De la „lasă că avem aceste relații și ne descurcăm” la „avem aceste relații și trebuie să facem”.
Agerpres (aici). Klaus Iohannis la Forumul „Noi Perspective ale Parteneriatului Strategic Statele Unite — România”.
S-a tot vorbit despre dorința noastră ca SUA să depășească statutul de partener strategic politico-militar al României și să dezvolte mai mult componenta economică, investițională cu țara noastră. De ani de zile auzim sau aud eu așa ceva. Până acum am stat mai mult pe loc. Poate nu au fost condițiile necesare dezvoltării lor. Nu a existat o siguranță politică internă, pe de o parte dar nici un stimulent deosebit. Acum a apărut stimulentul. Intern și extern. Iar Iohannis promite și siguranța politică internă.
Dinu Patriciu spunea, la fel ca mulți alții, că banul este laș. Cum simte pericolul, fuge. De aceea România nu este tentantă. Nu prezintă siguranță. Trebuie să recunoaștem că așa a fost. Corupția instituțională a fost cumplită. Zăngănitul de cătușe care ține loc de „melodia preferată” din ultima jumătate de an confirmă cele mai negre previziuni. În România au ajuns la putere mafioții, transpartinici. Acum îi adună DNA. Nici o pagubă, ba chiar trebuie să ne bucurăm. Are cine le lua locul. Sunt suficienți de mulți necunoscuți cu expertiză și competențe care pot îndeplini sarcinile funcțiilor publice fără a avea și apucăturile hulpave ale celor care acum devin clienți ai penitenciarelor.
Iohannis a făcut o afirmație care va încinge niște spirite:
„Stabilitatea politică și macro-economică a României, pe fundalul tulburărilor din vecinătatea sa, constituie argumente puternice pentru a deveni un hub al investițiilor americane în regiune”.
Cumva a definit „stabilitatea politică”. Nu este vorba despre lupta pentru putere între partidele parlamentare sau neparlamentare. Este vorba despre lipsa luptei pentru putere între instituțiile statului. Între Președintele țării și Guvern, între Președintele țării și Parlament, între Parlament și Justiție, între Guvern și Justiție. Are, până acum, un comportament care îl confirmă.
A intervenit cu sesizarea CCR pentru un conflict constituțional de natură juridică între Parlament - prin Senat -, și Justiție. Pentru cei de rea-credință, nu este vorba despre procurori, cei care potrivit legii trebuie să „ceară voie” de la Parlament să ducă mai departe un proces penal (o aberație în condițiile în care prevederile Constituției în materie sunt de la 1991 iar actualele prevederi procesual penale sunt de anul trecut). Este vorba despre instanțele de judecată, opoziția Parlamentului în cauzele procesual penale fiind de fapt piedici puse judecătorilor în luarea unor măsuri procedural penale.
Azi a investit noii miniștri, la finanțe și fonduri europene fără a proceda ca Traian Băsescu. Nu a inventat motive pentru respingerea lor. De fapt, Traian Băsescu s-a băgat singur în seamă cerându-i lui Iohannis să refuze o nominalizare pe motiv de vot în Parlament ! Contrar prevederilor Constituției care interzice acuzarea parlamentarilor pentru votul lor.
Pe de altă parte, vorbind despre stabilitatea macro-economică, Iohannis ne spune că va lăsa guvernul să își facă programul așa cum și la propus. Asta nu înseamnă că nu va avea o poziție față de actele normative adoptate de Parlament însă nu va face din ele un capăt de țară așa cum a făcut Băsescu care a blocat activitatea guvernelor care nu i-au plăcut.
Alte afirmații ale lui Iohannis vor avea, probabil, mai mult efect decât au avut afirmațiile lui Băsescu.
„Considerăm că trebuie să depunem eforturi și să avem aceeași ambiție pentru a atinge și în relațiile comerciale și în domeniul investițiilor americane în România același nivel de colaborare ca în domeniul politico-militar. Investițiile americane nu reprezintă doar o sursă de finanțare, ci și un instrument de modernizare economică prin transferul tehnologic și dezvoltarea resurselor umane”.
Este o invitație adresată Guvernului către o anume cale în viitor dar și o invitație adresată partenerilor americani să participe la această activitate. Este, în același timp, și o promisiune spre știința partenerilor americani că România va fi un partener de încredere.
Observ intenția lui Iohannis de a sprijini Guvernul Ponta să nu piardă timpul. Să judece serios asupra problemei și să ia acele măsuri care să permită partenerului american să vină cu încredere în România. Banul, laș cum este, să știe că aici are un spațiu în care se poate manifesta fără teamă. Este protejat politic și militar și are o plajă largă de manifestare. Exact unde îi place lui în aceste timpuri. În energie, infrastructură strategică, IT, cercetare, inovare, educație plus posibilitatea de a se extinde pe piețele vecine.
Este altfel. Epoca Traian Băsescu a murit. Mor, încet-încet, epocile Iliescu și Năstase, încă prezente în comportamentul celor din PSD.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu