Declar război diversioniștilor din PNL sau de alături.

Nu celor din afara PNL. Declar război diversioniștilor din PNL. Pentru că sunt și își fac de cap.

A venit un jurnalist (se pare Cristoiu) cu ideea că în PNL sunt trei tabere: Klaus Iohannis, Crin Antonescu și Călin Popescu Tăriceanu. Fără a analiza tembela „apreciere”, unii au început să exploateze ideea mediatic. Au început poziționările. Cine este cu unul, cine este cu altul cine este cu acel nimeni numit Tăriceanu. La tembelismul ideii se adaugă comportamentul tembel.

În PNL nu trebuie să existe tabere. Cine are inițiativa construcției unei tabere „proprii” trebuie sancționat. Chiar dacă ar fi vorba despre Președintele partidului. El reprezintă întregul partid și pe toți susținătorii (votanții) acestuia și nu doar un grup apropiat lui. Este normal să își aducă aproape pe acei liberali care l-au susținut pentru cucerirea puterii în partid, poate are mai multă încredere că își va realiza programul politic având ajutorul lor. Este normal însă acest grup nu trebuie transformat într-o „tabără”.

Este normal ca unii liberali deveniți în timp lideri informali sau formali ai partidului să aibă susținători. Este normal ca liberalii să aibă opțiuni pe care să și le exprime cu privire la un lider sau altul, cu privire la o opțiune strategică sau tactică, este însă anormal să dezvolte aceste opțiuni în atitudini adverse față de liberalii care au alte alegeri.

Vorbesc despre liberalii din interiorul partidului, nu despre tot felul de indivizi care au ieșit în decor. Mă refer aici, în mod cu totul și cu totul special, la așa-zișii liberali din jurul lui Tăriceanu. Aceștia au devenit adversari ai PNL. Au devenit asociați ai PSD. Susțin PSD-ul în acțiunile politice contra PNL. Chiar dacă se declară a fi liberali „în cuget și simțiri” ei sunt doar niște simulanți. Nu trebuiesc luați în calcul în evaluările pe care noi le facem cu privire la liberali. Iar liberalii sunt doar în PNL. Să fie clar.

Mă deranjează enorm indivizii care se declară susținători ai lui Crin Antonescu și care vor să dezvolte o stare de adversitate față de Președintele Klaus Iohannis. Mă deranjează și cei care se declară susținătorii lui Klaus Iohannis și se comportă la fel. Este absurdă o astfel de atitudine, demersul lor este împotriva PNL. Pentru că lucrează din interior, sunt mai periculoși decât cei care încearcă să facă rău PNL din exterior.

La fel ca mulți alți liberali consider că în această etapă intermediară a desemnării candidatului „dreptei” la alegerile prezidențiale este bine să susținem alegerea lui Crin Antonescu, din partea PNL. Ideea este de a reface tandemul Crin Antonescu/Președinte - Klaus Iohannis/premier. Tandemul are o vechime în imaginea politică a populației cu privire la o eventuală formulă de conducere a țării și are mai multe șanse de reușită decât orice alt tandem. Există însă un inconvenient major. Nu știm ce va spune cetățeanul care va răspunde întrebărilor din sondajele în curs de efectuare. Nu știm cine sunt acei cetățeni. Dacă sondajul se va desfășura în interiorul PNL există o prezumție cu privire la câștigător: Crin Antonescu. O prezumție care însă ar fi posibil să nu fie validată, câștigătorul urmând a fi Klaus Iohannis. Dacă sondajul se va efectua în spațiul electoral național, semnul de întrebare devine din ce în ce mai mare. Klaus Iohannis are în favoarea sa precedentele sondaje care l-au situat în fața lui Crin Antonescu. Nu este exclus ca la întrebări să răspundă votanți ai PSD, ai PDL, ai PMP, ai PNȚCD, ai FC, normal ai PNL, tăriceniștii etc. Câștigătorul, oricare ar fi el, se va înfrunta cu candidatul desemnat de PDL, Cătălin Predoiu. În al doilea rând de sondaje, este posibil să câștige liberalul sau democrat-liberalul. Câștigătorul va fi desemnat drept candidat al dreptei, indiferent de opțiunile noastre.

Am fost și sunt de acord cu propunerea deputatului Radu Zlati. Klaus Iohannis să manifeste un act de voință pentru refacerea tandemului Crin Antonescu-Klaus Iohannis. Pentru asta, înainte sau chiar după efectuarea sondajelor, să declare că se retrage din cursă și că susține candidatura lui Crin Antonescu. Să fie lucid și să conștientizeze că trece de la un nivel inferior al puterii politice la un nivel superior. De la administrarea unui oraș mare, o administrare de succes la administrarea unei țări. Este tânăr și are posibilitatea să acumuleze suficientă experiență pentru a face pasul către președinția României.

Nu neglijez faptul că Președintele PNL, Klaus Iohannis are o datorie față de liberali. A fost promovat și susținut să preia conducerea PNL. A promis că va duce la îndeplinire un program „pe 10 ani” care să includă câștigarea prezidențialelor, a alegerilor locale din 2016 și o guvernare PNL de cel puțin 2 mandate. Pentru mine a fost o neplăcere să îl aud că vrea candidatura PNL la Președinția României. Este absurd să gândim că după alegerea lui ca Președinte al României va putea să asigure ducerea la îndeplinire a programului anunțat cu puțin timp înainte. Nu mai spun de faptul că acest mare program a fost angajat în timp ce aveau loc discuții pentru unificarea dreptei. A lăsat impresia că dreapta unificată, de se va realiza, va adopta acest program. În linii mari este posibil, dar a vorbit și cu viitorii membri ai marelui partid de dreapta ? Sunt două aspecte care pun sub semnul îndoielii sinceritatea lui. Îmi este teamă că va fi perceput ca un fanfaron, iar această percepție nu este în favoarea PNL.

Sunt multe variante de final care se cuvine a fi luate în calcul. Oricare ar fi cea câștigătoare, PNL trebuie să rămână unit. Trebuie să rămână puternic. El nu slăbește prin plecările unor liberali după Tăriceanu, majoritatea celor plecați au fost „liberali” doar pentru accederea în Parlament și la funcțiile publice, pentru CV-ul personal. Puterea PNL stă nu doar în liderii de succes ci în marea masă a membrilor și simpatizanților PNL. Nu a liberalismului. Pentru că simpatizanți ai liberalismului sunt pe toate drumurile, dorm prin toate șanțurile.

Diversioniștilor, vă declar război.