Schengen, o veche problemă. Acum apar și „soluțiile”. Pentru că a renăscut încrederea.

Începutul mandatului de Președinte al României al lui Klaus Iohannis marchează și un alt mod de a face politică. Pe plan intern, observ o creștere a responsabilităților în zona instituțiilor de putere ale statului. Justiția, Ministerul Public, Ministerul de Interne, serviciile de informații, chiar guvernul. În Parlament se simte un aer ceva mai curat, o atitudine mai responsabilă chiar dacă din când în când se mai „parfumează” unii cu duhoarea intereselor mafiote transpartinice.

Ministerul Public, în special DNA, a devenit, peste noapte, o vedetă. Este comunicativ, este foarte activ și este eficient. A băgat spaima în mafioții din România. Corupții au început să caute cu disperare să vadă cât mai au din prescrierea faptelor și așteaptă cu valiza pregătită să fie vizitați de mascați. După ce i s-a „retezat capul”, DIICOT începe să semene a ce trebuie să fie. Coana Mare, coana Justiție s-a eliberat de spaime și dureri și condamnă pe bandă rulantă mafioți, politicieni, actuali și foști miniștri.

Băsescu a ajuns să se considere persecutat politic de ... justiție ! Mare minune ! Tocmai el, el care a afirmat de mii de ori că sub mandatele lui Justiția a devenit independentă !

Victor Ponta nu se simte nici el prea bine. Susține Justiția din vorbe însă o critică dur pentru faptul că „nu este atentă” la cercetări și condamnări. Ieri a criticat condamnarea lui Ridzi, mamă a doi copii cu boli nenumărate condamnată la cinci ani de pușcărie pentru abuz în serviciu și altele, vezi Doamne, că o mamă nu poate fi condamnată așa de aspru (mama asta fiind până mai dăunăzi parlamentar al PSD !). Tot ieri a criticat acțiunile procurorilor pe baza denunțurilor, el susținând că nu poate fi cineva condamnat doar pe bază de denunțuri numai că aici apare o mare problemă, pentru el, normal. Nu știe ce au procurorii în spatele denunțurilor. Tot mai ieri a strigat în pustiu covârșit de grija patronilor de firme care prin condamnările suferite influențează negativ viața a sute și mii de angajați. Cum o dai cum o întorci, se vede un început de disperare în zicerile lui Ponta. O declara el că susține independența Justiției însă nici chiar așa. Independentă-independentă ?! Păi ... rămâne fără partid și fără finanțare. Cu ce va mai da el de pomană milogilor votanți ai PSD ?!

Declarând că recuperarea la bugetul statului a valorilor fraudate este una din obligațiile tuturor instituțiilor statului, o obligație majoră, Klaus Iohannis a dat ținta acțiunilor procurorilor și polițiștilor. Iar ăștia nu s-au lăsat rugați. Au pocnit din călcâie și au purces la treabă. Constatând că au, dintr-o dată, enorm de multă treabă, mă gândesc că „băieții” aveau strânse din timp materialele necesare pentru a se mișca atât de repede. Și se mișcă. Se mișcă de au băgat spaima în guvernanți. Sunt sigur că Ministerul de Finanțe își face calculele să vadă care va fi deficitul real al bugetului de stat după aceste acțiuni. Se vor închide firme, vor dispare firme, chiar și cele ajutate copios de către guvernarea pesedistă.

Vânzoleala din țară nu a scăpat ochiului „expert” al celor din străinătate care s-au tot opus acceptării României în Spațiul Schengen. În special celor din Germania. Nu condamnările unor figuri politice devenite celebre atrage ci atitudinea nouă a instituțiilor statului față de marile probleme ale democrației, în special față de actele de corupție și de indisciplină administrativă, economică și financiară. România a început să își respecte regulile iar rezultatele instituțiilor statului confirmă faptul că personalul ce le încadrează știe ce și cum să facă. Nu mai are rost să punem întrebări retorice de genul: „dar până acuma de ce nu au făcut” ?! Păi cum să facă dacă tocmai cei chemați, aleși să facă sunt în banca acuzaților pentru că nu au făcut !?

Așa ajungem la condiția de bază a accederii în Spațiul Schengen. Încrederea. Domnul Frank-Walter Steinmeier, ministrul de Externe al Republicii Federale Germania, a declarat la Cotroceni „că trebuie identificată o soluţie care să permită progrese în realizarea acestui obiectiv”. Schimbarea atitudinii față de lege în România va avea o reacție din partea celorlalte state membre Schengen. O reacție care trebuie să se traducă în acceptul de aderare.

Majoritatea celor care discută despre Schengen au în vedere doar efectul acordului, efect vizibil, tangibil. Lipsa controlului persoanelor la frontierele naturale ale statelor membre. În realitate, este vorba despre un transfer de suveranitate între statele membre, stabilindu-se că frontiera exterioară a spațiului Schengen este frontiera fiecărui stat membru Schengen (chiar și a statelor membre care nu au frontiere exterioare !), autoritățile de frontieră și polițienești ale statului care deține frontiera exterioară executând serviciul și în folosul celorlalte state membre Schengen. O componentă serioasă a acestui serviciu privește securitatea celorlalte state. Asigurarea securității statelor se realizează începând de la frontiera acestora, pe lângă misiunile de securitate ce se desfășoară în afara teritoriului național. Statul membru Schengen este investit de celelalte state să le asigure securitatea internă la frontiera externă pe care o deține. Unele aspecte privind spațiul Schengen se pot lectura aici.

Tehnic și procedural la frontieră, tehnic și procedural în sistemele de cooperare polițienești am fost pregătiți. Vânzoleala anti-corupție și anti-fraudă din aceste zile ne demonstrează că puteam acționa însă nu eram capabili. Accesul românilor în statele membre Schengen este liber. România însă, ca stat, nu prezenta garanții suficiente pentru a prelua răspunderea securității celorlalte state !