Clocește Tăriceanu o comisie specială de anchetă a Parlamentului pentru activitatea ... CSM?

Ici colo apar declarații ale politicienilor din Parlament. O particularitate a acestor declarații o constituie referirea la „puterea judecătorească”. O declarație aici, una dincolo, picătură cu picătură și lumea începe să pună la îndoială „putere judecătorească”. Să o bănuiască de „lucruri necurate”, pentru  că majoritatea declarațiilor politicienilor scot în evidență „lucruri necurate”. Iar politicienii în cauză au o „cheie”: necunoașterea Constituției de către cetățeni, de către consumatorii de informații (știri). În sprijinul politicienilor activează o parte a presei din România. În special presa care are ca patroni persoanele condamnate penal, persoanele urmărite penal, persoanele care știu că urmează să ajungă în fața procurorilor și a judecătorilor pentru fapte care încep să iasă la lumină.

Tot o particularitate a acestor declarații o constituie faptul că „actele și  faptele” membrilor „puterii judecătorești”, blamate public și promovate în media, sunt „construite” la partidele „care suferă din cauza puterii judecătorești” împreună cu redacțiile televiziunilor sau ziarelor cu patroni penali!

Soluțiile date în multe cauze penale, motivările instanțelor de judecată, rezultatele verificărilor autorităților competente să cerceteze cauzele reclamate nu au vizibilitate în presa dominată de jurnaliști incorecți, dependenți de patronii lor penali. În schimb, toate știrile contrafăcute inundă, zi de zi, ecranele televizoarelor, paginile ziarelor, grupurile de socializare pe internet.

O declarație a lui Călin Popescu Tăriceanu era să îmi scape. Am revenit asupra ei. Nu de alta, dar am văzut-o după o altă declarație a europarlamentarului ALDE Norica Nicolai. Ambele atacă „puterea judecătorească”, atacă de fapt ordinea de drept constituțională din România.

Tăriceanu s-a exprimat, lejer, inconștient aș spune, cu privire la CSM! Tăriceanu care acuză peste tot pe cei care pun în discuție hotărârile Parlamentului, legile pe care Parlamentul le adoptă, pozițiile adoptate de liderii Camerelor, considerând să acestea sunt o ingerință în viața și activitatea „puterii legislative”! Ei bine, Tăriceanu, prin această declarație, intră cu picioarele în intimitatea „puterii judecătorești”. Cu aplomb, cu pretenția că celelalte puteri ale statului trebuie să se supună „puterii legislative” care, ce să vezi, este condusă de el, inculpat într-un dosar penal și de Liviu Dragnea, condamnat penal și inculpat în alte dosare penale ca făptuitor.

Constituția este clară, însă el, Tăriceanu și „colegii lui” de fărădelege o încalcă.

Art. 1 alin.(4) din Constituție spune: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.”

Până acum, Tăriceanu și Dragnea au încălcat grav acest articol prin subordonarea „puterii executive”! Au subordonat-o Parlamentului dar, și mai grav, au subordonat-o voinței politice a partidelor care au dat miniștrii în executiv. Guvernele coaliției PSD-ALDE-UDMR nu mai urmează „programul de guvernare” aprobat de Parlament la investire, execută „recomandările” partidelor și ale liderilor Senatului și Camerei Deputaților care, zilnic aproape, sunt văzuți că participă la actele de decizie ale Guvernului! Neconstituțional.

Ce spune Tăriceanu:

„Reacţia CSM este una corectă, dar cred că în faţa unei astfel de situaţii mie mi se pare că ar fi trebuit din partea CSM nişte măsuri mult mai ample şi mai rapide, pentru că suntem într-o situaţie cu totul anormală, nu este o banală alunecare de neglijenţă, suntem în faţa unor dezvăluiri cu o amploare nemaivăzută până acum a ilegalităţilor făcute de un grup de procurori şi lucrul acesta azvârle o lumină defavorabilă asupra întregului parchet, pentru că ne putem imagina lesne că astfel de lucruri, dacă au fost până acum tolerate, probabil că s-au întâmplat şi în alte părţi. Dacă CSM doreşte să devină garantul independenţei Justiţiei ar trebui să se mişte mult mai serios în această privinţă”

Toată lumea care urmărește balamucul provocat și promovat de o anume parte a presei știe de acuzațiile aduse de infractori procurorilor DNA de la Ploiești. Totuși, ce observăm, dacă este să fim corecți: „informațiile” cu care lucrează Tăriceanu dar și alții ca el, sunt cele comunicate de presă, verificarea lor urmând a fi făcută de autoritățile competente iar soluția va fi dată de instanțele de judecată competente! Pe informații ale infractorilor, reclamații ale lor, președintele Senatului României acuză membrii „puterii judecătorești” și atrage atenția Consiliului Superior al Magistraturii că se mișcă „neserios” în această cauză! Curat constituțional!

Dacă este să adunăm toate „reclamațiile infractorilor”, multe dintre ele sunt „în mapa profesională” a ministrului justiției Tudorel Toader care a vizitat penitenciarele și a venit din acele vizite cu idei năstrușnice de modificare a codurilor penale și a legilor cu norme penale, atunci ar trebui să desființăm „puterea judecătorească”!

Am spus mai sus că declarația lui Tăriceanu m-a făcut să mă întorc la el pentru că mai înainte tocmai citisem o altă declarație care mi-a atras atenția. Norica Nicolai a făcut o declarație care trebuie analizată. Cele două se leagă! Iar legătura este „procurorul”!

Norica Nicolai afirmă, cu nonșalanță, că „procurorii sunt parte a executivului”, pentru că potrivit art.132 alin(1) din Constituție, „Procurorii își desfășoară  activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”.

Ei bine, se pare că ALDE și PSD, plus UDMR și PMP,  au găsit „punctul slab” al procurorilor: sunt sub autoritatea ministrului justiției! Numai că, ei uită o decizie a CCR prin care la o „lăcrămație” a lor, aceasta le-a atras atenția că potrivit Constituției, Ministerul Public și procurorii care îl compun fac parte din „Autoritatea judecătorească” care reprezintă „puterea judecătorească” de la art.1 alin(4) din Constituție.

Pentru cei care se uită mai puțin prin Constituție, le rețin atenția asupra organizării acesteia. Astfel, Titlul III - Autorități publice  - Capitolul I privește „Parlamentul”, Capitolul II privește „Președintele României”, Capitolul III privește „Guvernul”, Capitolul IV privește „Raporturile Parlamentului cu Guvernul”, Capitolul V privește „Administrația publică”, Capitolul VI privește „Autoritatea judecătorească”. Acestea sunt autoritățile statului român. Autorități! Capitolul IV face legătura, în constituție, între Parlament și Guvern.

La „Autoritatea judecătorească”, avem 3 secțiuni: Secțiunea 1 - „Instanțele judecătorești”, Secțiunea a 2-a „Ministerul Public” și Secțiunea a 3-a „Consiliul Superior al Magistraturii”.

În cadrul democrației constituționale aceasta este structura autorităților dar este și stabilirea cadrului în limitele căruia autoritățile se pot mișca. Depășirea propriului cadru duce, automat, la încălcarea prevederilor constituționale.

Ce nu vor să vadă politicienii PSD, ALDE, UDMR sau PMP, dar nu numai ei, este imaginea de ansamblu a democrației constituționale. Se leagă de câte o propoziție fără a corobora unele prevederi cu altele.

Procurorii își desfășoară activitatea „sub autoritatea ministrului justiției”. Corect! Dar, același articol 132 spune și cum își desfășoară activitatea procurorii: „ ... potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic ...!”

Se observă și de pe Lună că activitatea procurorilor, reclamată de politicieni, nu are nici o legătură cu ministrul justiției! Pentru că ministrul justiției nu are competența de a se interpune între lege și procurori, nu poate dispune procurorilor cum să se comporte față de suspecți, martori, inculpați, învinuiți, alte persoane cu care procurorii intră în contact pe timpul instrumentării cauzelor penale sau atunci când intervin în numele și pe seama statului în cauzele civile! Detaliile „autorității ministrului justiției” au fost dezvoltate în legile ce privesc instituțiile justiției, cele pe care parlamentarii coaliției nocive PSD-ALDE-UDMR au dorit să le măcelărească dar au fost, deocamdată, opriți de intervenția PNL și ICCJ care au sesizat CCR pentru cazuri de neconstituționalitate în propunerile coaliției nocive.

Coană Nicolai, procurorii nu sunt parte a executivului! Constituția spune că sunt parte a „Autorității judecătorești”! Iar CCR a acceptat această idee chiar dacă a moșmodit o Decizie în care au vorbit de „colaborare” între Parlament și Autoritatea judecătorească, doar pentru a face pe placul vostru. Iar Tăriceanu chiar este plecat cu sorcova din moment ce dă indicații CSM ce să facă, „să se miște mai serios”!

Pentru că Parlamentul României sun conducerea penalilor a luat-o de foarte multe ori „pe arătură”, nu este exclus ca Tăriceanu, Norica Nicolai dar și alți „celebri” parlamentari să considere a fi normal să facă o comisie parlamentară de anchetă a activității CSM. Încă un pas a fost făcut cu Comisia pentru controlul activității SPP (un organism special al statului!) în urma „reclamației” infractorului Liviu Dragnea, președinte al Camerei Deputaților, că i se pare că șeful instituției, grl Pahonțu îl spionează și intervine în mediul politic.

Dacă nu acționăm pentru apărarea „cadrului democrației constituționale” vom ajunge iar sub o dictatură. Una a infractorilor!