Ca tot omul aveam impresia că Justiția este o instituție a statului, o „extensie” a mea și a celorlalți cetățeni în domeniul sensibil al clarificării litigiilor dintre noi, cetățenii. Aveam impresia că Justiția, imperfectă ca oricare construcție umană, este imparțială și chiar „o pavăză” împotriva celor care profitând de o funcție publică vor căuta să se situeze deasupra celorlalți prin abuzuri și nedreptăți. Aveam. S-a dus impresia. În ultimii ani asist, nemulțumit, cum Justiția se comportă exact ca cei împotriva cărora ar trebui să funcționeze. Justiția este infestată cu parveniți, neaveniți, oportuniști, bandiți, mafioți. La naiba !
Din când în când își spală rufele în public. Procurori care „saltă” judecători corupți până în măduva oaselor care au dat mai mereu dreptate infractorilor contra pachetelor cu bani sau a altor servicii. Judecători care refuză procurorilor dosarele pe motiv de „lipsă de probe”. Procurorii, de la cel mai înalt nivel, acuză, public, judecătorii că „scapă” infractorii. Judecătorii acuză procurorii că amenință instanțele de judecată.
Rezultatele magistraților români ? Nu mai sunt. Până și în procesele simple cer o grămadă de „probe”, pentru a îngroșa dosarele cu care să impresioneze „prostimea”. Iar soluțiile lor sunt imense abuzuri. Oameni care nu își mai primesc drepturile deși le au, sunt prezente în acte, sunt vechi, sunt reale. Judecătorii nu vor să le recunoască, pentru că „au mușchi”, așa că oamenii sunt purtați pe drumuri ani și ani, în unele cazuri o viață de om fără a li se recunoaște dreptatea. După ani și ani apare câte un procuror hotărât să facă dreptate și aflăm că de fapt judecătorii au primit mită ca dreptatea să fie dată unora și altora care s-au constituit în grupuri infracționale organizate pentru a pune mâna pe terenurile și casele oamenilor. Între timp, proprietarii de drept „dau colțul”, de bătrânețe sau de boala căpătată și adâncită de munca judecătorilor. Dacă nu apare procurorul „fără teamă și prihană”, ne dă peste nas CEDO. Iar pentru sentințele CEDO se găsesc explicații stupide: legea noastră nu este bună. De parcă legea specială nu are ca suport legea comună, prima și cea mai însemnată. Codul civil. Judecătorii nu mai au capacitatea de a distinge specialul de comun. Nici nu mai judecă ei, ci iau de-a gata din expuneri de motive la legi sau din rechizitoriile procurorilor. În penal avem situații stupide. Procese care durează câte 10 - 15 ani, cu tam-tam și achitări surprinzătoare. La fel cum avem și condamnări surprinzătoare. Avem și motivări „politice”. Condamnări pentru „a arăta Uniunii Europene” că și la noi sunt condamnați miniștri ! Să nu uităm de abuzurile îngrozitoare ale procurorilor și judecătorilor care au ca urmare condamnări severe și nedrepte. Cazul Țundrea este emblematic. Oameni lipsiți de libertate pentru a satisface orgoliul câte unui politician, al câte unui procuror sau pentru a justifica activitatea unui judecător.
Avem o Justiție intrată în putrefacție. Nu din aceste zile, ci de mult. De când procurorii și judecătorii au hotărât că au ca refugiu politicul. Au dat lovitura, au fugit în avocatură și s-au înscris într-un partid politic. Au devenit deputați și senatori și au ajuns „făuritori” de legi. Iar legile au început să fie corupte, de la naștere, astfel încât cercetarea penală și judecata să nu se mai facă pentru aflarea adevărului și repararea daunelor ci pentru satisfacerea intereselor politicienilor ajunși la putere. Pe timpul guvernării Năstase s-a mers „drept” în acest sens. Stenogramele celebre în care i se cerea lui Năstase să se dea drumul la dosarele adversarilor politici confirmă sistemul. Băsescu a preluat de la Năstase sistemul și l-a perfecționat cu ajutorul lui Macovei și apoi a lui Predoiu (cel care acum vrea să devină Președintele României pentru că știe cum trebuie să țină în mână Justiția !).
Zilele acestea se dau soluții la dosare vechi. Năstase a luat 4 ani cu executare însă motivările sunt stupide. Necolaiciuc care a delapidat la CFR este achitat. Urmează și alții. Între timp, procurorii se fac că muncesc pe dosarele ce ar trebui să existe cu invinuiții din guvernările Boc. A trecut mai bine de un an de când procurorii au fost sesizați cu abuzurile miniștrilor PDL și nu vedem nimic. CSM, această sinistră invenție a guvernului Năstase, infestat cu magistrați servili față de Băsescu, își schimbă conducerea după cum vrea Băsescu. Nu mai spun de ciudățenia deciziei ICCJ de a anula voința exprimată de magistrați în formă organizată prevăzută de lege și a impune în CSM judecători politizați. Nu am înțeles cum Ghica și Danileț au avut dreptate împotriva miilor de magistrați care i-au revocat. A fost o decizie nu doar periculoasă ci profund abuzivă. Este clar că nu mai avem o Justiție a societății românești. Este o justiție a magistraților și a celor care lucrează în sistemul acesta profund corupt numit Justiție.
Peste toate astea am și nemulțumirea să văd cum Ponta, juriștii din Parlament ai partidelor și liderii politici nu au intenția și determinarea de a face ca această Justiție să fie curățată de gunoaie și purificată. Mă bate gândul să votez, în viitor, cu acel partid politic care își propune să curețe Justiția de putregai. Indiferent de alte idei politice (să nu fie extremiste). PSD și PDL au făcut dovada că își doresc o justiție subordonată. PNL vorbește despre nevoia de justiție independentă însă juriștii liberali nu vor măsuri ferme. O scaldă. În guvernarea Tăriceanu Justiția a fost lăsată lui Băsescu. Este trist și de aceea nu mai am încredere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu