Nu este prima inițiativă a lui Daniel Zamfir anti-liberală! Anti-economie de piață. Anti-constituțională!
Hai să vedem ce spune Constituția.
La Titlul IV, „Economia și finanțele publice”, art. 135 - Economia -, alin.(1) se stabilește că „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență”.
La alin.(2), se prevede că „Statul trebuie să asigure”:
a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;
b) protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară;
...
În Statutul PNL există prevederea clară că PNL sprijină și acționează pentru economia de piață în România.
Un interviu luat de HotNews prof. Cristian Păun este lămuritor asupra „strălucitei” idei a binomului toxic Daniel Zamfir&Gheorghe Piperea.
Cristian Paun: Plafonarea dobanzilor este complet in afara mecanismelor de piata
Rep: Cum anume putem cuantifica efectele unei astfel de masuri, avand in vedere ca facem comparatie la nivelul unui singur indicator (DAE) cu alte tari aflate in realitati economice diferite (salariu mediu sau minim, inflatie, crestere economica, moneda de creditare)
Cristian Paun: Masura este complet in afara mecanismelor de piata.
Dobanda este pretul capitalului. Dobanda, ca orice pret, include in ea multe componente importante pentru ceea ce inseamna mecansimul creditarii: riscul de dobanda, lichiditatea, inflatia, riscul sistemic, riscul valutar. Dobanda tine cont de modalitatea de rambursare, de (in)existenta unei perioade de gratie, de calitatea garantiilor reale, de existenta colateralului, de moneda in care se face creditarea sau de durata finantarii. Toate aceste componente explica de ce dobanda este diferita de la banca la banca, de la debitor la debitor, de la proiect la proiect sau de la tara la tara.
Impunerea unui pret maxim in cazul dobanzii are acelasi efect ca si impunerea unui pret maxim la orice bun sau serviciu: alterarea semnificativa a ofertei, diminuarea ofertei, restrangerea pietei financiare etc. Dau un exemplu de alterarea pietei bancare cu consecinte negative pentru potentialul consumator de credite ipotecare: un credit ipotecar pe 20 de ani trebuie sa aiba o dobanda mai mica decat un credit ipotecar pe 30 de ani, explicatia diferentei de dobanda intre cele doua credite nefiind "ticalosia" bancii ci riscul diferit asumat de banca (termenul lung e mai riscant decat termenul scurt); existenta unui pret maximal in materie de dobanda va elimina instantaneu din piata creditul ipotecar pe 30 de ani; rata platita bancii insa este mai mica in cazul unui credit ipotecar pe 30 de ani prin comparatie cu cel pe 20 de ani. Acest lucru inseamna ca cei cu venituri mai mici nu vor mai avea acces la astfel de produse bancare vitale nu doar pentru potentialii proprietari ci si pentru sectorul constructiilor, pentre dezvoltarea economica in general. E genul de masura ￢pilula otravita￢: pretinde ca este in favoarea ta dar de fapt loveste in tine cu varf si indesat.
Rep: Care este impactul calculate asupra pietei de creditare in conditiile aplicarii acestei plafonari?
Cristian Paun: Masura va avea trei tipuri de consecinte:
(i) alterarea ireversibila a pietei financiar-bancare romanesti (piata cu cel mai mic grad de sofisticare din Uniunea Europeana),
(ii) restrangerea ofertei si a pietei prin eliminarea din piata a bancilor care nu pot sa ofere astfel de conditii de creditare plafonate (in conditiile unei inflatii de 4-5% vorbim de eliminarea din piata a multor banci pentru ca dobanda de referinta nu include in timp real inflatia si oricum include un anumit tip de inflatie - core inflation - cea care scoate din calcul preturile reglementate);
(iii) restrangerea ofertei inseamna pierdere de locuri de munca (in sectorul bancar, in sectorul constructiilor, in sectorul materialelor de constructii, in sectorul electrocasnicelor etc.) sau costuri mai mari (pentru ca vor fi banci mai putine) ce vor ascunse nu in dobanda ci in alte costuri aditionale (comisioane noi introduse sau comisioane existente marite semnificativ).
In plus, inchiderea bancilor vor deteriora acumularea de capital si economisirea, element vital pentru dezvoltarea economica.
Rep: Ce se intampla cu creditorii nebancari care ofera produse mai scumpe dar catre un spectru de clienti nebancabili, cu venituri fluctuante si sub limita celor pe care bancile le iau in considerare?
Cristian Paun: Va fi foarte dificil sa rezisti unei astfel de plafonari care nu tine cont de specificul IFN-urilor. IFN-urile dau credite de valori mici, fara garantii sau fara documente solicitate. IFN-urile creaza istoric bancar unor debitori care nu au acces intr-o prima faza la banci. Sursa de finantare a IFN-urilor difera semnificativ de cea a bancilor comerciale (depozitele bancare). Activitatea de creditare a IFN-urilor este complet diferita de cea a bancilor si trebuie inteleasa ca atare. Alternativele pe care le vor avea romanii pentru acoperirea nevoilor de finantare pe termen foarte scurt se vor restrange foarte mult si se vor limita la case de amanet sau la finantarea informala. Legea favorizeaza creditarea informala si favorizeaza genul de finantari practicate prin casele de amanet (daca nu cumva vor fi plafonate dobanzile si la acestea foarte curand). Solutia de supravietuire ar putea fi includerea costurilor in alte costuri aditionale nedenumite dobanda. Dar e doar o solutie de moment care nu merge pe termen lung.
Rep: Ce se intampla cu romanii care au nevoie de sume mici, pe termen scurt? Mutam solutia de creditare in curtea creditorilor nesupravegheati? Sau chiar la camatari?
Cristian Paun: E unul din efecte. Acum mult din activitatea de creditare de acest tip este ￢la vedere￢. Este fiscalizata, produce salarii si locuri de munca legale. E genul de masura care construieste o iluzie. Acestei iluzii ii vor cadea prada toti cei lipsiti de cea mai elementara educatie economica si financiara. Care se vede inclusiv la cei care au propus si au votat asa ceva.
Rep: Desi exista nevoie de reglementare, cum poate exista o singura unitate de masura indiferent de modelul de business, moneda in care este acordat creditul, sumele acordate etc. ?
Cristian Paun: Este punctul slab al legii. Probabil aici se va insista in contestarea ei si in declararea ei ca neconstitutionala.
Legarea dobanzii de o valoare care nu are nicio legatura cu piata capitalurilor este complet anti-piata.
Dobanda de referinta fata de care se stabileste plafonul maxim de dobanda este o valoare stabilita de un grup de specialisti din Banca Centrala si are legatura cu finantarea pe termen foarte scurt a bancilor comerciale ca acestea sa isi refaca lichiditatea (riscul de lichiditate este specific activitatii de creditare bancara). Aceasta dobanda de referinta nu tine cont de cererea si oferta de capital, nu are legatura directa cu volumul si calitatea creditarii, nu priveste termenul lung. Plafonarea dobanzii pe baza unui pret reglementat, care este dobanda de referinta, este periculoasa nu doar pentru ca incalca principii de baza ale unei economii de piata dar si pentru ca extinde o facilitate de creditare (a bancilor comerciale) la nivelul tuturor debitorilor, indiferent de diferentele intre acestea (in materie de riscuri, bonitate, solvabilitate etc.).
Rep: Care ar putea fi impactul unei astfel de masuri in cee ace priveste oferta bancilor? Ar putea aluneca spre limita maxima pentru a recupera pierderile provocate de implementarea unui astfel de plafon?
Cristian Paun: Oferta se va restrange si se va modifica substantial. Creditele pe termene mai mari vor fi inlocuite cu credite pe termene mai scurte. Creditele rambursate mai tarziu vor fi inlocuite de credite rambursate mai accelerat. Perioada de gratie va disparea. Garantiile vor creste. Avansul solicitat va creste. Consecinta va fi clara: accesibilitatea romanilor la credite se va restrange semnificativ la un grup foarte restrans de "privilegiati" - cei cu venituri mari si foarte mari (intre care includem si politicienii care au initiat si promovat asa ceva). Nu stiu cum explica acesti politicieni faptul ca, prin aceasta masura, vor restrange (prin cost mai mare, oferta restransa) accesul romanilor la credite ipotecare si ii vor obliga sa ramana captivi (chiriasi) unui grup restrans de proprietari care vor mai avea acces la astfel de credite intr-un viitor nu foarte indepartat. Sigur ca ￢elitele￢ politice asta isi doresc, sa isi consolideze pozitia privilegiata pe care o au in raport cu romanul de rand.
Dar nu trebuie lasati sa faca asa ceva. Iar romanilor trebuie sa li se deschida ochii. Doar prin explicarea acestor lucruri pot intelege iluzia din spatele acestei masuri complet populista.
Propunerile deputatului Daniel Zamfir sunt în nume propriu. PNL a tot comunicat că nu îi sprijină propunerile dar, alianța toxică PSD-ALDE îl ajută. Când este să distrugă România, mișeii să strâng unul lângă altul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu