Sesizare de neconstituționalitate a PNL la Regulamentul Camerei Deputaților

Sesizarea de neconstituționalitate formulată de PNL în privind modificărilor aduse Regulamentului Camerei Deputaților

Domnului Valer DORNEANU,

Preşedintele Curţii Constituţionale

Stimate domnule Preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. 146 lit. c) din Constituția României și art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, parlamentarii menționați în anexă formulăm prezenta

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE 

a Hotărârii Camerei Deputaților nr. 98/2017 privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputaților prin care vă solicităm să constatați neconstituționalitatea acesteia deoarece a fost adoptată cu încălcarea dispozițiilor Regulamentului Camerei Deputaților, act cu putere juridică  infraconstituțională, fapt care atrage încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituția României, cât și ale dispozițiilor art.74 alin.(1) și ale art.147 alin.(4) din Constituție.

În fapt, la data de 13 decembrie 2017, Hotărârea Camerei Deputaților nr.98/2017 a fost adoptată de Camera Deputaților cu respectarea prevederilor art. 76,  alin.(2) din Constituția României, republicată.

Motiv extrinsec de neconstituționalitate 

Adoptarea Hotărârii Camerei Deputaților nr.98/2017 s-a realizat cu încălcarea normelor de tehnică legislativă, în sensul că dispozițiile art.2 cu referire la art.120 din Regulamentul Camerei Deputaților nu corespund obiectului de reglementare propus de inițiatorul propunerii de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, domnul deputat Ioan Muntean.

Obiectul de reglementare propus de inițiator are în vedere modificarea dispozițiilor regulamentare referitoare la desemnarea deputaților în funcțiile de conducere ale comisiilor permanente de specialitate ale Camerei Deputaților. În procedura legislativă, prin dezbaterea din Comisia pentru Regulament a Camerei Deputaților, proiectul de hotărâre a fost completat cu un amendament al domnului deputat Eugen Nicolicea care modifică procedura de dezbatere și adoptare a amendamentelor la un proiect/propunere legislativă în sensul împiedicării dezbaterii și supunerii la vot în ședința Camerei Deputaților a amendamentelor respinse cuprinse în anexă la raportul comisiei de specialitate. În opinia noastră, această completare a proiectului de hotărâre nu are nicio legătură cu obiectul de reglementare propus de inițiator, dl. deputat Ioan Munteanu. Absența acestei prevederi din proiectul de hotărâre depus de inițiator, cât și inexistența vreunei motivări cuprinse în expunerea de motive care însoțește proiectul de hotărâre ce detaliază scopul avut în vedere, respectiv acela de modificare și completare a articolului 46 din Regulamentul Camerei Deputaților, generează imprevizibilitatea normei adoptate, aceasta fiind dificil de identificat și aplicat de destinatarul acesteia, respectiv membrii camerei inferioare a Parlamentului României, Camera Deputaților.

Impredictibilitatea normei juridice concretizată, în speță, prin inexistența legăturii între scopul inițiativei de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților și rezultatul acesteia contravine dispozițiilor art.8 alin.(4) coroborat cu art.32 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prin care se dispun următoarele standarde de redactare, care trebuie respectate în mod expres:„ Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăți sintactice şi pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispozițiilor” și „motivarea trebuie să se refere la forma finală a proiectului de act normativ; dacă pe parcurs s-au adus unele modificări proiectului, ca urmare a propunerilor și observațiilor primite de la organele de avizare, motivarea inițială trebuie reconsiderată în mod corespunzător.”

Curtea Constituțională a arătat, în practica sa curentă, importanța respectării dispozițiilor legii privind tehnica legislativă în elaborarea actelor normative, statuând prin Decizia nr.22/2016, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.160 din 2 martie 2016, că „respectarea prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într–un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării art.1 alin.(5) din Constituție”.

Vă rugăm să constatați că Hotărârea Camerei Deputaților nr.98/2016 încalcă principiul legalității deoarece nu respectă dispozițiile art.8 alin.(1) și ale art.32 alin.(2) din Legea nr.24/2000, prin aplicarea art.1 alin.(5) din Constituția României.

Motive intrinseci de neconstituționalitate 

II.1.Hotărârea Camerei Deputaților nr.98/2017 încalcă principiul reprezentării proporționale în funcțiile de conducere ale Camerei Deputaților conform configurației inițiale a camerei inferioare a Parlamentului României, intervenind brutal, prin dispozițiile de modificare și completare ale art.46 alin.(81), în autonomia asigurată de Regulamentul Camerei Deputaților grupurilor parlamentare de a-și desemna, conform voinței proprii a membrilor săi, reprezentanții în funcțiile de conducere ale comisiilor permanente de specialitate din Camera Deputaților.

Principiul reprezentării proporționale a grupurilor parlamentare, conform configurației politice inițiale a Camerei Deputaților a fost consacrat de Curtea Constituțională prin mai multe decizii în care a arătat că respectarea criteriului configurației politice rezultate din alegeri protejează voința poporului român exprimată prin vot în cadrul alegerilor pentru Camera Deputaților și Senatul României, inclusiv ca mijloc de protecție a opoziției parlamentare.

Exemplificăm prin considerentele Deciziei C.C.R. nr.317/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.446 din 23 mai 2006, punctele I.1 și I.2.: […] așadar, conform acestor dispoziții constituționale, instituirea unui criteriu ce nu are la bază configurația politică a Camerei, stabilită prin voința cetățenilor cu ocazia alegerilor generale, încalcă litera și spiritul Constituției. Prin urmare, art.5 alin.(2) din Regulament (Regulamentul Senatului, n.r.) este neconstituțional în măsura în care se referă la numărul membrilor partidelor, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice sau alianțelor electorale, iar nu la grupurile parlamentare care stabilesc configurația politică rezultată din alegeri”, iar „[…] în cazul în care unul dintre membrii comisiei demisionează din grupul parlamentar care l-a propus, liderul grupului respectiv poate propune un alt reprezentant, este neconstituțional în măsura în care atribuie liderului de grup, iar nu grupului parlamentar, dreptul de a face propuneri privitoare la înlocuirea unui membru dintr-o comisie parlamentară. Aceasta deoarece, din dispozițiile constituționale ale art.64 alin.(3) care prevăd ca, potrivit Regulamentului fiecărei Camere, deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare[...], rezultă că grupurile parlamentare reprezintă forma organizatorică recunoscută de Constituție.” De asemenea în decizia nr.209 din 7 martie 2012, Curtea Constituțională a României subliniază că normele regulamentare referitoare la desemnarea reprezentanților grupurilor parlamentare în comisiile permanente de specialitate sunt norme cu caracter de protecție pentru opoziția parlamentară: „Aşa fiind, o serie de norme din regulamentele parlamentare au ca scop evitarea blocării majorităţii în procesul decizional (organizarea dezbaterilor, limitarea duratei unor luări de cuvânt, regimul amendamentelor, instituirea unor termene procedurale etc.), iar altele sunt destinate realizării protecţiei minorităţilor politice (alcătuirea birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare potrivit configuraţiei politice,[…] )”

Conform celor arătate mai sus, la începutul fiecărei legislaturi, atât conducerea Camerei Deputaților, cât și conducerea comisiilor se stabilesc pentru întreaga legislatură, prin negocieri între grupurile parlamentare, cu respectarea criteriului constituțional al configurației politice rezultate din alegerile pentru Camera Deputaților și a Senatului. De îndată ce au fost repartizate funcțiile, fiecare grup parlamentar, prin liderul său de grup, are dreptul, conform art.15 alin.(2) litera f) din Regulamentul Camerei Deputaților, de a-și desemna reprezentații pentru ocuparea acestora. În exercitarea acestui drept se manifestă autonomia grupului parlamentar care nu poate fi cenzurată prin vot sau prin orice altă modalitate de niciun alt grup parlamentar pentru că ar însemna ca partidele parlamentare care formează majoritatea parlamentară să împiedice, la constituirea Biroului Permanent sau la constituirea comisiilor de specialitate, manifestarea de voință autonomă a grupului parlamentar minoritar, protejată prin votul exprimat de cetățeni în favoarea acelui partid politic reprezentat în Parlament.

Votul care se exprimă la constituirea conducerii Camerei Deputaților sau la constituirea comisiilor permanente de specialitate pentru desemnarea conducerii acestora este un vot de confirmare a propunerilor grupurilor parlamentare, nu unul de alegere, intuitu personae, într-o funcție de conducere a unui parlamentar. Aceasta este motivarea pentru care, conform Regulamentului, votul de confirmare se exprimă asupra listei care conține toate propunerile grupurilor parlamentare. Mutatis mutandis, principiul trebuie aplicat și situațiilor când un grup parlamentar procedează la înlocuirea unui membru al său dintr-o funcție de conducere cu un alt reprezentant al acelui grup parlamentar. Numai grupul parlamentar care a propus inițial, la începutul legislaturii, un deputat pentru o funcție de conducere în cadrul comisiilor permanente de specialitate poate propune înlocuirea acestuia cu un alt membru al aceluiași grup parlamentar.

Prin urmare, dispozițiile art.1 din Hotărârea Camerei Deputaților nr.98/2017 prin care se instituie procedura alegerii prin vot, în considerarea persoanei, chiar și o singură dată, după cum dispune norma criticată, a deputaților în funcțiile de conducere din cadrul comisiilor permanente de specialitate ale Camerei Deputaților este neconstituțională deoarece încalcă dispozițiile art.15 alin.(2) lit.f) din Regulamentul Camerei Deputaților, încălcare dedusă din aplicarea art.1 alin.(5) din Constituția României și a art.147 alin.(4) din Constituție pentru nerespectarea deciziei nr.317/2006 a Curții Constituționale.

II.2. Procedura regulamentară instituită prin art.2 din Hotărârea nr.98/2017 a Camerei Deputaților de modificare și completare a art.120 din Regulamentul Camerei Deputaților împiedică dezbaterea și votarea tuturor amendamentelor conținute în anexa de amendamente respinse la raportul comisiei permanente de specialitate și constituie o încălcare a dreptului constituțional la inițiativă legislativă a membrilor Camerei Deputaților. Potrivit art.74 alin.(1) din Constituție „iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.”

Conform regulamentelor parlamentare dreptul de inițiativă legislativă include, pe lângă dreptul de a elabora și înregistra pentru dezbatere și adoptare o propunere legislativă, și dreptul de a depune spre dezbatere și adoptare amendamente la proiectele sau propunerile de lege, aflate în procedură legislativă.

Fracționarea dreptului la inițiativă legislativă prin existența unui drept „complet” de a depune și dezbate o propunere legislativă, prin asigurarea unei proceduri legislative complete constând în dezbaterea în comisiile de specialitate, dezbaterea în ședința Camerei Deputaților și, ulterior, supunerea la vot a raportului de adoptare sau de respingere a acesteia și un drept „incomplet” în privința depunerii și dezbaterii amendamentelor, prin aplicarea incompletă a procedurii legislative, constând în dezbaterea amendamentelor în comisiile parlamentare, iar ulterior în ședința Camerei Deputaților, nediscutarea și  neaplicarea procedurii de vot pe motivul arbitrar, la dispoziția majorității parlamentare, al expirării timpului de dezbatere, este în mod evident o procedură neconstituțională.

Existența, în Regulamentul Camerei Deputaților, a unei prevederi care arată că amendamentul respins conținut în anexa la raportul comisiei parlamentare de specialitate nu se supune dezbaterii și nu se votează dacă nu este susținut de inițiatorul acestuia, ține, în exclusivitate, de dreptul deputatului de a-și manifesta voința în sensul susținerii inițiativei sale legislative și nu poate reprezenta argument pentru a împiedica manifestarea de voință a celorlalți deputați care se exprimă în sensul de a-și susține inițiativa legislativă concretizată în amendamente la un proiect sau propunere legislativă.

Vă rugăm, Onorată Instanță, să constatați că dispozițiile art.2 din Hotărârea Camerei Deputaților nr.98/2017 sunt neconstituționale deoarece încalcă dreptul la inițiativă legislativă prevăzut de art.74 alin.(1) din Constituția României.

II.3. Hotărârea Parlamentului nr.98/2017, prin dispozițiile art.2 , încalcă principiul „opoziția se exprimă, majoritatea decide”, cât și limitele principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului României, Camera Deputaților.

Curtea Constituțională a României a consacrat, cu rang de principiu, dreptul Parlamentului României, implicit al Camerei Deputaților, de a-și reglementa activitatea în mod autonom ca o garanție a faptului că activitatea organului reprezentativ suprem al poporului român nu este îngrădită în nicio formă. Pentru acest motiv Curtea a respins, în mod repetat, criticile de neconstituționalitate cu privire la modificările sau completările aduse Regulamentului Camerei Deputaților, ceea ce a creat aparența, speculată, în opinia noastră, de majoritatea parlamentară, că, sub „umbrela” autonomiei regulamentare, ar putea fi reglementate proceduri care restrâng drepturile minorității parlamentare până la înlăturarea acestora din regulamentele de organizare și funcționare parlamentară, cum ar fi exemplul concret al art.2 din Hotărârea Camerei Deputaților nr.98/2017 prin care se îngrădește dreptul parlamentarilor opoziției parlamentare la exprimarea punctului de vedere cu privire la proiectele sau propunerile legislative aflate în procedură legislativă.

Dispozițiile criticate aduc deputații în imposibilitatea de a-și exprima punctul de vedere cu privire la amendamentele respinse de comisia sesizată pentru elaborarea raportului de specialitate, dacă timpul de dezbatere a expirat. Absolutizarea principiului autonomiei regulamentare intră în contradicție cu alt principiu invocat în deciziile Curții Constituționale conform căruia „opoziția se exprimă, majoritatea decide” ( Decizia CCR nr334/2013, Decizia CCR nr.732/2017). În opinia noastră, acest din urmă principiu are caracter absolut, deoarece garantează existența societății pluripartide, cât și respectarea voinței poporului român exprimată la alegerile parlamentare, prin vot universal, egal, secret, direct și liber exprimat. Principiul autonomiei regulamentare respectă Constituția în măsura în care este subordonat principiului „opoziția se exprimă, majoritatea decide”, iar arbitrul constituțional are obligația de a garanta caracterul imperativ al acestui din urmă principiu. În acest sens, cităm din considerentele Deciziei CCR nr.209 din 7 martie 2012, reluate în Decizia CCR nr.732/2017: „în domeniul dreptului parlamentar, principala consecinţă a naturii elective a mandatului reprezentativ şi a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv „majoritatea decide, opoziţia se exprimă”. Majoritatea decide, întrucât, în virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritară este prezumat că reflectă sau corespunde opiniei majoritare a societăţii. Opoziţia se exprimă ca o consecinţă a aceluiaşi mandat reprezentativ care fundamentează dreptul inalienabil al minorităţii politice de a-şi face cunoscute opţiunile politice şi de a se opune, în mod constituţional şi regulamentar, majorităţii aflate la putere. [...] Acest principiu presupune ca prin organizarea şi funcţionarea Camerelor Parlamentului să se asigure ca majoritatea să decidă numai după ce opoziţia s-a exprimat, iar decizia pe care aceasta o adoptă să nu fie obstrucţionată în cadrul procedurilor parlamentare. Aşa fiind, o serie de norme din regulamentele parlamentare au ca scop evitarea blocării majorităţii în procesul decizional (organizarea dezbaterilor, limitarea duratei unor luări de cuvânt, regimul amendamentelor, instituirea unor termene procedurale etc.), iar altele sunt destinate realizării protecţiei minorităţilor politice (alcătuirea birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare potrivit configuraţiei politice, sistemul majorităţilor necesare în scopul desfăşurării lucrărilor şi adoptării măsurilor ce fac obiectul unor dezbateri, posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale, potrivit prevederilor art.146 din Constituţie, accesul egal la mijloacele procedurale parlamentare, exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă, formularea de amendamente etc.)”.

Prin urmare, vă solicităm să constatați că dispozițiile art.2 din Hotărârea Camerei Deputaților nr.98/2017 cu privire la modificarea și completarea art.120 din Regulamentul Camerei Deputaților încalcă dispozițiile art.147 alin.(4) din Constituție invocat ca urmare a nerespectării principiului „opoziția se exprimă, majoritatea decide” consacrat pe calea practicii Curții Constituționale prin deciziile CCR, enumerate exemplificativ, nr.209/2012, nr.334/2013, nr.732/2017.

În concluzie, Onorată Instanță, vă rugăm să constatați neconstituționalitatea Hotărârii Camerei Deputaților nr.98/2017 deoarece nu respectă dispozițiile art.8 alin.(4) și art.32 alin.(2) din Legea nr. 24/2000 privind tehnica normativă pentru elaborarea actelor  normative, încălcare dedusă din nerespectarea art.1 alin.(5) din Constituția României, ale art. 74 alin.(1) și ale art.147 alin.(4) din Constituție.

În drept, ne motivăm sesizarea pe dispozițiile art. 146 lit. c) din Constituția României și art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare.