Intenţia anunţată de Liviu Dragnea este o diversiune

Pentru a-l putea acuza pe preşedintele Klaus Iohannis de înaltă trădare, PSD are nevoie de votul a două treimi din Parlament, iar competenţa de judecată aparţine instanţei supreme.

Explicaţiile îi aparţin senatoarei PNL Alina Gorghiu, care spune la RFI că intenţia anunţată de Liviu Dragnea este o diversiune.

Alina Gorghiu comentează intenţia PSD de a-l acuza pe preşedintele Klaus Iohannis de înaltă trădare, după ce şeful statului a spus că România nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE:

„Mi se pare o diversiune. Tonul acesta antieuropean şi antidemocratic, folosit aseară de majoritatea parlamentară PSD-ALDE (...) îmi arată că problema politică centrală este legiferarea acestei amnistii şi graţieri, iar atacurile la adresa preşedintelui Klaus Iohannis trebuie privite strict ca o diversiune”.

Ce prevede Constituţia în privinţa acuzaţiei de înaltă trădare? 

„Să fim serioşi, Constituţia este foarte clară cu privire la înalta trădare şi sunt vorbe pe care al treilea om în stat, cel care ocupă efemer funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor nu le poate arunca aşa, de parcă nu ar avea greutate. Îi rog pe toţi cei care au auzit această declaraţie a lui Liviu Dragnea de ieri să se uite la Constituţie, la articolul 96, care prevede întreaga procedură pentru realizarea, concretizarea acestui demers, ca să înţeleagă că este doar o diversiune”, declară senatoarea PNL.

Alina Gorghiu oferă explicaţii suplimentare: „În plen, Camera Deputaţilor şi Senat, într-o şedinţă comună, cu cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor pot hotărî această acuzare a preşedintelui pentru înaltă trădare (...).

Competenţa de judecată pe o asemenea sesizare aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deci ne-a ferit Constituţia de judecăţi în Parlament, din punctul acesta de vedere.

Parlamentul în plenul său, repet, cu două treimi, ceea ce Dragnea nu a avut nici la momentul la care a intrat în Parlament cu tot cu ALDE, apăi acum. Parlamentul doar poate hotărî punerea sub acuzare a preşedintelui. Această punere sub acuzare trebuie adusă la cunoştinţa preşedintelui României neîntârziat, pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele care i se impută de către Parlament şi competenţa de judecată pe acest aspect aparţine instanţei supreme, ÎCCJ, preşedintele fiind considerat, potrivit Constituţiei, demis de drept de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare”.