Inițial, am trecut cu vederea sondajul. Încă unul. Apoi, am revenit. Întrebarea din sondaj cere o mai mare atenție. Este o porcărie. Pielenistă, încadrată în campania PSD dar și a băsescienilor de denigrare a instituțiilor statului.
Teza a doua din întrebare induce ideea, fără echivoc, că DNA și RSI fac anchete cu încălcarea unor drepturi și libertăți civile: „chiar dacă unele drepturi și libertăți sunt puse sub semnul întrebării ?”.
Acest „chiar dacă” elimină echivocul. Categoric, DNA și SRI fac „anchete” cu încălcarea drepturilor și libertăților (civile). O idioțenie cu ștaif.
Pe de altă parte, prima teză este un fals. Un fals cu privire la atribuțiile celor două instituții. DNA face anchete juridice, SRI face cercetare și culege informații. Ancheta se finalizează cu o decizie cu caracter juridic. Dosarul/cauza este clasat sau este trimis în fața unei instanțe competente. SRI nu are competențe juridice. El culege informații care sunt puse la dispoziția decidenților, potrivit legii. Lucrătorii SRI nu au dreptul de a face cercetare penală. Prevedere expresă a legii.
Se pune înterbarea. Ce au urmărit Pieleanu și ai lui ? Cui servește o astfel de manipulare a opiniei publice ? Nu este vorba doar despre cei care au răspuns la chestionar, este vorba și despre cei cărora chestionarul le este adresat, prin intermediul mijloacelor media.
Pieleanu putea să vadă dacă oamenii sunt de acord cu anchetele în cazurile de corupție fără a mai pune în pagină DNA și SRI. Punerea celor două instituții în prim-planul întrebării cu indicarea „metodei” ilegale de anchetă (încălcarea drepturilor și a libertăților) nu urmărește decât incriminarea lor publică. Nu de alta, dar în Codul de procedură penală și în legea de organizare și funcționare a SRI sunt prevederi exprese care interzic proceduri prin care sunt încălcate drepturile și libertățile persoanelor.
Concluzionez că Pieleanu a urmărit altceva prin această întrebare, nu ceea ce pare, la o primă vedere, că ar urmări.
Răspunsul nu este concludent. Este o frecție la un picior de lemn, de fapt. Cu ce sunt de acord repondenții ? Cu „mâna liberă în anchete” a DNA și SRI ? Cu completarea atribuțiilor SRI privind cercetarea, urmând ca acesta să aibă dreptul de a face anchete, la fel ca poliția judiciară (ca pe timpul securității comuniste) ? Cu încălcarea drepturilor și libertăților civile a celor anchetați de către DNA și SRI ?
Sunt sigur că cei 52% care au răspuns favorabil nu sau gândit la ei când au dat răspunsul. Ei au fost de acord, dar pentru ... alții.
Nu știu cine sunt ceilalți 28% care nu sunt de acord. Cu ce nu sunt de acord.
Mai sunt o groază de întrebări de pus. În concluzie, sondajul a avut și are rolul de a manipula opinia publică în defavoarea instituțiilor statului care participă, potrivit atribuțiilor, la combatrea actelor ilegale.
PSD îl are, acum, în prim plan pe Liviu Dragnea. Evident, sunt nemulțumiți de faptul că SRI a adus unele informații în sprijinul anchetei iar DNA nu s-a lăsat înduplecat să dea NUP în cazul „baronului” de Teleorman. Băsescu și ai lui din PMP au în prim-plan pe Elena Udrea care a ajuns să considere DNA și SRI ca inamici personali. Chiar Băsescu are declarații dure împotriva lor.
Pieleanu manipulează grosolan opinia publică și își arată disponibilitatea de a o face în continuare. Clienți sunt, Trustul Intact al lui Voiculescu există, ba există și Sebastian Ghită (prietenul lui Ponta) cu ultimele achiziții: România Tv, B1Tv, Evenimentul Zilei ...
Mă mâncă deștele. Mai că îmi vine să spun că și prin sodajele manipulate grosolan își dau mâna infractorii neamului din PSD și PMP (pontiștii și băsiștii).
Era să uit. În conținutul ei cel mai profund, Pieleanu și ai lui anulează, prin întrebare, prevederile legale. Cum poți să întrebi dacă oamenii sunt de acord cu încălcarea legii ? Dacă sunt de acord să le încalce autoritățile statului, cele chemate să le aplice fără nici o abatere, înseamnă că și ei, repondenții și cei care citesc sondajul o pot face pentru „scopuri nobile” ! Idioți fără frontiere. Așa ar trebui calificați cei de la „Avangarde”.
2 comentarii:
Formularea "drepturi și libertăți sunt puse sub semnul întrebării" nu implica in niciun moment incalcarea legii din partea autoritatilor statului.
Exemplu: Dreptul la intimitate este un drept. Acest drept este pus sub semnul intrebarii (nu e clar daca este incalcat sau nu) prin pachetul de legi care ar simplifica accesul institutiilor statului la datele informatice, telefonice, etc. Oricat ar incerca sa se demonstreze contrariul, tot va exista o suspiciune ca un individ rau-intentionat cu acces la datele intime ar putea sa actioneze dupa capul lui, facand rau altor indivizi inainte de a fi prins. De aici vine semnul de intrebare, si este inerent aprobarii acestui gen de tehnologie si metodologie de supraveghere.
Revenind, trebuie sa acceptam ca legislatia se adapteaza cerintelor momentului, cu scopul de a echilibra drepturile si libertatile cetateanului. In acest moment, un curent de opinie sustine faptul ca saracia reduce drastic drepturi si libertati fundamentale, si are drept cauza principala coruptia. Pentru a lupta eficient impotriva coruptiei, sunt necesare legi care implica riscuri in privinta dreptului la intimitate. De aici rezulta intrebarea "Ce este mai important?"
In acest sens trebuie interpretata intrebarea.
Nu sunt de acord. Întrebarea este construită în așa fel încât nu există loc de întors.
În primul rând, induce ideea că DNA și SRI comit, deja, anchete prin care sunt încălcate drepturi și libertăți („sunt puse sub semnul întrebării”).
Întrebarea are ca suport campania media actuală dusă împotriva DNA și SRI acuzate că „încalcă drepturile persoanelor cercetate pentru infracțiuni de corupție sau de altă natură”. Practic, cei interogați și cei care citesc sondajul sunt îndemnați să concluzioneze că așa este în realitate. Formularea „în opinia dumneavoastră” aici duce.
Este o deformare gravă a realității.
Putem discuta, teoretic, până unde se întind drepturile și libertățile unei persoane. Avem la dispoziție atât Constituția cât și tratatele internaționale. Acolo sunt prevăzute limitele. Limite care sunt puse, potrivit cerințelor constituționale, în legile penale sau de altă natură. Mai mult, practica judiciară ne arată că mijloace de probă aduse de procurori în fața instanțelor au fost respinse pentru că au fost obținute prin încălcarea legii (interceptări telefonice, interceptări ambientale etc.).
Din moment ce procedurile pentru culegerea probelor și mijloacelor de probă în cazul unui proces penal sunt prevăzute de lege, din moment ce există controlul judecătoresc în cauzele penale, control care are ca scop constatarea respectării legii în instrumentarea probatoriului, în primul rând și abia apoi interpretarea lui, nu putem vorbi despre „mâna liberă” și „chiar dacă ... sun puse sub semnul întrebării”. Punem sub semnul întrebării ceva ce este pe lângă lege, împotriva legii, nu în interiorul legii.
Explicația dumneavoastră nu este viabilă. Încercați altceva.
Trimiteți un comentariu