să pun această situație. Progresiștii de stânga (doar acolo se adună progresiștii sau așa zișii progresiști) din USR și conservatorii-progresiști (oximoron, evident!) din PSD sau social-liberalii din ALDE (un fel de terci ideologic) lansează tot felul de petarde propagandistice care duc oamenii în eroare.

Faptul că PNL a atacat toate domeniile administrației publice prin moțiuni simple evidențiază, fără drept de apel, că are atât oamenii competenți să cunoască și să conducă respectivele domenii în situația în care PNL ar accede la guvernare cât și o abordare ideologică coerentă cu privire la aceste teme. Programul politic al PNL, conservator-liberal, adică un liberalism raportat la realitatea socială din România (populația țării este fără doar și poate conservatoare, la fel ca populația tuturor țărilor, inclusiv din UE) are și elementele de bază al poziției partidului față de domeniile de administrare publică în situația în care va ajunge la guvernare. O guvernare liberală are evident o orientare către dezvoltarea țării pe baze sustenabile. Tocmai grija față de cetățean și familia lui face ca PNL să adopte și să susțină acele politici publice care nu pun în pericol situația cetățeanului și a familiei sale. Poate pricep și unii „contestatari” cu drag de „socialism radical”, cei care reclamă superioritatea intereselor generale ale comunității (?!) în dauna intereselor personale ale cetățenilor care formează comunitatea!

Reforma administrativă este vitală. Sunt necesare precizări

Organizarea României pe Regiuni de dezvoltare

Președintele Iohannis a revenit, cu ocazia evenimentului generat de Gala Asociației Municipiilor din România, la mai vechea problemă a reformei administrative, într-un discurs rostit în fața primarilor.

Față de unii jurnaliști care se grăbesc să anunțe pompos că „Președintele Iohannis anunță desființarea județelor”, anunț și eu, tot pompos, că jurnaliștii fac o cruntă dezinformare. Ca de obicei. Nu ar strica ca „onorabilii” jurnaliști sau analiști de doi bani bucata să mai pună mâna pe carte, de preferință pe cărți serioase, să se mai uite pe Constituție exact la Titlul I, art. 3, unde este prevăzut modul cum este organizată România:

(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ în comune, orașe și județe. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii.

Orice modificare a organizării administrative a teritoriului presupune o modificare a Constituției. Nu este cazul.

Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale! Cei care jonglează cu diferite idei, una mai năstrușnică ca cealaltă, ar trebui să se abțină. Dar nu au interesul, bănuiesc. Ei vor să inducă teama. Iau de pe site-ul „mdrap” niște explicații.

„Dezvoltarea regionala este un concept nou ce urmareste impulsionarea si diversificarea activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat, contributia la reducerea somajului si nu in cele din urma sa conduca la o imbunatatire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicata politica de dezvoltare regionala s-au infiintat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Romaniei. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe judete. Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica, fiind rezultatul unui acord liber intre consiliile judetene si cele locale.

Politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovate de autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea intreprinderilor, piata fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului inconjurator, dezvoltare rurala, sanatate, educatie, invatamant, cultura.”

Președintele Iohannis, foarte bun cunoscător al situației (să nu uităm că a lucrat, fiind la PNL, la proiectul dezvoltării regionale și reformei administrației!), a arătat și ce s-ar putea face pentru ca dezvoltarea României să fie așezată pe o temelie solidă. Da, este adevărat, nu s-a referit la județe ci la regiuni. Dacă se citește pagina la care am pus legătura, se va observa că președintele Klaus Iohannis s-a referit la proiecte care să fie destinate regiunilor, proiecte care să depășească limitele județelor și, mai ales, proiecte care să sprijine centrele de dezvoltare - municipiile, orașele,  comunele -, prin descentralizarea administrativă. Alocuțiunea se poate citi aici.

