Ieri Mihaela Popa de la Iași, azi Marius Dugulescu de la Timișoara. PDL își salvează toxinele prin transferul lor controlat în PNL prin nou înființata aripă Sorin Frunzăverde.
Zice presa că la Timișoara, la sediul PNL, Crin Antonescu alături de noii și vechii lideri ai PNL, Sorin Frunzăverde și Dan Radu Rușanu, au oficiat botezul liberal pentru această imensă valoare politică numită Marius Dugulescu.
Dacă mai apar astfel de „evenimente” voi avea o stare de vomă pronunțată, ca în urma unei toxiinfecții severe.
Înțeleg necesitatea de a doborî clica portocalie, înțeleg cererea populației pe care nu o interesează cum se face asta, dar mă revoltă faptul că aceeași populație a votat cu ambele mâini pentru Traian Băsescu și PDL, aceeași populație a stat la televizor sau nici măcar acolo în timp ce eu și prietenii mei am stat în frigul Pieței Universității, alături de mulți alți oameni, cu alte opțiuni politice însă conștienți că doar protestul civic poate sensibiliza restul opiniei publice.
Gata. M-am săturat. Prea mult dispreț față de liberalii care au stat până acum pe baricade.
Se prăbușește PDL însă noi îi salvăm. Mare lucru de nu cumva noii „liberali” nu vor vota pentru MRU la moțiune ! După cum s-a exprimat Mihaela Popa, noua senatoare liberală, ea îl susține pe MRU. Frunzăverde a făcut la început aceeași declarație. Cei veniți din PDL pe filiera Frunzăverde consideră că măsurile luate de nenumăratele guverne Boc au fost corecte și necesare pentru a combate efectele crizei, ducând la moarte mii și mii de români. Ce naiba ? Oare trebuie să luăm la noi toate toxinele din PDL pentru a da jos, chipurile, un guvern de marinonete băsesciene ?
Băsescu a ratat o țintă. Curtea Constituțională a dat de pământ cu proiectul prezidențial. Și nu numai. Unele dintre ideile demente erau „pornite” de la idiotul de Boc și demenții care îi cântă în strună, adică de la Guvern.
Pedeliștii, Sulfina Barbu de exemplu, au lansat ideea că dezonorantul nostru Guvern va pune de acord proiectul legii de modificare a Constituției cu observațiile CCR și că acesta își va urma cursul. Adică, va fi trimis Parlamentului pentru a intra în procedura dezbaterilor. Era de așteptat. Chiar dacă nu au șanse în Parlament, au o „pleașcă” pentru campania electorală ce bate la ușă. Iar printre ideile cu care au picat la CCR sunt unele dragi, foarte dragi unui Tapalagă sau unor forumiști de pe la Excrementul Zilei sau HoțNews.
Ca să fiu sincer, nu mă așteptam ca CCR, politizat până peste poate, să dea aviz negativ propunerilor lui Băsescu. Zăgrean, Moțoc și care portocalii or mai fi pe acolo, oameni de casă ai nașparliului bețivan de la Cotroceni, au făcut dovada incompetenței constituționale de prea multe ori pentru ca acuma să mă mai determine să cred că indivizii și individele impuse cu forța în această instituție au treabă cu Constituția. Oricare ar fi ea. Dar ... în fine. Ceva s-a întâmplat de au ajuns la un astfel de rezultat. Mai ales pentru faptul că avizul lor este strict consultativ. Și-au dat cu părerea fără însă ca părerea lor să fie obligatorie.
Legat de aviz am unele observații de făcut. În primul rând formularea lor de final „obligatorie” este o aiureală din moment ce avizul este pur consultativ. Nu are cum să fie obligatorie o părere. Pentru că munca lor la proiectul de lege de modificare a Constituției este doar o părere, o părere care nu a întrunit majoritatea. Trei excremente portocalii de la CCR au fost de acord cu propunerile băsesciene. Apoi, din unele formulări ale creaturilor de la CCR constat că s-au substituit instanțelor de judecată, ceea ce este dincolo de competențele lor. Chiar dacă au folosit formularea că unele prevederi aduc atingere „drepturilor și libertăților fundamentale” sau „garanțiilor acestora”, modul în care au „judecat” nu este sau nu ar trebui să fie propriu CCR ci doar unei instanțe de judecată. Cei de la CCR trebuie doar să facă o evaluare între propunerile de modificare și prevederile exprese ale Constituției cu privire la limitele revizuirii. Ei însă, părerea mea, au cam depășit aceste limite. Nu pot să nu remarc faptul că o parte dintre observațiile lor sunt ca o frecție la un picior de lemn, pe lângă caracterul consultativ al demersului lor sunt prevederi în cuprinsul tratatelor la care România este parte ce acoperă, acolo unde este dubiu, prevederile constituționale în situația conflictului de legi. Ca să dau exemplul cel mai simplu, mă voi referi la caracterul licit al averii. Iar în materie avem destule reglementări internaționale care, în conflict cu legile interne, ar fi obligat instanțele de judecată românești să le aplice prin sancționarea acelor prevederi interne ce la încalcă.
Nu îmi propun să fac analize foarte detaliate pentru că ar însemna să pierd un timp aiurea. Rețin doar faptul că soluția CCR a produs o mare satisfacție multor români, mai puțin pricepuți în ale Constituției și legilor și o imensă insatisfacție guguștiucilor portocalii. Tapalagă și celelalte condee portocalii fac spume „la gură” înfierând decizia CCR. Ba, ma mult, Tapalagă face și oficiul de a dezinforma, cu intenție, publicul cititor portocaliu (cum îi turcu'i și pistolul) punând dezonoranta Curte Constituțională în rândul instituțiilor Justiției, ceea ce este prea mult. Curtea Constituțională nu are treabă cu Justiția. Dar portocalii nu au chef să știe asta.
Băsescu mai înregistrează un rateu. Al câtelea oare ?
Incompetentul Boc și gașca lui portocalie, sub oblăduirea derbedeului de la Cotroceni, au mai săvârșit o impertinență împotriva mediului economic. Ordinul MFP 1984/2011, prin care statul își mărește atribuțiile de control asupra mediului economic, este împotriva legii (prin unele prevederi) dar și o „garanție” pe care portocalii politicieni ai PD-L ne-o dau că drumul către care ne conduc se sfârșește într-o nouă epocă comunistă.
Măsura luată de finanțistul Ialomițeanu este în nota impozitului forfetar din 2009 care a distrus mediul de afaceri al IMM, ducând în zona neagră sau gri multe activități lucrative și mărind numărul de șomeri. Consecința acestui ordin va fi că înființarea unor noi societăți comerciale plătitoare de TVA se lasă la bunul plac al „experților” PD-L din Garda Financiară. Analizele făcute asupra actului normativ de specialiștii juriști au concluzii ce nu lasă loc de dubii. Ordinul este, de fapt, împotriva mediului de afaceri. Ordinul intră la categoria măsurilor de suprareglementare într-un domeniu in care, din punct de vedere liberal, statul ar cam trebui să se retragă. În afara faptului că statul, în general, este cel mai prost administrator, sub conducerea pedelisto-udemeristă este și ostil mediului de afaceri așa cum a fost pe timpul comunismului lui Ceaușescu.
Sunt legi, multe, care urmează a fi abrogate, după ce gașca lui Băsescu va fi înlăturată de la putere. Dar sunt și multe ordine de ministru care trebuie să aibă aceeași soartă. Cretinismul pedeliștilor nu are limite.
De ceva timp sunt în amorțire. Justificări sunt. Nu le pun aici. Este și o stare de lehamite. Chiar aveam în intenție să închid blogul. Am dormit (vorba vine) o noapte și m-am răzgândit. Nu este o soluție fuga de realitate.
Am senzația, dureroasă chiar, că suntem neputincioși. O țară întreagă de neputincioși. O țară întreagă de „nătăfleață” care așteaptă cu gurile căscate să le pice „para mălăiață” în gură. Nu ne asumăm eșecurile deciziilor personale însă căutăm cu disperare vinovații în vecini. Ei sunt vinovați pentru deciziile noastre proaste. Zi de zi văd la Tv și citesc în presă păreri și explicații docte cu privire la vina celorlalți. Noi, vorbitorii și scriitorii de toată mâna, nu avem nici o legătură cu situația dramatică în care o grupare de mafioți politici au adus țara. Iar țara înseamnă nu doar teritoriul României ci populația, averea ei, treburile ei, speranțele ei ... Un grup privat de interese a pus mâna pe putere în România și o pradă. România fiind noi. Iar noi ne ascundem în spatele Constituției și a legilor spunând că „democratic” nu le putem face nimic ! De fapt, spunem tâmpenii. Ei, mafioții din PD-L, UDMR, UNPR și deputații minorităților naționale altele decât cea maghiară sunt democrați în acțiunile lor ostile restului cetățenilor ?
În 1989, la Târgoviște, Ceaușescu și soția au fost acuzați de astfel de acțiuni politice îndreptate împotriva cetățenilor României și au fost împușcați. Azi, o jumătate de țară aplaudă măsurile asemănătoare ale lui Traian Băsescu și ale lacheilor lui vociferând agresiv împotriva celor care refuză întoarcerea la dictatură. Lacheii din presă ai dementului de la Cotroceni își primesc sinecurile pentru „serviciile aduse țării” sub forma unor funcții în diplomație sau în diferite instituții publice sau de interes public: IT Morar, Pătrășconiu, Nemțu etc. La @ioșka este o listă interesantă. Limbiști „de mare valoare națională”. Iar noi stăm. Stăm în „stil românesc”. Frecăm menta.
Aici, pe avocat.net am găsit un punct de vedere exprimat de Alin Popescu. Citind materialul nu poți să nu fii de acord cu autorul. Pentru stimulent pun un paragraf care ar cam trebui să dea de gândit celor care mai au, încă, instrucțiunile de folosire a creerului la purtător:
Cu niste vreme in urma, in tara asta existau partide. Ok, am zis, trecem mai departe, ca subiectul asta e prea stupid ca sa il deschid. Partidele si-au pierdut electoratul pentru ca n-au dovedit niciodata ca au si alta agenda in afara de cumetriile proprii. Asa incat e greu sa discutam noi, de pe margine, despre interesele si viziunea lor de viitor. Partidele sunt lipsite de specialisti adevarati tocmai pentru ca oamenii fug de inregimentarea politica asa cum fug de Dracu'. Si asta e un rau imposibil de cuantificat acum. Pentru ca daca oamenii decenti nu vor intra in partide, atunci n-o sa avem niciodata o guvernare decenta. Abureala unei conduceri tehnocrate e o acadea pentru naivi, cata vreme guvernarea inseamna nu doar cele cateva zeci de ministri, ci si aparatul teritorial de zeci de mii de oameni care orienteaza politica administrativa a unei tari.
Nu pot să nu fiu de acord. Nu poți lăsa la mâna unor oameni ajunși în funcție de decizie politică, pe merit din punctul de vedere al partidului, administrarea unor domenii de activitate strict specializate. Chiar dacă respectivele persoane au intenții bune, deciziile lor pot afecta grav echilibrele sociale formate și menținute în zeci sau sute de ani. Pot afecta grav cultura organizațiilor respective și chiar siguranța unei întregi națiuni. Cel puțin în domeniile în care am expertiză pot da suficiente exemple de amatorism periculos (la liberali) și rea-credință la pedeliști. Iar aici mă refer la Blaga.
Așa cum am declarat cu niște ani în urmă că lupta împotriva corupției nu ma mai are ca susținător, sub acest slogan desfășurându-se cea mai mârșavă politică de promovare a corupției instituționale, rezultatul fiind acest Guvern Băsescu-Boc-Udrea-Isărescu, cu modificările și completările ocazionale, acum mă declar dușmanul „reformelor”. O altă mârșăvie care afectează grav întreaga populație a țării. România nu are nevoie de reforme. Instituțiile țării nu trebuie reformate ci stabilizate, finanțate și dotate cu ce este necesar pentru a-și îndeplini atribuțiile. Este inadmisibil ca fiecare partid politic să vină cu „reforma” în vârf de băț și să întoarcă țara cu fundu-n sus pentru a pune în funcții publice toți incompetenții din partid care au cotizat pe timpul campaniei electorale. Nu poți îndeplini o funcție publică fără să ai o specializare recunoscută în sistemul respectiv. Dementul Traian Băsescu a atacat însăși substanța funcției publice și avem, ca rezultat, o țară neguvernabilă. Va trebui, imediat ce pedeleprele și aliații lor vor fi izgoniți de la guvernare să alungăm căpușele portocalii sau ungurești, uneperiste sau de altă natură care au infectat grav sistemul public.
Ieri a fost o zi încărcată. Pedeleprele au reușit să își apere guvernul de incapabili și caricatura umană care stă, dar stă, în fotoliul de premier fără a avea habar de rolul și funcția Guvernului. Mesajul populației către aleșii din Parlament a fost ascultat însă ... a fost prea puțin respectat de băsescieni. Ajunși în Parlament, prin vot uninominal, pentru a respecta voința alegătorilor și-au uitat angajamentele. Și doar, „tata” lor le-a spus cum trebuie să se comporte:
Traian Basescu, noiembrie 2007, inaintea referendumului pentru votul uninominal, citat:
«In sfarsit, un alt avantaj al sistemului pe care eu l-am propus romanilor este responsabilizarea parlamentarului. El nu va mai putea sa fie indiferent fata de circumscriptia electorala, sa isi aduca aminte de circumscriptie doar in preajma campaniei electorale. Imi este cunoscut sentimentul pe care l-am avut cand am fost prima data ales uninominal, in calitate de primar general al Capitalei. Orice politician in momentul in care dobandeste calitatea de ales se responsabilizeaza imediat in raport cu cei care l-au ales. Stie ca isi datoreaza functia si succesul in politica celor care l-au ales, stie ca daca vrea sa mai faca politica trebuie sa aiba cea mai mare parte a actiunilor lui in acord cu vointa celor care l-au ales.»
Tot ieri, au fost luări de cuvânt de la tribuna Parlamentului de tot felul. Emil Boc a strălucit prin discursul isteric comunistoid. Când l-am auzit cum începe să țipe m-am dus cu gândul la cuvântările „tovarășului”, da, la Nicolae Ceaușescu. Tinerii nu au întipărită în minte o scenă din plenarele CC al PCR, din cuvântările „tovarășului” prezentate la TVR însă eu și ceilalți ca mine care am trăit 40 de ani în acel regim acestea sunt prezente. Sunt scene pe care nu credeam să mai apuc să le văd. Ieri, Emil Boc a intervenit brutal în viata mea și mi-a atras atenția că PCR a renăscut, viguros, sub forma PD-L. Ieri, Emil Boc mi-a atras atenția că avem un nou „tovarăș”, unul care ne hotărăște soarta, care dispune de viața noastră, care dispune de bunurile noastre și că orice idee de libertate, demnitate, onoare, proprietate are drept de viață dacă și numai dacă are avizul favorabil al hienelor portocalii.
Dar tot ieri s-a produs și Crin Antonescu cu cel mai bun discurs politic posibil.
Iar de aici vedem adevărata problemă a României: atacul asupra democrației. Atac produs de Traian Băsescu și banda de mafioți care îl asistă. Atac care s-a materializat în zilele trecute cu două acte normative care atentează la dreptul de proprietate - care a fost și este, după concepția portocaliilor băsescieni un moft, idee preluată de la înaintașul lor ion Iliescu, pentru toți ceilalți români mai puțin pentru clientela politică portocalie -, atac prin care se neagă principiile constituționale, drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
Azi este iar o zi încărcată. O zi care își amintește din ce în ce mai puțin de ziua de ieri, de celelalte zile care s-au scurs din 6 mai și până acum, o zi care uită că mii și mii de oameni au ieșit aproape zilnic în stradă pentru a-și apăra drepturile acumulate cu sudoarea frunții într-o viață de om, nu se mai amintește de efortul disperat al bătrânilor care nu mai au viitor, al părinților care nu își mai pot hrăni copiii, al bolnavilor care nu mai au bani de medicamente ... Azi este în vogă zvonul că, vezi Doamne, Boc remaniază Guvernul. Toată presa s-a pliat pe această știre care nu schimbă cu nimic situația. Nu se schimbă nimic. Dar absolut nimic. Legile pe care Boc și-a angajat răspunderea își vor produce efectele dezastruoase. Politica portocalie va fi tot politică portocalie, furtul și jaful național va continua, dezastrul va fi la fel de profund. Presa fuge de realitate prin accentul pus pe această așa-zisă remaniere. Presa face astfel jocul portocaliilor !
Firave știri, rătăcite printre dezbaterile care vor să afle „nimic”, ne arată că PSD atacă la Curtea Constituțională cele două legi demente, că Inalta Curte de Casație și Justiție sesizează Curtea Constituțională asupra neconstituționalității prevederilor celor două acte normative devenite arme de distrugere în masă, că toți românii au mâini întinse spre ajutor de la partidele politice responsabile, de la organizații ale avocaților - români și străini -, de la sindicatele care nu au semnat acorduri de sprijin cu Videanu și Băsescu, de la ONG-urile care încă mai au în rândurile lor intelectuali cu „I” și nu pupinbăseșcieni. Se vorbește prea puțin despre ce și cum să facă românii să își apere drepturile.
Eu voi continua, aici, în spațiul limitat al blogului, să ofer tuturor celor care doresc să vadă și un alt punct de vedere, și o altă formulare, și o altă atitudine, să postez pentru a ajuta.
După ce voi avea acces la formulări pentru cererile de chemare în judecată, după ce le voi prelucra în sensul în care eu voi acționa, le voi pune pe blog. Argumente în favoarea declarării ca neconstituționale a majorității articolelor din legile pe care Boc și-a angajat răspunderea sunt. Multe. Enorm de multe. O parte dintre ele au fost expuse în postările mele anterioare, preluate de la AMR, de pe blogul jud. Cristi Danileț, din propriile analize. Aștept ca avocații liberali să ne ofere varianta lor de cerere de chemare în judecată. Le voi căuta și pe cele pe care le vor întocmi cei de la PSD, PC sau alte organizații și formațiuni.
Cel mai important acum este să ne pregătim, sufletește, pentru decizia de a da Guvernul în judecată. Putem câștiga și cu cât vom fi mai mulți, cu cât vom fi mai neabătuți în demersul pe care îl vom începe, cu atât va fi mai bine.
Pedeleprele pot veni cu diferite acțiuni prin care să încerce să descurajeze pe cei care vor da Guvernul în judecată. Vă rețin atenția că nu contează suma furată, contează actul de hoție. Un ban de îmi ia, tot hoție se cheamă. Iar hoțul trebuie trimis acolo unde îi este locul. După gratii. Acolo este locul lui Băsescu, Boc, Udrea, Videanu și a tuturor portocaliilor.
Am terminat cu anul 2009. Am iesit din el mai sufocati ca din alti ani. Este anul in care speranta a fost agatata de gard sa isi mai piarda din substanta sub razele soarelui. Soarele ne devine neprieten, nu ne mai mangie, ne arde.
De ieri au inceput sa se nasca cei din leatul 2010. Cei care, daca legile raman in vigoare pana atunci, vor incepe sa iasa la pensie in cursul anului 2075. Dar pana atunci isi incep viata intr-o Romanie stramba, portocalie, o Romanie in care coruptia, nepotismul, demagogia, populismul, basismul au devenit politica oficiala de stat. O Romanie in care Presedintele tarii a devenit cel mai mare mogul. Cel mai mare corupt.
Leatul acestui an va invata la istorie ca Romania a iesit din comunism si a ajuns in basism. Vor invata ca romanii au preferat regimurile dictatoriale pentru ca nu au fost capabili sa isi asume propria libertate. Pentru ca primii ani ai vietii vor fi regim portocaliu, vor fi invatati sa iubeasca pe "conducatorul suprem", mult stimatul si iubitul Traian Basescu. Sinistru. Unii au trait cu "iubirea" pentru Stalin, altii cu "iubirea" pentru Ceausescu iar acestia traiesc cu "iubirea" pentru Basescu.
Lingaii de curte s-au definit. Ideologii si-au anuntat pozitiile. Traian Radu Ungureanu, Vladimir Tismaneanu, Gabriel Liiceanu, Cristian Preda, Mircea Mihaiesi, Horia Roman Patapievici si, pentru a nu uita, Robert Turcescu, Ion Cristoiu, Andreea Pora, Dan Tapalaga alaturi de Sever Voinescu, Baconski, Funeriu, Boc s.a.m.d.
Trist leat. Destinul le-a fost hotarat prin furt calificat, prin prostia prostimii lacomita la un kilogram de carne, prin promisiunea unor pasapoarte etc.
Dar poate ca nu va fi asa. Sau, chiar asa de trist. Salvarea lor poate veni doar daca parintii lor se vor hotari sa redevina liberi.
Relatiile interumane stau sa explodeze. De o parte, cei care se opun regimului dictatorial basescian iar de cealalta sustinatorii fanatici ai acestuia.
Am crezut ca exista o limita a "opozitiei fata de parerea altuia". Nu exista. Mai nou, in blogosfera portocalie se vorbeste de "bate" si de "dat in cap". In toate dictaturile au existat "trupe de comando" cu rolul de a "linisti" populatia "recalcitranta". Portocaliii se pregatesc de lupte in adevaratul sens al cuvantului. Acum doar pe net. Maine, cine stie, maine ne putem trezi cu ei in strada dand in capul oamenilor pentru gloria marinarului cotrocenist.
Intr-o postare pe un blog portocaliu, cu titlu semnificativ, "Cersetorii bugetivori", apar " solutii" portocalii:
Noi ceilalţi care ne petrecem cîte 12 ore pe zi pe plantaţia patronului ca să producem bani de taxe şi impozite pentru salariile voastre ce-ar trebui să facem, fiindcă nu primim nimic în schimbul acestor bani? Să vă lăsăm să muriţi de foame (fiindcă asta aţi merita)? Să ieşim şi noi în stradă cu bîta împotriva voastră (fiindcă voi ieşiţi cu bîta)? Să vedem care-i mai tare atunci cînd singura lege e cea a pumnului?
Păi nu ne lăsaţi prea multă libertate de opţiune. Voi nu sînteţi această naţie nici dacă vă adunaţi cu neam de neamul vostru pînă la a n-şpea spiţă.
Sînt împotriva acestui demers absolut tîlhăresc al cerşetorilor bugetari.
Masă de manevră spălată pe creier a papaşei nu trebuie să întoarcă nici 1 mm guvernul Boc de la planul de reformă. Nu trebuie cedat nici un micron în faţa grobianismului fără limite. Nu există motive pentru care România ar trebui să înceteze să existe. Dimpotrivă.
Si cateva replici:
"Nu Robin. Nici vorbă. Trebuie tăiate cîteva căpățîni care au făcut curu lat pe scaune roșii și vei vedea că nația asta devine brusc guvernabilă și pașnică. Chibiții roșii sînt cei care construiesc piatră cu piatră opinia pe care o zmîngălesc în ziarele și televiziunile lor de căcat".
"Vezi daca esti prost si slugaresti patronul? Fi destept ca Pivniceru, Stanoiu si Barbulescu, trageti o licenta frumoasa de stang la Spiru, baga o spaga din vandutul casei lui mamuca si fater jude. Maresti salariul si cumparati apartament frumos si injura-l pe Basescu. Ehei corporatist de cumetrie ce esti. Asa iti trebuie".
Mare lucru daca nu ajungem la lupte de strada. Basescu este disperat iar locotenentii lui indeamna ciuma portocalie la "revolta armata" impotriva unei natii care isi cere tara inapoi.
"Revolta" magistratilor este din ce in ce mai mult impinsa catre satisfacerea unor pretentii salariale. Au grija de asta mai toti sustinatorii portocaliilor. Dar si unii inconstienti, declarati independenti si analisti ai vietii social-politice din Romania.
Eforturile magistratilor de a arata care este problema, in tota complexitatea ei, sunt pe cale de a fi zadarnicite de analistii de doi bani bucata si de ziaristii sau responsabilii cu programele din televiziuni care impun o anumita interpretare. La mai toate televiziunile. Toti cad prada manevrelor jegoase ale portocaliilor de la Palatul Victoria.
Realitatea este insa alta. Iar magistratii care au iesit cu declaratii publice au expus destul de clar problema. Macar intr-o prima faza:
preluarea inapoi a taxelor de timbru, a amenzilor judiciare si alocarea pentru cheltuieli judiciare a 1% din PIB pentru sistemul de instante;
administrarea bugetului instantelor de catre ICCJ si nu de catre MJ;
salarizarea magistratilor la nivelul celorlalte puteri in stat.
Din toate aceste deziderate, Guvernul face mare tam-tam, prin vocea unor magistrati "coada de topor", pe ultima cerinta. In legea salarizarii unitare a functiilor publice au tinut cont de doleantele magistratilor. Aiurea. Asta nu rezolva problema. Primele doua probleme sunt chiar mai importante. Dand bani magistratilor la nivelul celorlalte puteri nu inseamna ca s-a ajuns la independenta Justitiei. Justitia ramane dependenta de hachitele lui Basescu si a portocaliilor care vor sa ne guverneze.
In "Ziarul de Iasi" sustinatorii portocalii din presa au gasit un avocat, fost judecator, care ataca magistratii in acelasi fel ca Monica Macovei. Iar titlul articolului este deosebit de tendentios: "Un judecator acuza". Nu "un fost judecator", ci chiar un judecator. Indiferent de reactia Monei Pivniceru care afirma, corect, ca "Unii oameni nu fac diferenta intre greva si protest. Domnul Gotcu ar trebui sa stie ca protestul nu e totuna cu greva. Eu nu sint angajatul cuiva, nu sint angajatul Guvernului. Eu, magistratul, reprezint o putere in stat. Eu sint obligat sa-mi apar independenta, pentru ca nu are nimeni altcineva cine sa mi-o apere. Ce pot sa fac altceva?" comentariile cititorilor ne arata ca independenta Justitiei nu este dorita de o parte a publicului. Cel putin a celui internaut care are calculator, a invatat sa acceseze pe internet o adresa si stie sa scrie. Nu spun ca stie sa citeasca, pentru ca cititul are si componenta de a intelege textul si nu doar reproducerea lui.
O reactie la fel de veninoasa a portocaliilor am gasit in comentariile pe blogul lui Cristi Danilet, la articolul acestuia "O saptamana fara justitie". Pe langa nepricepere am gasit si rea-credinta. Nu nepriceperea este problema, pentru ca lipsa de pricepere a publicului este datorata, in mare parte, lipsei de comunicare a magistratilor cu cei langa care traiesc. Reaua-credinta este problema iar aceasta face mai mult rau decat orice. Pentru ca reaua-credinta apartine doar celor care au ales, persoane instruite, educate, capabile sa discearna graul de neghina insa dependente de interese politicianiste prtocalii sau de alta natura.
La toate acestea vine Guvernul, prin secretarul de stat la Justitie, Octavian Ojog, care insulta nu doar magistratii protestatari ci si pe noi, ceilalti, cetatenii care sustinem protestul magistratilor, afirmand senin ca "Nu mai există un temei al protestelor magistraţilor" pentru ca "În noua lege de salarizare, magistraţii sunt pe aceeaşi treaptă cu parlamentarii, adică în partea superioară a grilei". La acestea se adauga declaratia penibilului Predoiu data presei. Iar Prediu spune cu seninatate ca "Guvernul a rezolvat problemele magistraţilor care ţin de subfinanţarea sistemului şi de nivelul salarizării, prin rectificarea bugetară şi proiectul Legii salarizării, a declarat, luni, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. În consecinţă, ministrul a solicitat magistraţilor să-şi reia activitatea normală". Practic ramane ca pana acum.Nu se schimba nimic. Nu rectificarea bugetara trebuia sa faca Guvernul ci modificarea legislativa care sa intoarca la Justitie fondurile din taxele de timbru si amenzi judiciare si sa ia de la minister bugetul instantelor si sa il dea la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Dusa in derizoriu prin astfel de iesiri ale guvernantilor, normal ca sustinatorii portocalii ai acestora si unii de rosu ai PSD fac valuri in viata publica. Justitia este in pericol de a pierde lupta cu PD-L, partidul ce promoveaza dictatura personala a lui Basescu. Pentru ca in loc sa judecam o problema de sistem, un sistem defect, am ajuns sa avem o problema de existenta sociala, exact ca pe timpul comunismului, cand un partid politic a subordonat si statul in favoarea sa. La fel se intampla acum. Basescu, prin PD-L si sustinatori incearca sa subordoneze Justitia, in special magistratii de la instante, pentru a putea decide dupa capul lui plin de prea mult alcool. Magistratii sunt cei care ar putea sa ii nege puterea si atunci trebuie desfiintati.Victoria lui basescu impotriva Justitiei, a magistratilor, se va intoarce impotriva noastra. Victimele din Justitie vor avea alaturi victimele din randul justitiabililor care vor avea parte doar de "dreptatea" pe care o va hotari un alt "conducator suprem". Ne intoarcem la comunismul ceausist sub noua lui denumire, comunismul basist.
MEDEL (Magistrats Européens pour la Démocratie et les Libertés) sustine revolta magistratilor romani. Un articol interesant in Cotidianul vine in sprijinul celor cerute de magistrati si aratat de mine mai sus.
