Blaga mută inteligent. Adriana Săftoiu purtător de cuvânt.

Vasile Blaga acționează predictibil. Reface PD, convingând foste personalități ale partidului să revină la matcă. Adriana Săftoiu este un caz concret.

Adriana Săftoiu este membru al PDL, afirmă Vasile Blaga ! Mediafax. A subliniat apartenența la partid în mod special. Faptul că Adriana Săftoiu va fi purtătorul de cuvânt al PDL sub coordonarea lui Liviu Negoiță și cu sprijinul Robertei Anastase poate induce ideea că Vasile Blaga și-a luat o măsură asiguratorie cu privire la eventualele defecțiuni din partea celor doi. Este evident faptul că Adriana Săftoiu are suficientă experiență în comunicare, este o profesionistă, că are suficiente motive să nu ancoreze partidul în siajul lui Traian Băsescu care se va „bâțâi” politic prin intermediul Mișcării Populare, că va fi, la nevoie, o punte de legătură cu PNL unde nu se înțelege cu actuala conducere însă mai are, încă, simpatii.

Jurnaliștii au speculat că desemnarea Adrianei Săftoiu este o mișcare anti-Băsescu. Blaga a parat spunând că nu. Personal, îl cred. Îl cred pentru că Blaga se comportă ca un câștigător. A câștigat meciul cu Băsescu și știe foarte bine că timpul va curge în favoarea lui. Știe că în gena politică a pedeliștilor există plăcerea de a fi conduși cu mână fermă. Să nu uităm că majoritatea pedeliștilor, sunt bugetari. Prin politicile duse agresiv de PDL pe timpul lui Boc, membrii PDL au devenit beneficiarii sinecurilor în administrația publică. Liber-profesioniștii sunt la alte partide.

Cu Adriana Săftoiu, Blaga a rezolvat și o problemă legată de discursul politic cu referire la PNL. Nu este exclus ca exclusivismul să fie temperat, în timp se va ajunge probabil la moderație. Trebuie făcut loc, din timp, compromisului. Blaga știe foarte bine că viitorul PDL este alături de PNL. Dovada o am din prima exprimare a Adrianei Săftoiu: comunicarea va urmări confirmarea poziționării PDL ca partid de centru-dreapta ! Este evident, azi, că la centru-dreapta se află PNL și PDL. Sunt singurele partide cu potențial. PNL are de trecut un prag de creștere iar PDL trebuie să se oprească din scădere. Din 2016 PNL se va opune PSD iar cel mai apropiat aliat al său va fi un PDL reformat. În plus, prin separarea lui Băsescu de PDL, cerbicia cu care PNL lupta împotriva PDL se va atenua. Băsescu era „cancerul” care afectase PDL până acum. Rămân totuși acei membri ai PDL care constituie un impediment și azi dar și mâine pentru relații normale între PNL și PDL. Boc, Udrea, Anastase, Macovei, Cristian Preda etc. Cei care au pus în aplicare cu cinism și dușmănie față de români politicile aberante și distructive ale lui Băsescu la îndemnul consilierilor lui care, ieri, s-au lansat în aventura Mișcării Populare.

PDL rămâne un adversar pentru PNL. Să fie clar. Pe partea de centru-dreapta suntem în fața unui sistem de vase comunicante. Funcție de prestația publică a celor două partide, populația va trece într-o parte sau alta. Cei mulțumiți de PNL vor veni de la PDL. Și invers. Pe partea PSD lucrurile sunt clare. PSD a acaparat tot ce a putut acapara. Nu mai are adversari pe centru-stânga. PSD și-a terminat creșterea. Fluctuațiile în plus sau minus în simpatia populației nu vor fi semnificative. Pe partea de centru-dreapta, fluctuațiile vor avea sens, vor fi majore, cu procente care pot duce la putere. O prestație inteligentă în administrația publică și în fața publicului, cu filiale locale puternice, poate lua, în timp, de la PSD procente și personalități.

Adriana Săftoiu a revenit în PDL. Modelul va fi urmat de alții ? Îi va stimula pe cei care au venit de curând în PNL ? Posibil.

Mă gândesc la Frunzăverde și Stănișoară. Dacă aceștia vor rămâne în PNL, scopul lor va fi acela de a uni PNL cu PDL, sub orice formă. Dacă însă vor alege să sprijine PDL, vor pleca. Mai ales că PNL și-a „betonat” aparteneța la ALDE iar ei sunt susținători fermi ai trecerii PNL la Popularii Europeni. Nu este exclus ca aceste apartenențe să fie motive suficiente de separare a apelor.

Coagularea dreptei. „Oastea” PNL.

Eveniment: Mihai Stănișoară, prim-vice al PDL, mâna dreaptă a președintelui Vasile Blaga, a trecut la PNL. Ieri. Conferință de presă la PNL, Crin Antonescu anunță evenimentul, ziariști cu întrebări incomode, comentarii virulente contra în presă. Pe facebook aceeași situație. Ici-colo câte un comentariu favorabil trecerii, nu din dragoste de Stănișoară, ci din considerente pur politice. La care mă asociez.

Amănuntele picante cu care jurnaliștii și comentatorii politici și-au amestecat informația nu au relevanță. Au doar rolul de a sensibiliza mai mult cititorii dispuși să își verse necazul în comentarii. Să aibă și cititorii portocalii sau anti-PNL un punct de sprijin când se raportează negativ la eveniment.

Voi fi altfel. Sincer, anunțul cu Stănișoară m-a surprins. Negativ, nu îmi place individul. Este unul dintre cei care au lucrat pentru guvernările Băsescu-Boc-Ungureanu. Sunt sigur că întrebat, acum, dacă își menține considerentele pentru care a cauționat guvernările Boc, va spune că „Da”. De fapt, în anunțul făcut a declarat, tranșant, că nu regretă ce a făcut până atunci și că demersul lui este unul eminamente politic. „Prezentul și viitorul dreptei în România îl reprezintă PNL iar el este un om de dreapta. PDL reprezintă trecutul”. Aceste nuanțări îl arată ca fiind nu un membru de partid oarecare ci unul pragmatic. Merge cu partidul care dă valoare principiilor după care se conduce. Nu are sentimente pentru un partid oarecare, pentru un grup de oameni care formează o comunitate ideologică. Se duce acolo unde poate face ce consideră că răspunde necesităților lui politice. Trebuie să recunosc că o astfel de poziție este de apreciat. Suntem împreună dacă avem aceeași direcție. Nu încap sentimentele.

Faptul că am avut un sentiment negativ îmi spune că eu sunt cel slab. Aceată postare are rolul de a arăta că regret sentimentalismul politic față de persoanele politice. De fapt, am confundat un interes general cu unul particular. Partidul liberal, cu întreaga lui istorie, cu ideile pe care le promovează de peste 100 de ani merită sentimentele susținătorilor lui. Trebuie însă să admit că persoanele care populează și lucrează pentru PNL pot fi agreabile sau nu, funcție de fiecare persoană în parte. Din moment ce PNL are de câștigat pe scena politică din activitatea tuturor membrilor săi, sentimentele negative față de un membru sau altul trebuie ținute în frâu. Sper să fiu mai atent în viitor și să nu mai sar de fund în sus la fiecare cooptare sau plecare din PNL.

Buuuun. Până aici am clarificat partea personală. Trebuie să tratez partea politică așa cum o văd, fără sentimentalisme.

De ani de zile se vorbește despre coagularea dreptei. Că vrem sau nu, în percepția publicului unele persoane sunt considerate a fi politicieni de dreapta sau simpatizanți ai dreptei. PNL are ca obiectiv strategic în politica națională și europeană poziționarea clară, fermă pe partea dreaptă a scenei politice. Pentru aceasta, PNL trebuie să atragă în rândurile sale toate personalitățile cu notorietate care activează pe scena politică de dreapta precum și personalitățile din societatea civilă care au sau simpatizează cu ideologiile de dreapta. Ceea ce se întâmplă permanent. Se întâmplă pentru că PNL a ales să își deschidă porțile și să se manifeste pe scena politică ca o forță politică și nu doar ca o orientare politică. Cu toate riscurile pe care această deschidere le presupune.

Este evident că pe scena politică românească avem un număr limitat de persoane care au ales să facă politică la nivel înalt. Ele sunt deja, în marea lor majoritate, membri ai unor formațiuni politice. Destul de rar, din rândul societății civile, ies în evidență personalități care aleg să activeze politic. Toți cei care vor să facă politică vor alege partidul care oferă garanția liniei politice alese, au potențialul de a ajunge la guvernare pentru a aplica respectiva linie politică sau sunt deja la guvernare. Ne aflăm în fața unui fenomen așteptat de ani de zile. Coagularea dreptei. O coagulare cu atât mai necesară cu cât stânga politică a ajuns la apogeu. PSD este la un maxim politic cu potențial de creștere dacă dreapta va mai rămâne divizată. De aceea PNL trebuie, este obligat să accepte în rândurile sale pe toți cei care vor să activeze pe scena politică de dreapta. Chiar dacă în discursul politic de până mai ieri, cei care vin la PNL au folosit cuvinte grele și acuze la adresa PNL sau a liderilor acestuia. Cum este cazul lui Stănișoară.

Este foarte important ca această coagulare a dreptei să fie accelerată. Anul viitor avem alegerile europarlamentare și ar fi benefic pentru dreapta românească să dea cât mai mulți europarlamentari pentru grupul ALDE. Dacă nu mai mulți ca PSD, cel puțin la nivelul PSD. Apoi vom avea alegerile prezidențiale iar PSD trebuie să știe că PNL este destul de puternic pentru a răspunde politic unei eventuale abateri de la înțelegerea dintre cele două partide cu privire la candidatul unic al USL. Dacă PNL ar rămâne, așa cum doresc unii, cu ochii pe pereți pentru a număra caii verzi, în mod sigur ar slăbi. Ar permite PDL să se refacă după înfrângerile din 2012 și PSD să crească mai mult în putere. Fiind foarte activ acum, PNL arată că are putere, arată că are stabilitate. Și organizațională și politică. Iar cele două stabilități sunt cele care atrag pe cei care vor o viață politică cu potențial. În consecință, PSD va rămâne la puterea de acum iar PDL, în special Traian Băsescu, nu vor mai tulbura scena politică.

Analiștii portocalizați trag semnalul de alarmă că PDL va fi absorbit de PNL. Posibil. Însă nu toți pedeliștii de azi vor ajunge în PNL. Există niște limite peste care nu se trece. Limite comunicate presei periodic de către conducerea PNL. Băsescu, Boc, Udrea, Macovei și „cățeii” lor au ușa închisă. Fără PDL aceste persoane sunt în afara scenei politice. Se pot juca de-a politicienii în formațiunile de buzunar ale lui Ungureanu și Neamțu. Chiar și în PNȚ-CD-ul lui Pavelescu. Dacă vor cuceri puterea în PDL, pot să îl ducă la limite cât mai mici în percepția publică și să chibițeze de pe margini luptele politice dintre PNL și PSD. Aaaaaa, să nu uit, să aplaude pe „varan” care își crește partidul zi de zi cu membrii lor.

PSD este o oaste politică redutabilă. PNL trebuie să devină o oaste politică la fel de redutabilă. Puterea nu se negociază. Puterea se cucerește. Cucerirea puterii politice face, că vrem sau nu, victime politice. În special în rândurile celor care pun sentimentele mai presus de obiectivele organizației. Nu poți face politică doar cu sentimentele. Dacă ai sentimente prea puternice, pui în pericol organizația. Exemplul cel mai la îndemână este PDL. De la pragmatism politic a ajuns o organizație dominată de sentimentalism. Nu mai este un partid, este o anexă a „casei” Băsescu. O formațiune de slujitori. Se comportă ca niște slugi ai „casei” Băsescu. Slugi care nu mai au țară. Au doar un stăpân. Comportamentul lor „politic” a devenit antinațional. Nu mai au treabă cu România. Din acest motiv vedem cum politicienii din PDL aleg să plece la PNL sau la alte formațiuni politice care dețin puterea și au capacitatea să o dețină și în viitor.

Coagularea dreptei trebuie accelerată. Timpul este foarte scurt. Frunzăverde, la fel ca alți lideri ai PNL, confirmă faptul că vor urma alte veniri la PNL din PDL. Înseamnă că în teritoriu se lucrează intens la atragerea liderilor locali cu notorietate și putere și că semnalele sunt pozitive. Venirea lui Stănișoară va fi stimulativă pentru alți lideri locali sau de la nivel central din PDL să facă pasul către PNL. Va trebui să acceptăm acest fenomen în curs de desfășurare.

Va fi interesant să văd cum vor reacționa cei din presa subordonată lui Băsescu. Aseară, la Turcescu, Cristoiu era foarte mirat. La fel și Turcescu. Căutau ei ceva dar nu găseau. Mare lucru dacă nu cumva, în scurt timp, vom vedea cum cei doi și susținătorii lor „reevaluează” PNL ca principală formațiune de dreapta în România. Mi se face pielea găină la gândul că urmează viitoare laude ale lui Turcescu și gașca de la B1 sau de la Evenimentul Zilei pentru PNL și politica lui „glorioasă”.

„E vorba de a construi o dreapta in interiorul PNL”

Așa a concluzionat Sorin Frunzăverde azi, la Timișoara, după ce s-a făcut „mezanplasul ” primirilor în PNL Timiș. Marius Cristian Dugulescu și Nelu Balas, al doilea un sinecurist local al PDL, fost candidat al PDL pentru Parlament la alegerile anterioare.

„E vorba de a construi o dreapta in interiorul PNL”, ca o concluzie și o explicație a lui Frunzăverde pentru trecerile repetate și sinistru de rapide de la PDL la PNL, în toate situațiile de până acum și, probabil, la cele viitoare.

Expresia este o sancțiune dată PNL, în fond. PNL nu este un partid de dreapta, este concluzia care se desprinde din această afirmație. Norocul nostru că vin niște social-democrați până mai ieri, traseiști și pe cărarea ideologiei, care să nu ducă spre dreapta. Este ciudat. Ce mă deranjează cel mai tare, este faptul că nu a venit, mai pe ocolite măcar, replica lui Crin Antonescu că PNL este un partid cu ideologie, că ideologia PNL este, tradițional, de dreapta, că membrii PNL autentici sunt oameni de dreapta și că nou veniții din PDL abia acum vor trebui să învețe ce este dreapta în politică și ce este acea ideologie de dreapta prin studiul, măcar, al statutului PNL.

Nu am știut că sunt de stânga. Sincer. Noroc cu Frunzăverde. Așa voi afla și eu ce înseamnă dreapta în politică.

Sper ca cineva din PNL să îi atragă atenția lui Frunzăverde că prin această formulare atacă, pur și simplu, membrii partidului care ani și ani de zile au militat pentru ideile de dreapta ale liberalismului în politica românească.

Eu îl bag în măsa. Să fie clar. Nu mă interesează ce părere vor avea liderii partidului însă eu nu accept ca o creatură venită de la PDL, la mine în casă, să îmi nege convingerile și să mă anunțe că el a venit să mă facă de dreapta. 

Auzi la el, panarama. Vrea să construiască „o dreaptă în interiorul PNL”. Păi, PNL nu este de dreapta ? Nu vrea ca PNL să devină singura formațiune de dreapta pe eșicherul politic actual ?

Ne portocalizăm

Ieri Mihaela Popa de la Iași, azi Marius Dugulescu de la Timișoara. PDL își salvează toxinele prin transferul lor controlat în PNL prin nou înființata aripă Sorin Frunzăverde.

Zice presa că la Timișoara, la sediul PNL, Crin Antonescu alături de noii și vechii lideri ai PNL, Sorin Frunzăverde și Dan Radu Rușanu, au oficiat botezul liberal pentru această imensă valoare politică numită Marius Dugulescu.

Dacă mai apar astfel de „evenimente” voi avea o stare de vomă pronunțată,  ca în urma unei toxiinfecții severe.

Înțeleg necesitatea de a doborî clica portocalie, înțeleg cererea populației pe care nu o interesează cum se face asta, dar mă revoltă faptul că aceeași populație a votat cu ambele mâini pentru Traian Băsescu și PDL, aceeași populație a stat la televizor sau nici măcar acolo în timp ce eu și prietenii mei am stat în frigul Pieței Universității, alături de mulți alți oameni, cu alte opțiuni politice însă conștienți că doar protestul civic poate sensibiliza restul opiniei publice.

Gata. M-am săturat. Prea mult dispreț față de liberalii care au stat până acum pe baricade.

Se prăbușește PDL însă noi îi salvăm. Mare lucru de nu cumva noii „liberali” nu vor vota pentru MRU la moțiune ! După cum s-a exprimat Mihaela Popa, noua senatoare liberală, ea îl susține pe MRU. Frunzăverde a făcut la început aceeași declarație. Cei veniți din PDL pe filiera Frunzăverde consideră că măsurile luate de nenumăratele guverne Boc au fost corecte și necesare pentru a combate efectele crizei, ducând la moarte mii și mii de români. Ce naiba ? Oare trebuie să luăm la noi toate toxinele din PDL pentru a da jos, chipurile, un guvern de marinonete băsesciene ?

Unanimitatea liberală

În aceste zile de reflecție asupra vârtejului politic de pe piața politică m-au atras, normal, părerile celor din jur. Celor apropiați mie, în special prin ideile promovate. De preferință, cele recunoscute ca fiind din patrimoniul liberalismului. Iar cea mai puternică, azi, este cea privind independența liberalului față de decizia politică a formațiunii din care face parte sau o susține.

Mă iau ca etalon. Este cel mai apropiat mie și, consider eu, cel mai corect. Altfel, ar însemna să îi judec pe alții, ceea ce nu ar fi corect.

Independența are chichițele ei. Părerea independentului poate fi acceptată, în totul sau în parte sau poate fi respinsă, în totul sau în parte. Depinde de la care din capete tragi. Sau, depinde cum vezi paharul asupra căruia faci observațiile. Cum consideri fie partea plină fie partea goală. Sau dacă dai atenție și părții pline și celei goale. Pentru că și partea goală poate avea consecințe pozitive asupra vieții noastre. De exemplu, faptul că dictatura băsesciană nu a avut timpul să umple paharul cu fierea abuzului, a încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ce ne sunt protejate prin lege, faptul că încă mai avem în instanțele de judecată un aliat împotriva abuzurilor administrative și politice ale PDL-UDMR-UNPR-BNR și minorităților naționale, chiar dacă aceste puteri au ajuns să modifice legile pentru ca dreptatea să nu mai poată fi apărată de Justiție, reprezintă un lucru ce se cuvine apreciat ca pozitiv.

Au loc dezertări din PDL. Oameni cu poziții dominante în această adunătură de tâlhari au ales să plece în formațiunile politice care constituie, azi, opoziția. Nu au ales să plece din viața politică, nu, vor din nou la putere, vor din nou să ajungă factori de decizie politică și administrativă. Pentru că aderarea la un partid politic urmărește, în general, puterea politică. Dacă ar fi dorit să fie în atenția publică dar nu în puterea politică a unei guvernări ar fi ales un sindicat sau un ONG. Ei bine, acești defectori profită de conjunctura destrămării PDL, apusul puterii băsesciene și vor să continue să fie la putere. Problema este că „tortul puterii” este, fizic, bine determinat. Nu se lărgește, nu se dilată, nu crește ca în basme. Admiterea lor în PNL face ca liberalii de bună-credință care au suportat din partea puterii băsesciene toate mizeriile posibile, închipuite sau neînchipuite vreodată, să fie înlăturați de la tortul puterii în beneficiul torționarilor lor de până mai ieri. Își pun întrebarea liberalii, pe bună dreptate, de ce se întâmplă așa ceva ?

Adversarilor politici din alte formațiuni le contrapui capacitățile din rândul formațiunii tale. În cazul în care primește în rândul formațiunii tale și oferi poziții de putere politică și administrativă unor persoane care au activat, până la un moment dat, în rândul partidului politic oponent, negi, de drept, capacitatea propriilor membri de a performa în acele domenii. Le negi evoluția, le negi oportunitatea de a beneficia de propria muncă în cadrul partidului său, le desconsideri eforturile depuse. Iar o astfel de atitudine este total în dezacord cu principiile statutului liberal și ale bunei-cuviințe, al respectului față de ființa umană.

Cazul Frunzăverde este emblematic. Liberalii pot spune, cu deplin temei, că „ne-am înfrânt”. Ne-am înfrânt pentru a da adversarului politic posibilitatea de a rămâne la „cașcavalul politic”, de a beneficia, pe nedrept, de eforturile tuturor liberalilor de bună-credință depuse pentru înlăturarea de la putere a regimurilor besmetice băsesciene. Cum ne vede lumea acum ? Ca pe niște incompetenți, ca pe niște oameni incapabili să performeze prin propriile mijloace, ca pe niște fripturiști ordinari care adună „performerii” adversari în contul unei guvernări ulterioare. Păi, să îmi fie cu iertare, dar dacă noi, liberalii, re-aducem la putere tâlharii pedeliști băsescieni, să nu ne mire că lumea nu va mai avea încredere în noi. Iar după Frunzăverde au urmat și alții. Vom ajunge ca în zeci de localități să păstrăm fripturiștii băsescieni care au în cap terenuri de sport în pantă, parcuri comunale în păduri, patinoare, bazine de înot incapabili să pună temelia dezvoltării locale cu propriile forțe. Readucem pomanagii care promit beneficii locale de la bugetul de stat, nu din modul în care comunitatea va exploata resursele locale, nu din o mai bună organizare a comunității pentru obținerea beneficiilor existenței respectivei comunități.

Toți fripturiștii pedeliști ce vin la PNL au susținut, până acum, cu cerbicie, pe Traian Băsescu pentru realegerea în funcția de Președinte al României, au mânărit voturile la urne pentru a câștiga PDL alegerile, au asuprit liberalii și membrii sau simpatizanții altor formațiuni politice prin eliminarea lor din structurile administrative (practic, i-au condamnat la înfometare, pe ei și familiile lor), au săvârșit, după mintea mea, cele mai odioase fapte în funcțiile publice de primari sau consilieri iar pentru toate cele arătate mai înainte noi ne-am ridicat la luptă, inclusiv am participat la protestele „fluviu” gen Piața Universității în București și în multe localități din țară. Unii dintre ai noștri au „gustat” din bastonul de jandarm și au constatat că doare, în urma dispozițiilor date jandarmeriei de un Frunzăverde și alții ca el. Iar azi, când se apropie momentul în care eforturile și coastele rupte ar trebui recompensate prin accederea la puterea politică și administrativă vedem că decizii înalte, la nivel local sau central pun la masa puterii pe torționarii noștri. Cum naiba să nu te revolți.

La nivelul politic al BPN al PNL s-a admis, cu unanimitate de voturi, primirea în PNL a lui Sorin Frunzăverde, dar și a acoliților lui din PDL, acoliți care nu au treabă cu PNL și liberalismul însă au treabă cu Frunzăverde „oriunde se va duce acesta”. Așa au declarat. Și vor fi aleși cu votul liberalilor - poruncă de la Împărăție - să guverneze majoritatea localităților din jud. Caraș-Severin. Liberalii din Caraș au fost condamnați să piardă fie că respectă decizia de la nivel central fie că nu o respectă. La fel se interpretează situația în oricare zonă din țară în care defectorilor din PDL li s-a deschis ușa PNL, PSD sau PC. Pentru că făcând parte din USL, liberalii își dau votul pentru adversarii de până mai ieri din PSD sau PC și, ca o cireașă pe tort, torționarilor din PDL. Cumplit.

Nu, eu nu susțin această unanimitate. Motivarea ei este slabă. Este dăunătoare susținerilor mele de până acum. Una este să dau votul lui Robert Negoiță candidatul PSD/USL la primăria S3 și alta este să dau votul unui politician care a defectat din PDL.

Îmi place o vorbă a lui George Șerban, pusă pe blogul lui: „Eu pentru asta am venit in Partidul National Liberal, cu 12 ani in urma. Pentru ca la liberali, exista unanimitati doar atunci cand tara este atacata …”


Alături de alte exprimări asemănătoare, ale unor lideri liberali, potrivit cărora liberalilor nu li se pot da ordine, liberalii fiind independenți în gândire și acțiune și că forța partidului, în fapt, stă în recunoașterea și promovarea  acestei independențe, exprimarea lui George vine să clarifice un model de comportament social. Liberal. Confirmă faptul că liberalii sunt ceea ce promovează. Oameni independenți, oameni capabili să își ia soarta în propriile mâini, oameni care își cunosc valoarea și care au capacitatea să o promoveze dispuși să participe la competiția socială alături de ceilalți membri ai comunității pentru ca, în final, comunitatea să beneficieze de cei mai performanți membri ai săi. Păi, cum să accept acest abuz comunistoid în care liberalii onești sunt înlăturați pentru a face loc fripturiștilor din PDL ? Nu. Nu îl accept. Este nedrept pentru colegii liberali din acele zone în care fripturiștii PDL devin, peste noapte, promotori ai progresului USL, apărători ai cetățenilor împotriva abuzurilor băsesciano-pedelisto-udemeristo-uneperiste din guvernările succesive ale incompetentului Boc și, acum, ale mafiotului Ungureanu.

Cred că unanimitatea liberală nu există. Nu sunt singurul care „latră la lună” ca urmare a defectărilor pedeleprelor, dar asta nu înseamnă că suntem unanimi. Sunt destui cei care văd în aceste acțiuni beneficii. Superfiale în esență, de spectacol public în realitate. Suntem infestați cu ciuma portocalie iar unii dintre noi aplaudă entuziaști. Păcat de ei.

Frunzăverde și unele gânduri sinistre

Sorin Frunzăverde a părăsit, prin demisie, PDL. Un gest care a născut, în sufletul lui, mari frământări. La conferința de presă în care și-a motivat actul a plâns. Emoționat. Înțeleg că nu a ales această cale cu convingere fermă. A rămas, de fapt, un pedist. Este unul dintre fondatorii PD, a lucrat să îi dea o linie politică pe care partidul să o urmeze chiar dacă baza membrilor acestei formațiuni era și este, încă, formată din oameni mai apropiați de orientările doctrinare de stânga decât de cele de dreapta. A vrunt un PD ca un Făt-Frumos însă nu a mai avut controlul după ce Băsescu a luat partidul, l-a împăturit  ca pe un teanc de bani și la băgat în buzunarul de la spate (iau, creativ, exprimarea lui Cristian Tudor Popescu). Dintr-o comunitate a unor oameni cu interese politice, sociale, economice etc., PD a devenit o „armată” de slugi pentru Traian Băsescu, un „echipaj” obligat la fidelitate față de comandantul navei, un fel de Zeu care dispune nu doar asupra zilei de azi și de mâine a servilor ci și asupra trecutului lor prin „reevaluare”. A încercat cu ajutorul altui stâlp al democraților, Vasile Blaga, să resusciteze partidul, să îi trezească oamenii la viață, să le inoculeze ideea că nu pot fi singuri și că dialogul cu cei care au alte opțiuni politice este singura cale în care se poate face politică constructivă. Nu a reușit. Azi, Sorin Frunzăverde este un înfrânt. Demisionând din PD, Frunzăverde și-a recunoscut înfrângerea. Din acest motiv a plâns.

A ales să adere la PNL cu motivul principal de a fi util în proiecția PNL de a forma o orientare politică de dreapta puternică în România ca o alternativă reală la curentul foarte puternic social-democrat. În afara unor consecințe de un pragmatism ucigător ale acestei treceri de la PD la PNL, pierderea de către PD a unui județ și a mai multor localități, pierderea unor parlamentari în funcție etc., consecințe care produc o anume satisfacție, se cuvine a analiza și cu sufletul pentru că vor fi consecințe și în viitor. În viitorul PNL. Pentru că oastea de noi liberali care va aduce voturi PNL și USL (implicit), nu este formată din persoane cu convingeri politice ferme. Aceste persoane nu vor fi peneliști, ci frunzăverdiști ! Chiar dacă vor avea legitimație cu săgeata liberală ele sunt fidele omului politic Sorin Frunzăverde și nu PNL. Pentru că așa au fost și în PD. De aici se nasc alte și alte întrebări.

În discuțiile prietenilor mei se evidențiază frustrarea față de acceptul PNL pentru trecerea lui Frunzăverde de la PD la PNL. Îi înțeleg. Și eu sunt împotriva unor astfel de treceri. Însă părerea noastră rămâne doar în spațiul restrâns al colectivului pe care îl formăm. Pentru că cei direct interesați sunt liberalii din Caraș-Severin. Iar ei nu doar că sunt de acord cu această trecere, nu doar că se bucură de „ocuparea” județului și colorarea lui în galben, ci promovează această acțiune ca pe o victorie. Iar pentru că organizația de la Caraș vrea mai mult, va avea sprijinul celorlalte organizații în alegerea lui Sorin Frunzăverde ca membru al conducerii PNL în funcția de vice-președinte. Și, pentru a prarafraza pe umilul pitic politic Emil Boc, pot spune că „vântul bate, apa trece, pietrele rămân”. Noi dezbatem furioși pe unde găsim spațiul de discuții iar PNL merge înainte. Acum cu Frunzăverde. Noi suntem „vântul și apa” iar Frunzăverde a devenit, deja, „piatra”. Sorin Frunzăverde a primit onoarea de a fi acceptat ca persoană fundamentală, de temelie, a liberalismului românesc. A național-liberalismului românesc ! Pentru mine, această imagine este de un penibil absolut. Din cel care a încercat să distrugă „pietrele liberalismului românesc” (în prima parte a lui 2005 Traian Băsescu s-a jurat că nu se lasă până nu aduce PNL sub 5% pentru a nu mai putea intra în Parlament iar Sorin Frunzăverde era unul dintre locotenenții acestuia făcând echipă cu defectorii Theodor Stolojan și Valeriu Stoica), azi devine, in personam, unul din oamenii de bază ai partidului. Ciudate mai sunt căile Domnului !

În alb și negru sunt două mari posibilități.

O primă posibilitate, „vestea bună”, este aceea că Sorin Frunzăverde a concluzionat că PD nu mai poate fi un vector politic pentru dreapta românească fiind prea corupt de ciuma băsesciană. Ideea este indusă și de Crin Antonescu la conferința de presă în care a anunțat, oficial, că Sorin Frunzăverde a devenit membru al PNL și candidat al PNL/USL pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin:

„Decizia domnului Frunzăverde de a părăsi PDl și de a se alătura PNL este o decizie care ne onorează. Îl asigurăm că va fi primit cu toată colegialitatea și că avem de construit lucruri importante și pe termen lung. Sigur că eu nu pot comenta acum despre talia sa de om politic, nu e vorba de poziția formală pe care a deținut-o într-un partid, ci despre coerența sa politică și a modului său de a face ceea ce spune și de a spune ceea ce face“.

Se poate pleca, în buna tradiție liberală, de la prezumția de bună-credință a lui Sorin Frunzăverde la care se adaugă respectul pe care orice liberal îl are față de opinia altuia. Dacă este așa, atunci va fi bine.

Dacă însă Sorin Frunzăverde a comis gestul cu scopul de a resuscita PD printr-o acțiune șoc, rămânând în suflet un membru și un „frate” al pediștilor, atunci ne aflăm în fața „veștii proaste”. Pentru că venirea unor pediști, mulți-puțini, în PNL, după Frunzăverde, poate fi un avantaj doar pe termen scurt, materializat cu ocazia alegerilor locale și parlamentare din acest an. Pentru că după alegeri nu este exclus ca o parte dintre ei, după schimbările ce se vor produce în PD, în special preluarea de către gruparea Blaga a conducerii și eliminarea băsescienilor, faptul că sinistrul Băsescu va fi trimis de pediști la „coșul de gunoi” al istoriei, să nu treacă cu „cățel și purcel” la „noul” PD. Iar Frunzăverde poate fi unul dintre ei. PNL rămând cu gustul amar al „trădării” pediștilor (salvarea PD devine astfel o tradiție a PNL). Azi, „vestea proastă” nu poate fi exclusă. Chiar mai sumbru, nu este exclus ca venirea lui Frunzăverde să declanșeze un proces de ocupare a PNL de către PD prin aderări multiple, astfel încât prin forța pe care pediștii, noi membri cu drepturi depline ai PNL, să o capete să ocupe la nivel local local și central funcțiile de decizie în partid și, la momentul potrivit, să ne trezim cu toții deveniți, peste noapte, membri ai familiei popularilor europeni, cu săgeta liberală aruncată la coșul de gunoi, iar PD-ul „glorios” să devină, tot peste noapte, urmaș legitim al liberalilor brătieni. Un coșmar. Pesimiștii asta văd. Nu îi poți acuza că au această viziune. Pentru că acțiunea este posibilă, pentru că ne aflăm în fața unui „alea” politic real.

Întrebările pe care eu mi le pun, și nu doar eu, trebuie să aibă niște răspunsuri. Nu am deplină încredere în Sorin Frunzăverde, deși, pe undeva, consider că poate deveni un politician foarte util partidului. Dar va deveni sau va fi „sămânța ucigașă” care va afecta PNL garv sau foarte grav pe termen mediu și lung ? Pentru că PD va avea o viață scurtă, din punct de vedere politic, conducerea lui de către Băsescu îl duce în neființă, personalitățile din PD vor trebui, de vor dori să mai facă politică, să își găsească un partid viabil pe piața politică. Frunzăverde a ales PNL. Alții au ales și vor alege PSD. Faptul că membrii de frunte ai PDL aleg între cele două formațiuni politice iar membrii mai mărunți au ales și se pare că aleg PP-DD, ne confirmă faptul că PD nu are doctrină, nu are liantul politic necesar stabilității unui partid. PDL se va destrăma. Fripturiștii Stoica, Stolojan, Udrea, Voinescu și restul își vor închide afacerile după ce s-au îngrășat în ritm rapid din bugetul de stat însă nu se vor lăsa. Parcă îi văd bătând cu impertinență la ușa PNL și mă îngrozesc la gândul că în anumite organizații locale ale partidului vor avea audiență. Statutul PNL nu interzice nici unei persoane să adere la partid. Ca atare, posibilitatea ocupării PNL de către clica băsesciană nu poate fi împiedicată de către cei de la fruntea partidului, însă poate fi împiedicată de către liberalii din organizațiile locale care le poate refuza accesul. Dar o vor face ? La câte complicități se cunosc, mare lucru de nu vor fi acceptate altele. Iar explicația lui Crin Antonescu că el părăsește partidul dacă se va întâmpla așa ceva nu mulțumește. Cred că la nivelul PNL trebuie emisă și introdusă „o lege a lustrației” proprie care să împiedice slugile lui Băsescu să intre în partid.