„Dintre urgențe, descentralizarea este, după părerea mea, de departe una dintre prioritățile momentului. Acest proces, a devenit de-a lungul timpului, un subiect îndelung dezbătut și menționat, însă el nu a fost pus în practică din cauza, probabil, a superficialității cu care a fost tratat. Iar zilele acestea trăim iarăși unul dintre acele momente când se încearcă schimbarea întregii baze a Codului Fiscal fără ca aceste lucruri să fie, în detaliu discutate, de exemplu, cu dumneavoastră. Sper să reușiți să convingeți guvernanții că lucrurile pot fi rezolvate și mai bine.”

„Este o realitate tristă, nu doar cazul menționat, ci și în alte domenii cheie, o consecință a faptului că în România lipsește deseori viziunea unitară pe termen lung.

Acum, după zece ani de apartenență la Uniunea Europeană, cred că suntem cu toții conștienți că nu mai poate fi amânată o reformă administrativ-teritorială.

Fără îndoială, aceasta este singura soluție pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni și singura prin care se poate asigura armonizarea economică și socială între acestea.”

Mă opresc puțin aici. Se referă la „o reformă administrativ-teritorială”. Să apelăm la DEX, la primul sens al termenului „reformă”: ”Transformare politică, economică, socială, cu caracter limitat sau de structură pentru a realiza un progres.”

Este evident că se referă la „descentralizarea” de care a făcut vorbire la început. Trecere unor competențe de la nivelul central al administrației publice la nivel local, realizarea independenței financiare a autorităților publice locale, transferul deciziei financiare la nivelul administrației publice locale, transferul patrimoniului imobiliar deținut de instituțiile centrale pe plan local către autoritățile administrației publice locale, modificarea și completarea legilor în materie pentru realizarea descentralizării etc. sunt părți ale unei reforme.

Revin cu atenționarea că această reformă se poate realiza înainte de o modificare a Constituției! Guvernul are posibilitatea să își înființeze, cu aprobarea Parlamentului, unități de administrare a programelor de dezvoltare la nivelul regiunilor! Pentru asta însă trebuie voință. Este nevoie și de inteligență, dar dacă sunt puși să coordoneze regiunile unii care sunt de calitatea unor ministri sau parlamentari, sunt slabe speranțe ca ceva bun să fie realizat.

Dacian Cioloș și Platforma România 100. Proiectul lui politic.

Dacian Cioloș a ieșit cu proiectul lui politic în fața cetățenilor. Profit. Îl preiau și îl pun aici pe blog. Bine, îi preiau și introducerea. Sunt abuziv dar nu mă pot abține. Apoi, rostul acestui blog este să împart cu cititorii informația care îmi place.

De ce?
Am promis că nu voi candida în aceste alegeri și că nu mă voi implica politic pe durata acestui mandat. Decizia mea rămâne fermă, iar Guvernul pe care îl conduc rămâne unul independent.

Mandatul de Premier pe care l-am preluat în noiembrie 2015 a avut obiectivul de a asigura stabilitatea politică și economică a țării. Totodată, a avut rostul de a da partidelor politice răgazul necesar să se reformeze, să recâștige încrederea oamenilor, să se deschidă mai mult spre societate.

Unele partide nu par să fi mers pe această cale. Acest an de guvernare excepțională, independentă politic, a fost pentru ele doar o formă de a trage de timp, pentru a lăsa să se domolească energiile descătușate de #Colectiv. În esență, modul lor de a se raporta la oameni, la alegători, a rămas același.

Am dorit să arătăm că România se poate guverna și altfel – cu onestitate, corectitudine, integritate. Eu cred că în România poate exista un alt mod de a administra interesul public, deschis, în dialog cu oamenii, pornind de la ideea ca interesul general este mai bine servit de o administrație profesionistă și nu politizată. Asta am început să fac în acest an. Nu totul a mers bine, dar am încercat să corectăm cu onestitate greșelile făcute.

Dar, tocmai pentru că acum am această experiență, cred că schimbarea poate să continue. Din punctul meu de vedere, un proiect de guvernare după alegerile din 11 Decembrie 2016, ar trebui dezvoltat în baza unor principii asumate public, susținute de partidele, de oamenii politici, de grupurile civice sau organizațiile societății civile, de oamenii de afaceri, de fiecare dintre noi, cei care credem că această schimbare e necesară.

În 2018, România va celebra centenarul Marii Uniri. 100 de ani au însemnat cicluri dramatice, de la totalitarism către democrație, de la războaie și crize profunde la integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Dacă vrem ca România să crească, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Avem nevoie de o reîmprospătare profundă a clasei politice, de principii pe care noi, ca societate, să ni le asumăm dincolo de angajamente politice și cicluri electorale.

De aceea, vă propun Platforma #Romania100 – România la 100 de ani - 10 principii ale unei guvernări pentru cetățeni, însoțite de un portofoliu de proiecte naționale care cred că ar trebui continuate sau începute de guvernul viitor. O platformă pentru a ne recâștiga încrederea în România și în noi înșine.

Dacian Cioloș

Păi, cam așa este.

Platforma România 100 este aici.

Da, am semnat pentru susținerea ei.

Ieri s-a încheiat o etapă. Pas cu pas. Eu îi pun punct. De azi se desfășoară alta. Tot la pas.

Peste niște zile ajungem la împlinirea unui an de când societatea civilă și PNL l-au impus pe Klaus Iohannis ca Președinte al României în competiția aceleiași societăți civile și a PNL cu sistemul politic construit de PSD.

Adrian Năstase care a lăudat „inteligența” lui Ponta care a demisionat din funcția de prim-ministru a constatat, mai apoi, că situația PSD începe să devină dramatică. Cu un an în urmă, PSD avea Guvernul, Parlamentul și era pe cale să cucerească și Președinția. A pierdut Președinția, acum a pierdut Guvernul și sunt destule șanse să piardă și Parlamentul. Nu pot să nu îi dau dreptate.

Ca orice militar care se respectă, voi face o caracterizare a situației câmpului de luptă și a „inamicului”. Sunt obligat să folosesc termenul „inamic” pentru că anumite forțe politice se comportă cu mine și grupul din care fac parte ca un inamic.

România, câmpul luptei, se schimbă dramatic. Până și terenul este altul. Elementele principale de relief au rămas la locul lor, elementele de planimetrie (cele pe care le punem sau le păstrăm pe teren) sunt însă altele. România s-a schimbat, s-a dezvoltat. Terenurile agricole sunt cultivate, sunt industrii agroalimentare care participă la formarea unui alt tip de om, un om implicat în viața societății pentru că își dorește ca produsele lui să fie cumpărate și apreciate de societate iar el să aibă cu ce trăi. El și familia lui. Economia s-a schimbat și ea. La fel ca în agricultură a crescut numărul persoanelor calificate și foarte calificate. Sunt alte industrii, cu alte cerințe privind calificarea personalului, cu alte tehnologii. Sunt persoane cu altă mentalitate. Sunt persoane cu altă vârstă. Sunt persoane care resimt „chingile” ideologice ale societății noastre nu prea mult schimbate față de cele din 1990. Industria serviciilor a performat enorm. Aici sunt cele mai mari transformări sociale. Aici sunt cei mai mulți oameni evoluați, sunt oameni ai timpului lor. Alt timp față de cel al partidelor politice în care persoanele în vârstă domină.

Constituția actuală nu mai este suficientă. Imperfecțiunile ei au devenit vizibile. Românii nu mai vor imunitate pentru parlamentari, membrii guvernului, Președintele României etc. Românii vor transparență. Cei pe care îi numesc „inamici” nu vor ca schimbarea să se producă. Le este teamă. Nu sunt pregătiți, în primul rând mental, pentru transparență. „Inamicul” simte că nu mai poate dispune după cum vrea el de resursele țării. Nu mai poate veni cu „oportunitatea deciziei politice” - cum perorează senil Călin Popescu Tăriceanu și alții de prin PSD -, nu mai poate veni cu modelele vechi de conducere - cel ajuns șef este de fapt un fel de feudal, ceilalți fiind doar slugi, cazul abuzurilor comise de Gabriel Oprea devenind o emblemă a mentalității feudale în administrația publică.

Inamicul este în derută. Este un termen corect. La primele întrevederi ale politicului cu Președintele Iohannis s-a deslușit repede că există o stare de derută. Partidele, cele responsabile, au venit cu teamă. Nu au știut ce va face Iohannis. Nici unul. Au venit să tatoneze. Nu și-au luat angajamente. Se pare că singurul care s-a arătat demn de epocile trecute este ALDE, în frunte cu Tăriceanu și Constantin. S-au oferit să preia conducerea administrativă pe motiv de „responsabilitate” politică. O mentalitate primitivă pe un model depășit. Lângă Tăriceanu îl pot pune fără să greșesc pe Traian Băsescu. O surpriză a fost Liviu Dragnea. Nu s-a repezit deși are încă intenția de a face o propunere proprie însă cu nuanța „tehnocrată”. Este altceva decât obtuzitatea unui Băsescu sau Tăriceanu.

După discuțiile avute cu actorii politici și acei membri ai societății civile aleși de secretariatul Administrației Prezidențiale (nu văd nimic rău în asta !), Președintele Iohannis a pus paie pe foc. Nu multe însă de mare calitate, o calitate care reiese din capacitatea acestora de a arde încet cu temperatură ridicată. Un calup din discursul lui are inclusă direcția de viitor (aici):

„Mă voi referi prima dată la această ultimă întâlnire, care mie mi s-a părut una foarte bună. A fost foarte bună, oameni care au venit cu idei foarte bune, concepte gândite, abordări care pentru mine în această etapă sunt de un real folos. Voi prelua bună parte din aceste idei şi le voi duce înspre partidele politice. A fost evident, în discuţia cu reprezentanţii societăţii civile şi ai pieţei că aşteptările sunt multiple şi cu siguranţă toate sunt îndreptăţite, dar în această etapă putem să constatăm, am putut eu să constat încă o dată în plus că nu este nevoie de o simplă schimbare de Guvern. Este nevoie de o schimbare complexă în politica românească. Toţi, dar absolut toţi, aşteaptă să vină în faţă politicieni noi, politicieni care nu au avut nimic de-a face cu corupţia, care nu au fost urmăriţi penal, care nu au făcut afaceri dubioase, aceste lucruri sunt clare şi pot să vă spun că aceste lucruri au fost bine înţelese şi de liderii politici cu care m-am întâlnit în aceste zile”.

O primă observație. Ideile preluate de Klaus Iohannis de la societatea civilă plus ideile lui, expuse în campania electorală din 2014 vor fi puse pe masa fiecărei formațiuni politice. Ca repere. Partidele politice își vor contura proiectele în funcție de acestea, în caz contrar nu vor avea acceptul Președintelui țării. Situația asta poate duce la o confruntare între societatea civilă susținută de Președintele Klaus Iohannis - mai bine spus majoritatea ei - și partidele politice care nu vor să se reformeze și să își reformeze politicile. Situația este de așa natură încât permite Președintelui Klaus Iohannis „să facă cărțile”. Să împartă „dreptatea”. Are și „pâinea și cuțitul”. Orice încercare a unui partid politic de a forța nota și a încerca să impună altceva se va întoarce ca un bumerang împotriva acestuia. Poate nu imediat însă într-o plajă de timp foarte scurtă. Numai cine nu are mintea la el își poate închipui că nu este așa.

Înainte dar și în discursul la care mă refer, Klaus Iohannis a încurajat oamenii să iasă în stradă și să se manifeste. Este foarte important acest lucru. Mai mult, a declarat că se va duce să vorbească cu manifestanții. În mod sigur că va merge în Piața Universității însă nu este exclus să apară și între manifestanții din alte localități. Toți manifestanții trebuie tratați egal. Menținerea manifestărilor împotriva corupției, a administrației publice centrale și locale ineficiente și abuzive sunt utile proiectului lui Klaus Iohannis a forțare a clasei politice să se reformeze. În fapt, Klaus Iohannis vrea să dezvolte populației spiritul civic. Vrea ca populația să nu mai stea în expectativă și să participe prin formele prevăzute de Constituție la viața politică. Manifestațiile împotriva politicilor greșite, abuzive, corupte sunt forme populare de participare la viața politică a țării. Mulți au uitat, dacă au știut, alții nu cunosc pentru că nu i-a interesat să cunoască însă în preambulul Declarației Universale a Drepturilor Omului este recunoscut protestul popular împotriva proastei sau a abuzivei guvernări. Protestele din aceste zile se încadrează perfect în acest concept. Iar Klaus Iohannis îndeamnă populația către această formă de protest pentru că administrația publică centrală și locală este prizoniera proastei guvernări, a corupției, a abuzurilor de orice fel.

Klaus Iohannis a precizat și altceva. Societatea civilă nu mai vrea politicieni corupți, cercetați pentru fapte penale, care au făcut afaceri dubioase. Partidele politice au o mare problemă. În fruntea lor sunt astfel de persoane. Nu toate persoanele din fruntea partidelor sunt cu astfel de probleme însă acestea există. Sunt sigur că Președintele Iohannis va fi foarte meticulos în materie. Să nu uităm că are dreptul să aleagă persoana pe care o va desemna ca prim-ministru. Chiar dacă va desemna o persoană care are în spate o majoritate parlamentară, el va putea să aibă obiecții pe care le va prezenta publicului. Partidele care nu vor ține seama de această „recomandare” a Președintelui vor avea de înfruntat nu doar alte partide politice în Parlament ci chiar pe proprii membri sau susținători.

Alegerea unui tehnocrat și a unui guvern de tehnocrați pe un program comun al principalelor partide din Parlament are, pe termen scurt, un beneficiu pentru partide. Au timp să își facă „curățenie” în propria ogradă. La alegerile care vin cu pași grăbiți de anul viitor se vor prezenta publicului cu alte personalități.

Timpul rămas la dispoziție pentru un program politic de guvernare este prea scurt. Pe de altă parte, PSD nu mai poate continua cu lauda de sine privind guvernarea Ponta. Sunt rezultate care deși ar părea mari realizări sunt de fapt mari eșecuri. Ele se adresează viitorului pe considerente aleatorii. Toate au în vedere verbul „a face” însă nu au o marjă suficientă de manevră. Este suficient ca un indicator să o ia razna, cum s-a întâmplat în 2008, pentru ca tot eșafodajul să pice. Succesul și criza sunt strâns legate. Va fi „pace”, se ajunge la succes. Va fi „război”, se va ajunge la eșec. Partea cea mai proastă este că eșecul va fi contabilizat și suportat de populație. Ponta și ai lui vor perora tâmp că ei au vrut dar soarta crudă nu și nu. Un guvern tehnocrat va avea puterea să corecteze tâmpeniile pontiste și să repună țara pe un drum care nu mai este așa de periculos. După alegerile parlamentare, partidul care va câștiga va avea posibilitatea să își promoveze propriul program politic.

Iohannis mai urmărește ceva. Vrea ca partidele să se implice serios la reformarea Constituției, concomitent cu reformarea administrativ teritorială a țării pe criterii de dezvoltare economică. Nu pe criterii etnice. Obiectiv major, obiectiv care cere timp. Obiectiv care va fi în sarcina viitorului Parlament pe care Iohannis îl vede populat cu susținători de-ai lui. Și da, un guvern „al lui”. Așa, ca să „moară dujmanii”. Ghinion pentru ei.

Nu pot să nu vorbesc puțin, acolo, cât o firimitură. USL a fost o frumoasă promisiune politică. Astăzi am fi avut o nouă Constituție, evident mai bună, am fi avut o altă organizare administrativ teritorială, am fi avut o altă clasă politică, chiar. Am fi fost în plină transformare. Feudalismul roșu ar fi fost pe cale de dispariție. Iar Crin Antonescu ar fi fost Președintele României. Chiar dacă sunt rău acum, tot o spun: poate că tot răul este înspre bine. PSD și aliații au torpilat cumplit USL-ul, s-au lăcomit, au discreditat PNL și pe Crin Antonescu cât au putut de mult. Au săpat gropi adânci iar azi vedem cum unul câte unul, artizanii prăbușirii USL ocupă locurile din gropi. Să le fie țărâna ușoară !