O lege proastă face primarii incompatibili

Agerpres. „Premierul Victor Ponta doreşte să discute cu Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi cu Comisia Europeană o soluţie legislativă corectă în condiţiile în care jumătate din primarii şi consilierii din România au fost declaraţi incompatibili şi au procese în instanţă”.

Avem o problemă. Mare. Dar mare de tot. Am făcut o lege care abuzează administrația publică. Care se contrazice cu bunul simt. O lege care seamănă dihonia și zâzania în țară. Cei care au lucrat la ea sau la mai multe legi care sună ca dracu sunt în Parlament.

ANI, această instituție care are ca moașe toți parlamentarii de ieri și de azi profită pentru a se evidenția. Jumătate dintre primarii țării sunt declarați incompatibili pentru că reprezintă interesele comunității, în calitate de primar, în societățile aflate în subordinea primăriei. Ca la balamuc. Trebuie făcut ceva. Trebuie ca legea care „condamnă” acest lucru să fie refăcută.

Ponta vorbește că va discuta la CE. M-am săturat. Prea mult CE. Mult prea mult. Este, până la urmă, o problemă internă. Puțin mă interesează că place sau nu CE cum îmi organizez administrația. Vreau să dau primarilor mai mult decât un salariu de mizerie, le dau, fără să mai cer voie CE. Este treaba mea. Plus că un primar președinte al unui CA în firmele locale îmi garantează un control mai bun asupra acestora în interesul comunităților pe care le conduc.

La CE șa la PE au ocazia să ajungă toți idioții europeni. Ar cam trebui să le dăm cu „flit”. Mai ales populiștilor din PPE. Niște catastrofe umane, niște habotnici „cu mânecuțe”.

Ungaria acutizează starea de conflict cu România

Iar și iar și iar. Ungaria nu se dezminte. Guvernul Ungariei va prelua, până la urmă, zicala cu peste un secol vechime că „românul bun este românul mort”.

Ungaria practică în relația externă cu România o politică a conflictului. Incită, dă „sfaturi”, critică și, în același timp, promovează în alte capitale ideea că românii (barbari, „țigani”, ultranaționaliști etc.) asupresc populația română de etnie maghiară.

Agerpres. „Secretarul de stat pentru afaceri europene în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), George Ciamba, se declară surprins de declaraţiile oficialilor ungari în cadrul Şcolii de Vară de la Băile Tuşnad cu privire la regionalizare, punctând că afirmaţiile acestora reprezintă o ingerinţă într-un proces democratic, legitim şi suveran al României”.

Apartenența la NATO, în special, împiedică declararea Ungariei ca stat agresor. Politicienii români „își doresc” să fie cotați ca „prieteni” ai populației maghiare din România. De aceea avem o escaladare a șovinismului maghiar și antiromânismului atât de agresivă din partea guvernanților din Ungaria.

Eu, ca cetățean, nu am de gând să agreez o astfel de atitudine. În plus, nu doresc să văd „români morți” pentru satisfacerea orgoliilor maghiare. Nici nu am de gând să fiu „corect politic” în acest domeniu. Nu pot „să apreciez” pe cel care îmi dorește moartea, nu pot să admit ca un stat vecin să se comporte cu atâta ipocrizie cum se comportă Ungaria, nu pot sta liniștit când văd că Ungaria continuă să adopte față de români și România o teorie politică mai apropiată de „soluția finală” a germanilor în secolul trecut.

Sper ca după epoca Băsescu în care noi am ajuns „slugi la unguri” să avem epoci în care să le spunem ungurilor unde le este locul. Dacă vor. Dacă nu ... sunt alte soluții. Până la urmă aici suntem în România.

Lansarea Partidului Mișcarea Populară cu „perle”, ca la bac

Se lansă minunea politică numită Partidul Mișcarea Populară. Deși poartă denumirea de partid, președintele lui interimar are o exprimare care îl duce în zona „struțo-cămilelor” politice.

HotNews. „Noi nu infiintam azi un nou partid, noi vrem sa infiintam un altfel de partid”. Eugen Tomac.

Să analizăm. Nu este un nou partid. Prima teză. În primul rând nu este nou. Ca atare, trebuie să merg să văd de ce nu este „nou” din moment ce însuși președintele interimar face o astfel de afirmație. Ajung, vrând-nevrând la o altă declarație, a lui Marian Preda, președintele Fundației cu același nume, fundație care conduce partidul, de fapt: „Partidul continuă programul de reforme şi modernizare a României început de Traian Băsescu”. Mediafax. Pun cele două afirmații una lângă alta. Nu este un „nou partid” pentru că el „continuă programul de reforme și modernizare al României”. Apare acel „continuă” care confirmă afirmația că nu este „nou”. Nefiind „nou” și urmând a desfășura acțiuni care „continuă” acțiuni anterioare, bag seama că acest „altfel de partid” este o structură zicese politică care, prin concepte și oameni își trage seva din ceva ce a existat anterior. Nu este exclus ca prin excepțiile deja anunțate de Eugen Tomac și Marian Preda să avem, nu peste mult timp, o nouă definire a termenului de „politică” și a „acțiunilor politice”. Termeni care să satisfacă orgoliul, vanitatea și mofturile persoanei care este creatorul atât al fundației cât și al „partidului” (nu există încă în dicționar un termen care să îl definească așa că sunt obligat să îl asimilez, forțat, unei noțiuni cunoscute).

Ca la balamuc. Nici o problemă. Tomac ăsta nu se lasă și continuă să emită „perle”.

„Partidele de azi nu mai reprezinta o garantie pentru viitorul tarii noastre. Modelele de dezvoltare propuse de partidele politice au esuat. Noi vrem sa fim ce altii nu au putut fi sau nu si-au dorit sa fie: adevarata voce de dreapta a cetatenilor romani, o alternatativa credibila la USL pentru toti cetatenii cinstititi si corecti. A sosit momentul sa punem pe masa idei si politici noi”.

Nefiind un „nou partid” ci un „altfel de partid” (nu a găsit săracul în DEX o noțiune care să îi definească), Tomac al lui Băsescu vine să propună românilor de dreapta (?!) alte modele de dezvoltare care nu mai sunt comune sau sunt străine partidelor politice. Ca atare, prin nașterea Partidului Mișcarea Populară ni se propune să renunțăm la „politică” ca „știință și practică de guvernare a unui stat” și să acceptăm altceva. Nemaifiind politică ce va fi ? Naiba știe ! Pentru că și dictatura, tirania etc. sunt forme ale exprimării politice. Apoi, după ce emite prostia cu diplomă (are diplome care îi confirmă niște calități intelectuale în baza cărora este promovat) se postează ca „o alternativă credibilă a USL”. Alo bre ! Ce faci ? Cum naiba te apuci să amesteci „mere cu pere” ? Dacă tu nu ești „un nou partid” cum devii „alternativă” la unii care se afirmă ca fiind partide ?! Va trebui să te clarifici. „Ori că-că ori că-că”. Altfel nu se poate. Cel puțin pentru mine. Pentru dreptacii ăia pe care îi dirijezi după indicațiile „semaforului” de la Cotroceni este posibil ca ce ai guițat până acum să fie un izvor de înțelepciune.

Harababura continuă. Zice Tomac: "Este un partid de orientare de centru-dreapta, care are drept obiectiv sa recastige increderea oamenilro cinstiti si corecti. Suntem un partid crestin-democrat si liberal si credem ca e foarte important sa sublinem ca suntem si ramanem partenerii presedintelui Romaniei. Sustinem si vom continua sa sustinem reformele pe care seful statului le-a demarat. E foarte important, pentru ca tara noastra sa fie respectata si apreciata de partenerii nostri". După afirmația asta este clar că ești dus cu pluta.

Wikipedia. „Apărută ca o reacție la atacurile împotriva bisericii și a catolicismului, creștin-democrația reprezintă expresia politică a creștinismului catolic. Creștin-democrația a reprezentat o mediere între liberalism (individualism) și socialism (colectivism), aducând în politică și elemente noi precum morala creștină și subsidiaritatea. Considerată în multe țări europene drept o formă de neoconservatorism, creștin-democrația se intersectează cu conservatorismul în puncte fundamentale ale ideologiei, precum respectul față de valorile tradiționale, credința și familia.

Democrația creștină este o ideologie politică, care urmărește să aplice principiile creștine în politica publică”.

Tomac și ai săi „îndrumători” de la Palatul Cotroceni care conduc, de fapt, noul dar de fapt vechiul vehicul politic băsescian folosesc cu multă larghețe noțiunile. Știu ei că place urechilor termenul „liberal”. Și îl folosesc, cu larghețe, ca o continuare a folosirii lui de către PDL, partid din care se trag aproape toți membrii fundației și, mai nou, membrii acestui „nou/vechi” partid abia înființat. Adevărul este că Traian Băsescu a copiat modelul bisericii catolice de formare a unui vehicul politic propriu, creștin-democrația, înființând propriul lui vehicul politic (care se definește a fi un fel de struțo-cămilă) pentru a fi vizibil în viitor. De fapt, enunțul lui Tomac este o contrazicere a altui enunț, făcut în același timp, potrivit cărora „modele partidelor politice au eșuat” ! De fapt, înclin să cred că Mișcarea Populară nu are treabă nici cu creștin-democrația. Își declară aceste „înclinații politice” doar pentru a accede pe scena politică europeană, pentru a ajunge la PPE. Practic Mișcarea Populară este o creație băsesciană, în interesul personal al lui Traian Băsescu iar toate figurile care se perindă în fața media sunt doar slugile lui. Traian Băsescu se autoproclamă o altă instituție a statului. O instituție cu aparat propriu care va cere statului să îi asigure finanțarea. Pentru că are și fundație și partid politic. Mare lucru de nu vom ajunge să vedem în Mișcarea Populară un fel de MISA a lui Bivolaru.

Cine vrea să înțeleagă, va înțelege faptul că Băsescu și-a luat „adio” nu de la PDL ci de la Blaga și susținătorii acestuia, restul pedeleprelor urmând a se înregistra în Mișcarea Populară care reprezintă, de fapt, PDL băsescian. Nu se putea altfel pentru că Blaga are ștampila și sigiliul PDL și nu are de gând să i le dea lui Băsescu. Iar „liberalismul” clamat de Tomac este, de fapt, o invitație adresată „liberalilor” Chilman și Moisescu cu tot ce au adunat aceștia în IRL (Inițiativa România Liberală) care, prin extindere, devine un factor de risc pentru dezvoltarea Mișcării Populare. Dacă este așa, nu au greșit. Chiliman a fost, este și va fi un admirator al măsurilor politice de torționar luate de guvernările Boc sub îndrumarea lui Băsescu. Au murit oameni, nici o problemă. Reformele băsesciene pot duce la victime colaterale. Chiliman le-a aplaudat cu sârg.

Să vedem ce va mai fi. Mare lucru de nu vor lupta PMP și IRL un timp ca, mai apoi, după ce Chiliman și Moisescu plus unii de lângă ei își vor fi primit „tainul”, cele două să fuzioneze.

Încrederea în Guvern după Eurobarometru

Agerpres. Eurobarometru. Încrederea în Guvern în mai 2013 este de 26% față de mai 2011 când a fost de 11% (Guvern sinistru al PDL cu Emil Boc în frunte și îndrumat de Băsescu). În mai 2012 a fost de 27%. În noiembrie 2012 a fost de 20%.

Datele seci spun o poveste. Virusul ciumei portocalii a lui Băsescu și prostia lui Boc au fost apreciate, de nucleu dur băsescian. Puțin peste 10%. Venirea USL la guvernare, prin dărâmarea guvernului de paiațe al lui MRU, a crescut încrederea populației în guvern la 27%. După o scădere în noiembrie, în mai 2013 a revenit și nu împiedică Guvernul să facă să crească încrederea în el. Pe finalul acestui an ar trebui să își arate roadele acele măsuri de reparare luate în 2012 iar anul viitor ar trebui să se vadă că miniștrii au lucrat bine peste tot.

Condiția este una singură. USL să rămână unit. Asta nu înseamnă că liberalii și social-democrații nu trebuie să mai aibă puncte de vedere în divergență, nu înseamnă că anumite măsuri de reașezare structurală a țării și sistemelor de stat nu trebuiesc luate, cu toate inconvenientele de rigoare. Da, personalul sistemelor poate va fi supărat însă beneficiile vor fi văzute și apreciate de restul cetățenilor. Iar acest lucru este cu adevărat important. Pentru că sistemele sunt înființate pentru a aduce servicii populației cu costuri acceptabile. Pentru funcționarea sistemelor și traiul bun al celor care le deservesc noi plătim taxe și impozite. Cum-necum, profesorii, medicii, polițiștii, procurorii etc. trebuie să dea maxim de eficiență pentru a justifica funcțiile pe care le ocupă. Nu le convine la stat, pot merge în mediul privat. Însă scopul este excelența în funcția publică. Iar asta presupune curățarea sistemelor de personalul incompetent. Guvernul va fi apreciat funcție de prestația funcționarilor săi. Dacă are habarniști sau aventurieri în sisteme, încrederea populației se duce pe apa sâmbetei.

În concluzie, încrederea în Guvern se poate traduce prin încrederea în funcționarii guvernamentali sau personalul care lucrează în sistemele de stat.

Îmi dau cu presupusul despre Hayssam

Dat naibii Hayssam ăsta. Plecarea lui din țară a devenit o legendă, printre berbecuți, ca argonauții iar așa-zisa lui sosire iar are toate șansele de a deveni o legendă.

Băsescu a vorbit despre „o acțiune neautorizată” a statului român, nelegală vrea el să spună. Nu îi place hayssam în România. Motivele le știe el mai bine. Sigur însă știe amănunte ale „aducerii”. Eu vin și spun că așa-zisa aducere este posibil să fie răsturnată.

O variantă, se practică de „statele care apără democrația”, este că Hayssam a fugit din Siria din cauza unor pericole ce îi pun în pericol viața și proprietățile (multe dintre ele în afara Siriei). În Siria este mare tulburare iar Hayssam avea de ales. Dacă rămânea, putea avea „un accident mortal”. În altă parte nu se putea duce, alte țări din jur fiind la fel de nesigure pentru el. Alte țări din lumea largă, nu îl primeau. România, unde are soția, copiii și mare parte din evere, era la îndemână. Nefiind oficial reținut în Siria, și-a negociat plecarea cu „o cursă” nesupusă controalelor oficiale ale autorităților siriene și române. Cum ar veni, echipajul avionului militar român și personalul care a transportat ajutoarele umanitare s-au trezit, după ce avionul a părăsit spațiul aerian sirian, cu un transfug. Hopa. Transfugul a declarat că se numește Hayssam Omar și că are cetățenie română. În țară, a fost dus, normal, la autoritatea pentru străini pentru stabilirea identității. Identitatea din România. Așa că Hayssam este într-o locație a autorității unde se asigură inclusiv detenția străinilor acuzați de terorism înainte de a fi trimiși către alte state sau a fi duși la penitenciar.

O „traducere” a afirmației lui Băsescu în această notă scoate România de sub blamul public. Faptul că identificarea va confirma că este vorba despre Omar Hayssam și că se vor parcurge pașii pentru aplicarea hotărârilor judecătorești, este o pură întâmplare.

Mare lucru dacă Hayssam nu și-a plătit drumul către casă ! Să nu uităm că are și cetățenie română ! Siria nu are de ce să se supere că România și-a recuperat un cetățean de pe teritoriul ei unde nu mai avea siguranța propriei vieți. Ce naiba ! Și americanii l-au recuperat pe Munaf și nu s-a supărat nimeni.

Dacă este marți, este Partidul Mișcarea Populară

Elena Udrea, membru al PDL și contra-candidat activ al lui Vasile Blaga la șefia PDL a anunțat că azi, marți, se naște Partidul Mișcarea Populară.

Toate bune și frumoase, în spiritul promovării și apărării pluralismului politic, se cuvine a încuraja apariția unor noi formațiuni politice, indiferent de culoare. Chiar dacă „culoarea” noii formațiuni politice este „băsistă”, ceva mai apropiat de extremism decât de democrație. Întrucât avem deja formațiuni politice practicante ale extremismului nu trebuie să ne mire înființarea unuia nou.

Caracteristic noii formațiuni politice este subordonarea lui unei fundații. Fundația la rândul ei, este condusă, fără nici un dubiu, de Traian Băsescu. Pentru că în conducerea fundației sunt consilierii prezidențiali care sunt titulari de „programe” naționale pe diferite domenii în cadrul Administrației Prezidențiale. Panaramele din fruntea fundației sunt doar paravanul după care se ascunde Băsescu. Organizare mafiotă, ce mai !

Moraliști idioți, fundațioții declamă în apelul lor că s-au săturat de „furturile practicate de partidele politice în anii din urmă”. Idioți patentați. Parte dintre membrii lor și sigur viitorii membri ai partidului lor au fost la guvernare conduși de Băsescu și marionetele lui și au practicat cel mai odios și dur jaf din banii publici. Iar pentru a exemplifica idioțenia în toată amploarea ei, în zilele din urmă au ieșit la iveală manevrele băsescienilor pentru formarea partidului. Organizațiile PDL fidele Elenei Udrea exclud din partid primarii PDL care vor trece la Partidul Mișcarea Populară. Excluderea lor din partid este necesară pentru ca primarii să își păstreze posturile și să obțină, aflați în funcție, voturi pentru Partidul Mișcarea Populară la alegerile europarlamentare care bat la ușă unde, normal, din partea respectivului partid vor candida Elena a lui Băsescu, Cristian Preda și alții. Mă aștept ca în zilele ce urmează, organizația PDL Cluj să îl excludă pe Emil Boc iar cea de la Arad pe Falcă. Normal, că și alte organizații vor face la fel astfel că toți susținătorii Elenei Udrea și ai lui Băsescu vor rămâne pe funcții și vor asigura procentele necesare noului partid pentru a se posta comod pe eșicherul politic.

Manevra lui Băsescu și a acoliților lui nu este nouă. PNL a fost victima unei manevre asemănătoare când Stolojan și Stoica au rupt „o halcă” ce s-a jucat puțin pe scena politică ca PLD. Apoi s-a dus val-vârtej la PD și a format PDL. PSD a suportat la rândul lui o schemă care a dus la formarea UNPR. Finalul nu a mai fost ca la PLD însă eu cred că Oprea și ai lui au încercat cumva să se ducă cu tot partidulețul la PDL însă nu au fost primiți. Nu aveau față de Băsescu. Așa că s-au întors la PSD.

PDL este partidul canibalizat. Imaginea pe care eu o înregistrez îmi arată un partid care își pierde culoarea. Forța lui stă în aleșii locali și de la nivel parlamentar. Aici, la acești aleși, Băsescu acționează în forță. Iar forța lui este remarcabilă. Vor trece pedeleprele la Mișcarea Populară unul după altul. Marile valori morale pe care le tot declamă băsescienii nu aduc voturi. Așa că, fără a face vorbire în public, au ales să apeleze la „inculții și amoralii pedeliști” din orașele și satele patriei. Vor sta în față doar „fețele subțiri”, specialiști în mâncat rahat. Blaga și PDL sunt în mare dilemă. Udrea își trimite oamenii în Mișcarea Populară însă ea nu se dă dusă din PDL. Cumva, PDL va trebui să își clarifice situația cu Udrea și alți băsiști feroce care vor să rămâne în partid pentru a rupe cât mai mult din el. Nu este așa !? Partidul băsescian cere „ostași” iar cei mai la îndemână, cu suficientă experiență în jaful din banii publici, sunt la PDL.

Pe undeva Vasile Blaga și PDL își merită soarta. Au construit și dus la capăt trădări după trădări. Acum sunt ei la rând. Precis, nu le place. Nici altora nu le-a plăcut ce au făcut ei ani și ani la rând.

PDL are trei obțiuni. Mari și late. Rezistă la presiunile băsescienilor și își păstrează partidul, slăbit dar funcțional. Nu rezistă presiunilor și se unește cu Mișcarea Populară. În acest caz Vasile Blaga și alții ca el vor părăsi viața politică. Nu rezistă presiunilor și propun altui partid, mai mare, mai puternic, o alianță care va avea ca finalitate absorbția PDL în acel partid. Noua structură creată își va propune ca obiectiv politic lupta împotriva lui Traian Băsescu și a formațiunilor fantomă care îl secondează. Fundația și partidul ei. Ultima variantă s-ar apropia de ideea unificării formațiunuilor de pe partea dreaptă a eșicherului politic. Luptă care este prevăzută în programul politic al PNL pentru perioada următoare de timp.

Transferul „legal” de la PDL la Mișcarea Populară. Tipic băsescian.

Presa anunță: 22 de primari PDL din Argeș au anunțat că trec la Mișcarea Populară. Simplu.

Numai că acțiunea este mârșavă față de PDL. Pentru că președintele PDL Argeș, Mircea Andrei, împreună cu „coledzii”, îi vor da afară din PDL pe primari (pentru ca aceștia să nu își piardă posturile) apoi își vor da și ei demisiile. Vasile Blaga va rămâne „cu ea” în mână.

Intuiesc că schema va fi urmată de toate organizațiile PDL aservite, încă, lui Băsescu. Organizația locală îl dă afară din partid pe primar, apoi membrii își dau demisiile din PDL și, uite așa, încet-încet, Mișcarea Populară va avea primari, consilieri locali și tot tacâmul pentru a conta ca partid. PDL se va scufunda încet-încet. Oare câți oameni din PDL pot fi considerați ca onești ?

Băsescu și Hayssam o fi o telenovelă ?

Ieri, având acces doar la „părerea” lui Băsescu, am ajuns la niște concluzii. Azi, am mai multă informație. Băsescu nu are treabă cu aducerea lui Hayssam în țară. Ponta este „autorul”. Din ceea ce declară Ponta.

De ce ? O întrebare care își va cunoaște răspunsul, măcar în parte, în zilele ce urmează.

Televiziunile au prezentat o retrospectivă a „evenimentelor” Băsescu - Hayssam. Iar Hayssam a spus niște vorbe. Iar Băsescu are locul lui în propozițiile lui Hayssam. Nu are un loc de onoare. Dimpotrivă.

Cui folosește aducerea lui Hayssam în țară ? Evident că nouă, în general, nu. Noi am pierdut niște bani, mulți și importanți însă noi nu am avut acces la deciziile care au fost luate pentru cheltuirea acelor bani. Având în vedere că aducerea lui Hayssam în țară, prin folosirea oricărui mijloc care să permită aducerea fără un risc major, s-a efectuat prin „grija” Guvernului, ținând cont că Ponta s-a lăudat cu două semnături, a lui și a lui Dușa pe documentele care confirmă acordul guvernamental - de stat -, înclin să cred că aducerea lui Hayssam are un rol mai important. În special din punct de vedere politic. Pentru că ani de zile Băsescu s-a folosit de Hayssam pentru a ataca PSD, nu este exclus ca aducerea lui Hayssam „la locul faptei” să constituie „o pârghie” de acțiune împotriva lui Băsescu. Niște declarații în fața instanței de judecată care să răstoarne toată campania băsesciană privind „eroismul” derbedeului de la Cotroceni nu sunt excluse. Chiar dacă Băsescu, prin interpuși, va încerca să obțină audierile lui Hayssam cu ușile închise pentru că este vorba despre „securitatea națională”, ceva-ceva tot se va afla. Mai ales că Hayssam odată condamnat, are dreptul la vizite din partea familiei. Iar familia asistată de avocați are dreptul să vorbească. Și va vorbi pentru a căuta libertatea lui Hayssam.

În această situație, ieșirea și declarațiile lui Băsescu cu privire la aducerea lui Hayssam, mai ales ieșirile în media ale consilierilor de la Cotroceni și a deja celebrei Elena Udrea, sunt determinate de senzația de teamă. Este ceva ascuns în cauză care le-a provocat frisoane pe șira spinării.

În anii trecuți, Băsescu s-a folosit de Hayssam pentru a ataca PSD. A venit timpul ca Ponta să se folosească de Hayssam pentru a ataca pe Băsescu, PDL și Mișcarea Populară ?

Băsescu vrea să scape de „complicitatea” cu Hayssam

Hotnews. „Traian Basescu, intrebat din ce tara a fost adus Hayssam: Cum sa va spun cand Romania a efectuat o operatiune neautorizata pe teritoriul unui alt stat?”

Am văzut, fugitiv, comentarii pe la diferite posturi Tv. Presă scrisă nu mai citesc pentru că nu mi-am propus să îmi fac nervi. Unii laudă acțiunea „lui Băsescu”, alții o critică. Jocuri politice. Proaste. Și de o parte și de alta.

Declarațiile lui Băsescu sunt „pompoase”. Acțiune neautorizată pe teritoriul altui stat, terorismul ca principală atribuție a Președintelui României și a CSAT etc. Tâmpenii. Mari. Imense. Acțiunea și comentariile lui fac dovada că aducerea lui Hayssam este o problemă personală. Probabil nu doar a lui ci și a serviciilor care au fost implicate și asupra cărora planează suspiciunea de complicitate cu Hayssam. Iar eu bănuiesc că Băsescu și „serviciile” vor să obțină de la Hayssam confirmarea neimplicării lor în acțiunile acestuia. Atât și nimic mai mult. Pentru că în caz contrar, în urma unor acțiuni politice bine orchestrate (posibil în curs de definitivare, despre care Băsescu și serviciile au luat cunoștință), puiuțul politic nășit de Băsescu - Mișcarea Populară -, și „prietenii lui politici”, iar aici mă refer la PDL ar putea avea surpriza să fie asociați cu acțiunile teroriste pentru acapararea puterii politice. Când am în vedere PDL mă refer explicit la declarația lui Boc care consideră „acțiunea” ca un succes al lui Băsescu. Săracul Boc, este prost bâtă. Mai bine tăcea. Pentru „servicii” urmează o perioadă „tristă”. Nu pentru instituția în sine ci pentru anumite personaje care sub un nou Președinte vor trebui să se retragă din primele linii. 1, 2 chiar 3. Fiind percepute sau chiar cunoscute ca „servitori” ai lui Băsescu - ceea ce este contrar obligațiilor asumate de instituție potrivit constituției și legilor -, aceste personaje vor trebui să plece din instituție „în viața civilă”.

Hayssam nu este Osama bin Laden. Dacă SUA au motivat acțiunea de ucidere a aceluia ca urmare a acțiunilor teroriste asupra SUA, România nu are aceeași motivație. Diferitele organizații din Irak, Afganistan sau Palestina au tot „răpit” persoane și personalități din lumea occidentală sub diferite motive. Nu cunosc ca Franța, Olanda, Danemarca, Anglia sau Germania să fi desfășurat acțiuni „de comando” în diferite state arabe pentru aducerea în țările lor a „vinovaților” pentru condamnarea lor la închisoare.

Aducerea lui Hayssam în România, sub orice formă, nu contribuie la combaterea terorismului. Hayssam nu a fost dovedit ca fiind „terorist sau asociat al unor organizații cunoscute ca fiind teroriste”. Hayssam este acuzat de „terorism” pentru acțiunea cu jurnaliștii români cu care acesta a negociat o acțiune care să lase impresia de „acțiune teroristă”, urmând ca Hayssam să apară ca „marele salvator”. Urmând, normal, ca țara să îi fie atât de recunoscătoare încât procesele pe rol să nu îi aducă pagubele ce se întrevedeau. Asta este explicația pe care eu am reținut-o din presă. Poate fi și alta. Voi vedea.

Despre „autorizarea” acțiunii. Sunt două probleme. Autorizarea internă și autorizarea statului pe teritoriul căruia se găsea Hayssam la momentul reținerii.  Una dintre autorizări poate lipsi. Este cea a statului pe teritoriul căruia se afla Hayssam, stat care are o atitudine ostilă României și care nu satisface o cerere „legitimă” de a preda persoana/persoanele care a/au comis o infracțiune gravă pe teritoriul României împotriva unor cetățeni români, mai ales dacă respectiva infracțiune este un act de terorism. Prima autorizare, cea internă, nu poate lipsi. Nu poate lipsi pentru că angajează statul în întregul lui în relația cu statul pe al cărui teritoriu s-a desfășurat acțiunea. De aceea, măcar la nivelul CSAT era obligatoriu să existe un acord. Mai mult, ar fi trebuit să existe un acord, de principiu, al Parlamentului pentru aceste tipuri de acțiuni care pot avea rolul de a contribui la securitatea națională. Nu cu privire la acțiunea aceasta, ci la general. În CSAT însă, acceptul trebuia să fie dat pentru această acțiune în mod particular. De aceea, pot considera pe deplin temei că acțiunea cu Hayssam este o acțiune particulară a lui Traian Băsescu care s-a folosit neconstituțional și nelegal de instituțiile de forță ale statului pentru rezolvarea unei probleme personale. Iar acțiunea este, evident, un act dictatorial.

Combaterea terorismului este o anexă a acțiunii de asigurare a securității naționale. Nu este atributul Președintelui, este al serviciilor specializate. Președintele nu conduce aceste servicii ci le coordonează și nu direct ci prin CSAT ! Ca atare, afirmațiile lui Băsescu sunt, din nou, total aiurea.

Noi nu vom ști ce va spune Hayssam. Noi vom ști doar ce vrea Băsescu să ne comunice. Iar serviciile care „trebuie să tacă” vor tace. Procurorii care vor continua anchetele vor spune ce dorește Băsescu să se spună. Rezultatul este previzibil. Băsescu nu este „profesorul”, Băsescu nu are treabă cu Hayssam și „răpirea ziariștilor”, Băsescu este „erou național”. Încărcătura pozitivă a „eroului” Băsescu se va duce către Mișcarea Populară care va deveni, astfel, „Alba ca Zăpada” în politica românească.

Generalii post-decembriști și condamnările lor. Un studiu interesant.

Nu este materialul meu. Eu îl iau pentru că l-am primit și îl pun pentru că reflectă un adevăr crunt. Influența politicului în structurile militare, de ordine publică și de siguranță națională are ca rezultat devalorizarea acelor instituții care au menirea de a garanta poporului pe care îl servesc că poate trăi liber și independent în limitele frontierelor naționale.

Pe de altă parte, listele sunt incomplete. MAI cu Poliția Română, Jandarmeria Română și Poliția de Frontieră Română, ca să mă refer doar la acestea are, la rândul lui, o listă de generali care se pot înscrie pe aceste liste cu cazurile lor. De multe ori, legăturile speciale ale MAI a dus la „sancțiuni administrative” în loc de acțiuni penale. Pentru că ar fi vorbit generalii/chestorii în cauză ar fi avut de suferit enorm de mulți puternici ai zilei. Așa că s-a ales varianta „o mână spală pe alta și amândouă obrazul”.

Este evident că unele afirmații din material se pot supune analizei, pentru diferite motive. Iar cele juridice sunt prioritare. Mai ales că Justiția a arătat că este incapabilă să fie corectă. Nu vorbesc de procurori, pentru că procurorii nu fac parte din Justiție. Vorbesc despre judecătorii care admit dosarele procurorilor, dosare care au un puternic caracter politic iar în unele cauze este evident că în hotărârea instanței de judecată a primat comanda politică și nu „adevărul”. Nu mai spun despre încălcarea conceptelor după care dreptul, în toată diversitatea lui, a fost creat. De multe ori, persoanele despre care se face vorbire în materialul de mai jos au suportat (sunt convins) „nedreptul” puterii statului. Materialul este bun pentru că arată o realitate pe care oricare român o acceptă. Generalii, crema instituțiilor de putere, nu sunt ce ar trebui să fie.

Drama generalilor postdecembriști

Motto     ”În toate oştile se întâmplă asemenea triste lucruri. Ruşinea este când asemenea fapte se descoperă şi nu se pedepsesc”
                                                                                      Carol I

În contextul emoţional declanşat de condamnarea lui Gigi Becali foarte puţini au realizat că de fapt adevărata problemă o constituie problema generalilor  din toate structurile de apărare care uitând de onoarea şi demnitatea militară au comis cu bună ştiinţă fapte penale, care pe lângă avantajele materiale imediate,  în timp le-au adus  ani grei de închisoare. Pentru analiză prezint în continuare situaţia tuturor generalilor condamnaţi şi a celor care sunt în prezent în vizorul DNA.

A. Situaţie  statistică privind  condamnările generalilor români

I. Generali  români condamnaţi pentru fapte de corupţie

1.Gen. Alexandru Anghelescu-  ministru de război,1888, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, 3 luni închisoare ;
2.Gen.N.Dumitrescu Maican – comandant flotilă, 1888, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, 10 luni închisoare;
3.Gen.Constantin Dumitrescu – comandant al Jandarmeriei,1935, condamnat pentru corupţie, 5 ani închisoare, mort în timpul detenţiei;
4 Gen. lt. Septimiu Pretorian – Şef al M.S.M.,1948, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, 12 ani închisoare;
5 Gen.Mr. Alexandru Batcu – comandant al Comenduiri Pieţii Bucureşti,1948, condamnat pentru luare de mită şi abuz de putere, 12 ani închisoare;
6. Gen.Bg. Valeriu Ursu Gheorghe – Director General al RA Romtehnica,1996, condamnat pentru fals intelectual, fals în inscrisuri sub semnătură privată şi instigare la aceste infracţiuni ( dosarul Ţigareta 1), 2 ani cu suspendare ;
7.Gen Bg. – Viorel Cheptine – comandant al C.10 A, 1999, condamnat pentru abuz în serviciu, 2 ani cu suspendare;
8. Gen. Bg. Gheorghe Florică – fost Şef al Gărzi Financiare, 2002, condamnat pentru un prejudiciu de 30 mld. lei vechi la bugetul de stat (dosarul Ţigareta - Portul Vechi), 6 ani şi 4 luni închisoare;
9. Gen.Bg. (r) Lazăr Iliescu – fost director adjunct al Direcţiei Audit Intern din M.Ap.N.,2004, condamnat pentru favorizarea mai multor societăţi comerciale pentru obţinerea unor contracte şi luarea de mită, 3ani închisoare cu suspendare;
10. Gen Bg.(r) Corneliu Baltă - rezervist , 2005, condamnat pentru înşelăciune şi deturnare de fonduri, 6 ani şi 6 luni închisoare;
11. Gen.Bg. Ştefan Blaj – şef Secţie Medicală I,la Spitalul Clinic de Urgenţă Militar Central Bucureşti, 2005,luare de mită, 1an şi 6 luni închisoare cu suspendare;
12. Gen. Bg. Septimiu Neftalin Caceu -  şef al Statului Major la  C.1A., 2006, condamnat pentru trafic de influenţă,  3 ani închisoare cu suspendare;
13. Gen. Mr. Marin Măciucă – comandant al Comandamentului Logistic Întrunit,2007, condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuă ( dosarul Ripstop), 4 ani închisoare;
14. Gen. Mr. Adrian Tilincă – locţiitor al comandantului  Comandamentului Logistic Întrunit, 2007, condamnat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuă ( dosarul Ripstop), 4 ani închisoare;
15. Gen. lt. Ionel Marin - adjunct   al directorului SRI, 2011, condamnat pentru fals în declaraţii, 1an închisoare cu suspendare ( dosar Case pentru generali – varianta SRI);
16. Gen. Dumitru Zamfir -   adjunct   al directorului SRI, 2011, condamnat pentru fals în declaraţii, 1an închisoare cu suspendare ( dosar Case pentru generali – varianta SRI) ;
17.Gen. Bg.(r) Dănuţ Saulea -  rezervist, 2011, condamnat pentru trafic de influenţă, 3 ani închisoare cu suspendare;
18. Gen Mihail Popescu -  fost şef  al S.M.G., 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, 4 ani închisoare cu suspendare(dosarul Tofan);
19. Gen. Eugen Bădălan - fost şef al S.M.G., 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, 4 ani închisoare cu suspendare(dosarul Tofan);
20.Gen.Bg. Neculae Oţelea – fost şef Serviciu Logistic al SMFT, 2012, condamnat pentru prejudicierea SMFT cu suma de 1,26 milioane de euro, 4 ani închisoare cu suspendare (dosarul Tofan);
21.Gen.Bg. Petre Trandafir – comandant al ISU”Dobrogea”, 2012, condamnat pentru trucarea concursului de angajare, 3 ani şi jumătate închisoare (dosar Angajări ISU Constanţa);
22. Gen.Bg.(r) Cătălin Voicu – rezervist, senator, 2012, condamnat pentru trafic de influenţă şi fals în inscrisuri, 5 ani închisoare ;
23. Gen.Bg. Traian Nistor – fost comandant al Comandamentului Logistic Întrunit , 2012,condamnat pentru complicitate la evaziune fiscală, 3 ani închisoare cu suspendare;
24. Gen Bg. (r) Vasile Cocoşilă -   rezervist, director al sucursalei Astra Asigurari Reşiţa,2012, 6 luni cu suspendare;                                                                                                                                     
25. Gen. Dumitru Cioflină – fost şef al S.M.G , 2013, condamnat pentru abuz în serviciu, 2 ani închisoare cu executare (Dosarul Schimb de teren M.Ap.N- Gigi Becali);
26. Gen.Lt.Olimpiador Antonescu – şef al Jandarmeriei, 2013, condamnat pentru abuz contra intereselor publice, 3 ani cu suspendare  ( dosar Angajări Jandarmerie);
27.Gen. Bg. Nicolae Rugină – adjunct al Inspectoratului Jandarmeriei, 2013,condamnat pentru abuz în serviciu, 1 an şi jumătate închisoare cu suspendare ( dosar Angajări Jandarmerie);
28. Chestor Cristian Baci -  Secretar General al MAI , 2013,condamnat pentru abuz în serviciu, 2 ani şi jumătate închisoare cu suspendare   ( dosar Angajări Jandarmerie);
29. Chestor Adrian Pătraşcu  - Director General al Direcţiei Management Resurse Umane, 2013,condamant pentru abuz în serviciu, 3 ani închisoare cu suspendare( dosar Angajări Jandarmerie);
30. Chestor şef de poliţie Ion Valentin Opritescu -  Director General al Direcţiei Financiare MAI, 2013, condamnat pentru abuz în funcţie, 2 ani şi 6 luni închisoare cu suspendare( dosar Angajări Jandarmerie);

II. Generali vizaţi de anchete ale DNA în curs de desfăşurare

a) Dosarul “Case pentru generali – varianta M.Ap.N.- 1999 ”

1.Gen. Constantin Degeratu – fost şef al SMG şi consilier prezidenţial;
2 Gen.Bg. Constantin Lucescu – fost consilier juridic la SMG;
3 Gen.Lt. Neculai Bălan – fost ataşat militar în SUA;
4. Gen.Lt. Ioan Gavril Ghiţaş – foat reperezentant militar la Bruxelles;
5.Gen. Vasile Apostol -  fost locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Terestre și Inspector-șef al Inspectoratului Armatei Române;
6.Gen. Bg. Tiberiu Mărineanu – fost şef al Instrucţiei şi Doctrinei la Statul Major al Aviaţiei şi Apărării AA ;
7. Gen.Bg. Cornel Oancea -
8. Gen.Mr. Gheorghe Lungu – fost sef adjunct al Directiei Contraspionajului Militar;
9.Gen.Bg. Ghiţă Ciubotă – fost comandanat al Comandamentului Teritorial Bucureşti;
10. Gen. Tiberiu Costache – fost prim adjunct al şefului SMG;
11. Gen. Bg. Nicolae Oprea – fost inspector general al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră;
12. Gen.Mr Marin Stafie - Fost locţiitor al SMFT şi şef al Direcţiei Logistice /SMG;
13. Gen. Mr. Paul Vasile – fost  Şef al Direcţiei Planificare Strategică  al SMG;
14. Cam. Ştefan Benţa - fost Inspector pentru marină în Inspectoratul General al Ministerului Apărării Naţionale;
15. Gen. Viorel Bârloiu -   fost consilier de stat la Departamentul Securității Naționale și secretar al CSAT;
16.Cam. Virgil Stoica - fost Prim locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Navale şi comandant al Comandamentului Operaţional "Dobrogea";
17.Am. Corneliu Rudencu – fost şef al SMFN;
18.Gen. Nicolae Păştinică – fost şef al Corpului de control al M.Ap.N.
În anul 2000  dosarul a fost a fost închis, fiind redeschis în anul 2005.
Sursă-Jurnalul Naţional din 4,5,6 şi 8 septembrie 2000,20 mai 2008

b) Dosar Banca internaţională a Religiilor, 2000

1.Gen. Gheorghe Bucşe – fost şef la SMFA;
2. Gen.Ion Săndulescu – fost şef  al Statul Major al Aviaţiei şi Apărării AA ;
3. Gen Tiberiu Mărineanu - fost şef al Instrucţiei şi Doctrinei la Statul Major al Aviaţiei şi Apărării AA .
Sursă- Evenimentul Zilei din 19.12. 2000

c) Dosarul “Diplome titluri universitare-2008                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            

1.Gen. Mircea Mureşan –  fost rector al Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”;
2 Gen. Gabriel Oprea – fost ministru al M.Ap.N.;
3. Gen.bg.Viorel Buta-
4.Gen. Eugen Bădălan – fost şef al SMG;
5. Gen. Sergiu Medar – fost şef al serviciului secret al Armatei, ex-consilier al preşedintelui Traian Băsescu;
6. Gen.Bg. lect.univ.dr. Maricel Popa -
7Gen. Bg. Liviu Scrieciu – fost locţiitor al  comandantului Comandamentului Logistic Întrunit;
8.Gen. Mr. Ion Pâlşoiu - fost comandant al Brigăzii 2 Infanterie “Rovine”;
9. Gen.Mr.(r) Sandu Ioan Eftimie  - fost loctiitor al sefului Departamentului pentru Armamente.
Sursa – România Liberă din 13 martie 2009, Ziare.com din 23 martie 2009

d) Dosar Scurgeri informaţii strict secrete MAI, 2009

1. Gen.lt. Costică Silion -  fost Şef al Jandarmeirei;
2. Chestorul principal Nelu Pop – fost Şef la Poliţiei de Frontieră.
Sursa – Ziua din 20octombrie 2009
e) Dosarul  “Mită pentru avansare în armată”- 2011
1.Gen.Bg.Ion Marian – adjunct al Direcţiei Managementul Resurselor Umane din M.Ap.N;
2.Gen.Mr.Mihai Chiriţă -  şeful Direcţiei Doctrină şi Instrucţie  din S.M.G.
Sursa – Gândul din 15 decembrie 2010, Comunicatul DNA nr. 321 din 16 mai 2011, Evenimentul Zilei din 14 decembrie 2011

f) Dosarul ”Case pentru generali – varianta M.Ap.N.”- 2013                                                        

1.Gen.lt. (r)  Corneliu Dobriţoiu - fost secretar de stat în MApN, fost ministru al Apărării;
2.Gen.Bg. (r) Traian Pigui - fost şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN;
3.Gen. (r) Sergiu Medar - fost şef al serviciului secret al Armatei, ex-consilier al preşedintelui Traian Băsescu;
4. Gen. (r) Gheorghe Rotaru, - fost şef al Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei (DGIA), fost consilier al preşedintelui interimar Crin Antonescu,;
5.Gen.lt. (r)  Francisc Radici - fost şef al DGIA;
6. Gen.mr. (r)  Floarea Şerban, -  fosta şefă a Direcţiei de Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN, fost secretar de stat;
7. Gen. (r)  Mircea Chelaru - fost şef al Marelui Stat Major,
8. Gen.mr. Constantin Năstase - fost şef al Direcţiei Financiar-Contabile MApN;
9.Cam.flt. Dumistrăcel Cătălin -  locţiitor al şefului Direcţiei structuri şi planificarea înzestrării din Statul Major General,
10.Gen.bg. (r)  Oţelea Neculaie -
11.Gen.Bg. Petru Chertic -  fost director general al Direcţiei Medicale din MApN;
12.Cam.Cucoşel Cristea - fost şef în cadrul secţiei Comunicaţii şi Informatică din SMFN;
13.Gen.Bg. (r) Gheorghe  Nicolăescu -  fost şef al Contra-informaţiilor militare,
14.Gen.Bg. (r)  Petrescu Stan-
15. Gen.mr(r)  Barangă Petre  - fost  şef al  Direcţiei de Personal Mobilizare/SMG;
16. Gen. mr. (r) Grecu Ioan-Alexandru, -  fost şef Resurse/S.M.F.T.;
17.Gen.Bg (r) Drăghici Ion -
18. Gen.Bg. (r)  Ciofringeanu Nicolae -
19.Gen.mr. (r) Bantaş Leonard-Adrian – fost  loctiitor al sefului Directiei Comiunicatii si Informatica din Statul Major General;
20.Bg (r)  Viştianu Gheorghe  - fost commandant al C.10A.

g) Dosar Furturi maşini de lux, 2013

1. Gen.Francisc Radici - fost şef al DGIA.
Sursa – Agerpres din 29 Aprilie 2013

III. Generali scăpaţi de urmărirea penală

a) Prin prescripţia  faptelor
Gen. Victor Atanasie Stănculescu, gen. Gheorghe Anton, gen. Neculai Matei - dosarul Motorola, 2002.
Sursa – Ziua din 13 aprilie 2002

b) Verdicte date de generalul “NUP”
Gen. Gheorghe Bucşe, gen. Iulian Medrea,  gen.Teodor Zaharia şi Nicolae Berechet – în dosarul Ţigareta II;
Gen. Gioni Popescu – dosarul Giurtelecul Hododului;
Amiralul Traian Atanasiu – dosarul Distrugătorul Mărăşeşti;
Gen.Mr IonSârbu – dosar “Falsificare vechime profesională”.
Sursa – Ziare.com din 27 august 2010

IV Dosare cu caracter secret

Gen. Nicolae Păştinică a înaintat, în aprilie 2001, Parchetului Militar materialele de cercetare executate de Inspectoratul General al M.Ap.N în cazurile “Marconi”,         “ STAR”, “Algoritm politic din înzestrarea armatei”. Nu s-a comunicat nicio soluţie în aceste cazuri.
Sursa – Ziua din 29 martie 2001

B. Concluzii

Este consternant să constaţi  că în România, pe parcursul a 60 de ani (1888-1948) au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie 5 generali, iar pe parcursul a 23 de ani (1990 – 2013) au fost condamnaţi 25. Dacă mai adaugi şi cei 55 de generali care sunt în vizorul DNA, cei trei generali care au beneficiat de prescrierea faptelor şi cei 7 care au beneficiat de NUP-ul salvator al generalului Samoilă Joarză ( acesta din 109 dosare instrumentate în legătură cu armata, în 108 a dat NUP) vom avea o situaţie care ar trebui să fie alarmantă pentru cei care conduc destinele României.

Din cei 25 de generali condamnaţi - 18 de la M.Ap.N., 5 de la MAI şi 2 de la SRI – 7 au primit condamnări  la închisoare cu executare (cuprinse între 2  şi 6 ani şi jumătate) iar 18 au primit condamnări la închisoare  cu suspendare. 20 de generali au comis faptele pe timpul cât erau activi, iar 5 după trecerea în rezervă, fără ca faptele lor să aibă tangenţă cu domeniul militar.

Cine este vinovat de această situaţie? Este foarte dificil să răspunzi la o astfel de întrebare. În primul rând răspunderea este a celor care, indiferent de motivaţie, au comis infracţiunile respective. Nimeni nu putea să-i silească pe aceşti generali să beneficieze de apartamente cu încălcarea prevederilor legale, să organizeze adevărate filiere infracţionale pentru a - şi însuşi sume importante de de bani, să favorizeze diferite firme, păgubind bugetul şi aşa necorespunzător al instituţiilor pe care le conduceau,să se implice în contrabanda cu ţigări sau alte produse. A fost opţiunea lor exclusivă. Pentru care acum suportă rigorile legi.Nu au de ce să se plângă şi niciunul dintre noi nu avem dreptul să le plângem de milă. Vilele, apartamentele, maşinile de lux şi conturile din bancă au un preţ. Libertatea! Ştiau acest lucru şi conştienţi au ales prima variantă.Referitor la acest aspect Take Ionescu arăta :”Indivizii, ca şi popoarele, plătesc toate păcatele săvârşite contra moralei. Pentru unii, pedeapsa vine imediat, pentru alţii pedeapsa aşteaptă;dacă nu ar fi ordine în univers, nu ar merita să trăim dacă nu am avea convingerea că este o lege morală, pe deasupra noastră a tuturor”

După 1990 avansarea în gradul de general a devenit eminamente politică. Politicieni, aparţinând întregului spectru politic, au căutat să-şi apropie şi să-şi formeze un grup de militari, care odată ajunsă formaţiunea politică la putere, să fie numiţi în funcţiile cheie din structurile militare. Aşa au apărut generalii PSD-işti, PDL-işti, liberali, ţărănişti, etc.Câteodată,unii treceau dintr-o parte în alta, doar în situaţii când interesul naţional o cerea ! În înaltele funcţii în care erau numiţi executau întocmai ordinele primite de la conducerea politică,  fiind răsplătiţi cu grade şi funcţii deosebit de importante. Aveau grijă să-şi  îmbunătăţescă substanţial averea personală. La rândul lor numeau în funcţii  şi avansau în grad doar militari obedienţi, dispuşi să le execute ordinele, chiar dacă acestea erau contrare prevederilor legale. Se bazau pe faptul că partidul le asigură impunitatea în faţa legilor. O perioadă lucrurile au funcţionat. Analiza  condamnărilor pronunţate pe perioade, funcţie de partidul aflat la guvernare, se prezintă astfel :

1990 -1996(PSD) – 1 condamnare
1997-2000 (CDR) -  1 condamnare
2001-2004(PSD) – 2 condamnări
2005 – 2011(PDL) – 8 condamnări
2012- 2013 (USL) – 13 condamnări

Comparativ, în aceeaşi perioadă, au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie doar 6 politicieni: Gabriel Bivolaru (PSD,5 ani cu executare, 2004) Adrian Năstase (PSD,2 ani cu executare, 2012), Zolt Nagy(UDMR, 3 ani cu suspendare, 2012), Ioan Avram Mureşan(PNŢCD,7 ani cu executare, 1999 şi 3 ani cu executare 2013), Traian Decebal Remeş(PNL,3 ani cu executare, 2013), Dan Păsat (PDL,3 ani cu executare, 2013). Este o dovadă a marii solidarităţi între politicieni, indiferent de culoarea politică.

Caracterul politic al majorităţii proceselor legate de corupţia generalilor  este evident în majoritatea cazurilor. Coşmarul generalilor afiliaţi politic începea odată cu pierderea puterii de către “partidul de suflet” al acestora. Dacă în perioada cât s-au aflat la putere, reclamaţiile subordonaţilor şi relatările presei de regulă  erau ignorate, odată cu schimbarea politică, pentru a demonstra proasta guvernare anterioară, acestea deveneau acuzaţii extrem de periculoase la îndemâna procurorilor militari sau de la DNA. Nu de puţine ori politicieni şi-au abandonat generalii protejaţi, pentru ca pierderile de imagine să nu fie prea mari – vezi cazul gen. Mihail Popescu, Eugen Bădălan şi Cătălin Voicu. Uneori, deşi cunoşteau încălcările legilor comise de unii generali, politicienii le  foloseau doar când aceştia deveneau incomozi pentru putere -  vezi cazul Corneliu Dobriţoiu, generalii din serviciile secrete ale armatei. Alţi generali au ajuns să răspundă  pentru fapte de corupţie urmare a luptei pentru putere în cadrul instituţiilor din care făceau parte – vezi generali SRI Ionel Marin şi Dumitru Zaharia. În unele cazuri – Ţigareta I şi II – faptele de corupţie ale unor generali au fost făcute publice urmare a conflictelor între diferitele grupări care doreau să controleze domeniul extrem de profitabil al contrabandei cu ţigări şi armament.

Trebuie să amintim aici şi  durata îndelungată a proceselor, spre deosebire de perioada anterioară comunismului, cînd faptele de corupţie erau cercetate şi sancţionate pe parcursul a doar câteva luni. După 1990  durata proceselor a fost cuprinsă între 2 şi 7 ani. Într-un singur caz – Motorola – s-a ajuns la prescripţia faptelor, dar şi dosarul  ”Schimbului de teren între M.Ap.N şi Gigi Becali”, desfăşurat în perioada 1999-2013, a fost foarte aproape de acelaşi deznodământ.

Aparent, ideea că nici măcar în armată nu mai există elemente sănătoase, este adevărată. Dar faptul că în continuare Armata este instituţia în care românii au mare încredere, chiar şi cu acţiunile acestea iresponsabile ale unor generali, este benefică pentru organismul militar.Se adevereşte cele susţinute , în apărarea militarilor cinstiţi din armată, de gen. Rujinschi, cu ocazia afcerii SKODA:”Nu pentru câţiva ce se vor dovedi că au fost putrezi armata română trebuie batjocorită. Armata română e aceeaşi, curată şi sfântă. Ofiţerul român, în totaliatatea lui, e bun şi valoros. Cinstea  ţării cere să recunoştem acest adevăr”
  
Ce este de făcut ? Prezint doar câteva idei  care ar putea stopa sau măcar limita acest fenomen, îngrijorător la ora actuală:

Aşa cum după  luptă crâncenă criteriul ”pregătire fizică” a  devenit eliminatoriu în menţinerea în activitate a cadrelor militare, aşa să fie  şi  criteriul “moralitate” . Nicio avansare sau promovare să nu fie permisă dacă există cel mai mic dubiu referitor la acest criteriu;

Generalilor, în funcţie , care comit acte de corupţie,  să le fie aplicat un spor de pedeapsă, faţă de faptele similare comise de  civili;

Îndepărtarea de urgenţă a celor care au fost implicaţi în cazuri de corupţie, aceştia putând contamina cu microbul necinstei, prin puterea exemplului negativ şi alţi membri ai organismului  militar;

Orice condamnare a generalilor, pentru fapte de corupţie, să fie urmată obligatoriu de degradarea militară;

Sancţionarea drastică a şefilor care nu apreciază corect subordonaţii, permiţând accederea în funcţii superioare a celor cu grave tare morale;
Sancţionarea drastică a şefilor militari care informaţi despre implicarea subordonaţilor în acte de corupţie nu i-au imediat măsuri pentru intrarea în legalitate;

Învăţământul militar să fie fundamentat pe cultivarea valorilor tradiţionale ale poporului român. Pe lângă buni specialişti militari, absolvenţii instituţiilor militare de învăţământ vor trebui să fie ”oamnei  de onoare”, conştienţi de faptul că onoarea nu se cumpără şi nu se tranzacţionează, iar pierderea ei echivalează cu îndepărtarea din instituţia militară;

Mass - media militară să popularizeze permanent militarii care au intrat în istorie – mareşalii Ion Antonescu şi Constantin Prezan, generalii Ion Dragalina şi Nicolae Dăscălescu, etc- ca oameni de o cinste şi corectitudine morală ireproşabile, care în urma unor cariere militare excepţionale, nu au acumulat averi considerabile.

Col.(r) Remus Macovei

Abuzul de drept al procurorilor nu poate fi justificat de procurori. Declarațiile lor sunt nerelevante.

Agerpres. Tiberiu Nițu, procurorul general al României declară că procurorii lui au acționat potrivit procedurii. Adică, corect ! Aiurea. Este o vorbă la români : „corb la corb nu'și scoate ochii”.

Va trebui ca noi, cetățenii, oamenii de rând, să avem mai mult curaj și să nu ne mai împiedicăm în lozincile cu care instituțiile statului și funcționarii acestora ne umplu capul: ingerință în actul de justiție, recunoașterea obligatorie a hotărârilor judecătorești (pe principiul că sunt opozabile tuturor !), recunoașterea obligatorie a deciziilor CCR etc.

Toate instituțiile statului și întreaga lor activitate se supune aprecierii noastre. Obligatoriu. Pentru că noi mergem la vot și alegem pe cei care se angajează să schimbe, modifice, repare, corecteze abuzurile comise de aceste instituții ale statului în activitatea lor. Parlamentul să facă acele modificări legislative ca acțiuni care încalcă drepturile și libertățile cetățenești să nu se mai producă. Nu trebuie să mai așteptăm „aprobarea” conducătorilor, pentru că noi suntem cei care decidem. Democrația înseamnă „puterea poporului” nu puterea statului, în oricare formă se manifestă ea: legislativă, administrativă sau judecătorească.

De aceea, afirmațiile procurorului general sunt ca o frecție la piciorul de lemn. Nu am nevoie de scuzele lui. Ar trebui să își prezinte urgent demisia împreună cu toți procurorii de caz și șefii lor ierarhici. La fel ar trebui să facă și ministrul justiției pentru că din punct de vedere constituțional, constituția actuală, procurorii sunt sub conducerea lui. Faptul că el nu își îndeplinește atributul de control de frica CSM nu îl scutește de răspundere. Nu mai spun despre demisia procurorilor din secția de procurori a CSM care sunt la fel de vinovați pentru că ei sunt autorii harababurii din practica procurorilor „staliniști”.

La fel în cazul polițiștilor. Toți polițiștii participanți la clovneria de la liceu ar trebui dați afară din instituția publică. Legea, statutul lor, îi obligă să nu dea curs unei dispoziții prin care legea este încălcată mai ales a unei dispoziții prin care sunt încălcate drepturile omului. Iar aici este evident o încălcare gravă a legii cu privire la copiii care au terminat un liceu, copii care sunt protejați în mod suplimentar prin lege.

Referendumul din 2012 a fost fraudat de Ministerul Afacerilor Interne, prin Ioan Rus și Guvernul Ponta.

INS ne-a pus la dispoziție niște date privind referendumul din 2011. Suntem 20 mil de români și ceva, acolo. Dintre aceștia, peste 3 mil erau copii între 0-14 ani. Dacă îi adăugăm și pe cei între 14-18 ani, ajungem la un rezultat care ne arată câți puteau vota, de fapt: puțin peste 16 mil.

Nu îi mai iau în calcul pe cei alienați sau cu drepturile civile restrânse prin hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile, pentru că sunt și astfel de persoane iar la un referendum unde s-a mers până la date de finețe chiar și acestea sunt „semnificative” la un moment dat.

Să ne amintim. Înainte de a pica în urma moțiunii de cenzură, guvernul portocaliu al lui MRU a emis un HG prin care s-au dat publicității „listele electorale permanente”. Peste 19 mil de alegători cu drept de vot. Datele finale ale referendumului, oricât de imperfecte ar fi ele, ne arată că Guvernul României sub guvernările portocalii și apoi sub guvernarea USL nu și-a făcut treaba. Nu au actualizat datele la evidența populației aflată sub controlul MAI. Semnale că nu pot fi 19 mil de cetățeni cu drept de vot au fost. Mai mult decât evidente. Nu a fost cinste și corectitudine din partea celor care au administrat țara. Faptul că Băsescu și ai lui portocalii conduși de Emil Boc sunt necinstiți, sunt bandiți îl știm. Faptul că au măsluit date importante de evidență din toate domeniile de activitate, iar știm. Multe dintre criticile USL se bazau tocmai pe falsurile promovate de portocalezii băsiști având ca suport aceste date. deranjant este faptul că USL, odată ajuns la putere, nu a purces, de urgență, la corectarea acestor date și arătarea adevărului așa cum este el.

Capul „răutăților” a fost Ioan Rus, pe atunci ministru de interne. El este cel care a mimat „actualizarea” datelor din listele electorale, el este cel care a promovat, cu bună știință, minciuna cu privire la veridicitatea datelor din listele electorale, el și-a impus voința în fața întregului guvern mințind. Grosolan. Impardonabil. Pentru că el a avut și are un interes. Personal. Prietenia politică cu acoliții lui Băsescu de la acel moment prin Vasile Blaga.

Cei care țipă acum împotriva lui Băsescu ar trebui să ceară, imperativ, lui Victor Ponta să aducă la zi acele liste electorale permanente și să declanșeze procedurile legale pentru tragerea la răspundere a celor care nu le-au actualizat. Cheltuiala imensă ce se va face cu această cercetare se justifică și poate fi imputată celor care vor fi găsiți vinovați. Pentru că toți cei vinovați de completarea în fals a listelor electorale permanente sunt funcționari publici, toți aflați în subordinea Ministerului de Interne și a Ministerului Administrației. Este inadmisibil ca INS să spună că nu pot fi, în 2011, mai mult de 16 mil de votanți iar listele să cuprindă peste 19 mil de cetățeni cu drept de vot.

Personal, consider că Victor Ponta are obligația nu morală ci materială, legală, de a aduce la zi adevătul. Altfel, coabitarea aia este clar o acțiune împotriva cetățenilor României.

Să renunțăm la listele electorale permanente.

Hiba sistemului nostru electoral îl constituie „lista electorală permanentă”. Rațional vorbind este o tâmpenie. Nu are cum fi permanentă din moment ce este și trebuie să fie modificată zilnic, pentru că zilnic se adaugă la ea persoane cu drept de vot și se șterg persoane care au decedat sau au pierdut dreptul civil de a vota.

Pe de altă parte, lista electorală permanentă are sens doar în condițiile în care votul ar fi obligatoriu, cei care nu s-ar prezenta la vot urmând a fi sancționați pentru neîndeplinirea, cu rea credință, a unei obligații civile cu caracter public.

Votul nu este obligatoriu. Legislația cuprinde mai multe prevederi care justifică liste electorale realizate pe baza intenției exprimate de a vota și nu a existenței ca persoană trăitoare într-un colegiu electoral.

Se impune trecerea la listele electorale care să cuprindă doar pe cei care își doresc, cu adevărat să voteze. Cel mai bine, ar fi ca anual, în prima parte a anului, 1-3 luni, să fie deschisă înscrierea în listele electorale. Fie că sunt alegeri, fie că nu. Pentru că, în general, alegeri vor fi, dacă nu la nivel național măcar la nivel local. Pe de altă parte, organizarea de referendumuri este aleatorie. Așa că înscrierea anuală în listele electorale ar fi o soluție pe măsura complexității fenomenului.

Listele electorale permanente au făcut, până acum, dovada ineficienței lor. Toate rezultatele raportate la listele electorale actuale sunt mari falsuri. Iar referendumul din 2012 pentru demiterea mincinosului și farsorului național Traian Băsescu a pus capac. Lista electorală permanentă este cea mai mare minciună în România, la această oră.

Ciudată este educația în statul totalitar băsescian

Un liceu, „Bolintineanu”, are niște probleme. După anunțurile firoscoase ale unor needucați, ar fi probleme de sistem, furt, înșelăciune etc. Să avem pardon, nu este furt, nu este înșelăciune, nu este nimic de competența procurorului sau a polițistului care a intrat ca boul în clasă, care a verificat „antitero” elevii care au intrat sau au ieșit de la examene, nu este nici de competența unora care își spun profesori și care au decis măsuri complet abuzive pe baza unor așa zise probe. Pentru că este evident, probă este doar obiectul folosit la săvârșirea unei fapte iar în cazul elevei date afară de la bac pe baza unei perechi de căști găsite în buzunar nu ne aflăm în fața unei probe. În primul rând, lucrarea ei nu este încă cunoscută, nu se știe ce a scris în lucrare, nu au găsit asupra ei nici aparatul care să permită stabilirea unui contact cu exteriorul ba, mai mult, nu sunt probe că a avut căștile pe urechi. Acest exemplu este doar cazul excepțional care confirmă idioțenia măsurilor luate de puterile polițienești ale statului acolo unde ar trebui ca ele să fie absente.

Ce rost are învățământul azi dacă îi punem la ușă polițiști și procurori ? Ce rost ? Cui folosește învățământul sub teroare ? De ce trimitem copiii la școală ? Să fie maltratați psihologic și fizic de niște needucați ajunși profesori, procurori, judecători sau polițiști ? Mai mult, îi obligăm pe părinți să își trimită copiii la școală sub sancțiune publică. Practic am instituționalizat teroarea asupra copiilor prin lege. Iar noi îi votăm pe idioții care susțin aceste măsuri polițienești în școli. Ba mai mult, aplaudăm satisfăcuți acțiunile procurorilor sau ale polițiștilor în mediul școlar. Și mai grav, SRI - Serviciul Român de Informații - este implicat în supravegherea școlilor să nu se adune „banii de protocol” sau să se descopere așa-zisa mită dată profesorilor pentru o notă mai bună.

O mulțime de cretini speculează pe tema „furtului” la examen de către elevi. Cretini care se alătură handicapatului Funeriu, consilierul derbedeului de la Cotroceni. Cretini care au denaturat prin comportamentul lor sensul școlii. Acela de a da informație pentru educarea tinerilor. Într-un cadru organizat, pentru a obține o nouă generație ce intră în viață mai bine informată. Examenele de finalizare a unor studii trebuie să fie o evaluare a elevului pentru el însuși, după un anumit barem. Măi copile, atât știi și nu mai mult. Mai ai de învățat, poți ajunge mai mult sau te oprești. Copiind sau primind un sprijin pentru un alt calificativ acel copil sau părinții acelui copil se înșeală pe ei, nu pe alții. Își fură singuri viitorul. Pentru că după ce intră în viață va avea parte de surprize mult mai neplăcute decât cel care merge „pe bune”.

Cred că procurorul sau procurorii care au instrumentat aceste cazuri, polițiștii care au participat și instigatorii Funeriu și alții care au susținut aceste măsuri polițienești ar trebui arestați și demiși din funcțiile publice pe care le dețin. Sunt niște idioți patentați care ar fi mai buni la săpat șanțuri pentru conductele de apă. Funcțiile ocupate acum sunt prea înalte pentru inteligența lor.