Se afișează postările cu eticheta OUG 13/2017. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta OUG 13/2017. Afișați toate postările

vineri, 10 martie 2017

Livia Stanciu cu opinia separată se încadrează perfect în litera și spiritul Constituției !

Am scris că motivarea CCR Dorneanu pute. Ei bine, pute rău de tot. Opinia separată a judecătorului constituțional Livia Stanciu vine să îmi confirme că am dreptate, că acțiunea procurorilor nu are nici în clin și nici în mânecă cu „oportunitatea și legalitatea” adoptării unui act normativ de către Guvern. Procurorii au treabă cu actele și faptele comise în interiorul Ministerului Justiției pentru adoptarea unui act normativ evident anti-justiție, anti-democrație, anti-stat de drept. Pe fond, un act anti-constituțional.

Opinia separată a Liviei Stanciu este mai aproape de realitate.
În dezacord cu soluția pronunțată cu majoritate de voturi de Curtea Constituțională, considerăm că instanța de contencios constituțional ar fi trebuit să constate că în cauză nu există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României, deoarece, față de stadiul actual al anchetei penale, nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenței Guvernului de inițiere și adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017
Altfel spus, nu s-a cerut Curții Constituționale doar pronunțarea unei decizii de principiu, ci pronunțarea mai întâi asupra unor acte și acțiuni concrete ale unei autorități publice (Ministerul Public) și a efectului acestora, nu doar a aptitudinii lor, de a determina un conflict juridic de natură constituțională, și abia apoi, în situația constatării unui astfel de conflict, să statueze de principiu în sensul arătat (să statueze, pentru viitor, asupra competenței celor două autorități publice părți în conflict
Altfel spus, activitatea menționată ar putea avea aptitudinea să conducă la un conflict juridic de natură constituțională, dacă ne-am imagina că ar avea ca obiect oportunitatea și constituționalitatea OUG 13/2017, iar nu fapte penale. Dosarul penal în discuție se află însă în faza de urmărire penală in rem, care (...) are un caracter esențialmente nepublic, iar din documentele depuse la dosar nu rezultă că s-a anchetat oportunitatea sau legalitatea/constituționalitatea ordonanței (...), ci fapte penale cu privire la care Ministerul Public a fost sesizat prin denunțul formulat, dispunându-se apoi, prin ordonanță a procurorului, extinderea urmăririi penale cu privire la fapte noi, și ulterior clasarea pentru parte dintre cele cuprinse în denunț
Cum este și normal, judecătorul Livia Stanciu trage și concluzia, tristă de fapt, că „instanța constituțională, prin constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională constând inclusiv în încălcarea competenței Parlamentului și a competenței CCR de către Ministerul Public, a depășit limitele sesizării cu care a fost învestită și care privea raporturi juridice și competențe ale altor autorități publice”.

Când cineva își depășește competențele, emite acte care deformează realitatea. Cum am scris într-un articol anterior, CCR Dorneanu a extins imunitatea ministrului asupra funcționarilor din subordinea sa. Orice cercetare a unor fapte penal într-un minister poate fi blocată, în temeiul acestei decizii a CCR Dorneanu pentru că, vezi Doamne, ministrul are imunitate.

CCR Dorneanu face un joc periculos.


Citesc la Agerpres extrase din motivarea CCR privind conflictul juridic de natură constituțională între Ministerul Public - DNA și Guvern, generat de cercetarea efectuată de DNA asupra modului în care unii membri ai Guvernului au produs și adoptat celebra OUG nr. 13/2017.

Mi-a reținut atenția, în special, următorul paragraf:
Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcționari publici, secretari de stat și miniștri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea de cercetare penală și de formularea unor viitoare acuzații care pot determina incidența răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Împrejurarea creată golește de conținut garanția constituțională referitoare la imunitatea inerentă actului decizional de legiferare, de care beneficiază membrii Guvernului, garanție care are ca scop tocmai protejarea mandatului față de eventuale presiuni sau abuzuri ce s-ar comite împotriva persoanei care ocupă funcția de ministru, imunitatea asigurându-i acesteia independența, libertatea și siguranța în exercitarea drepturilor și a obligațiilor ce îi revin potrivit Constituției și legilor
După ce a judecat ca o instanță de judecată penală, CCR Dorneanu săvârșește „o minune”. Extinde imunitatea membrilor Guvernului față de ceilalți funcționari din ministere !

Are dreptate CCR Dorneanu când se referă la membrul Guvernului, ministru al Justiției, că nu poate fi urmărit penal de DNA sau DIICOT dacă nu este o cerere a Camerei Parlamentului din care face parte - Constituție și Legea răspunderii ministeriale -, dar nu are dreptate când este vorba despre funcționarii publici care încadrează ministerul ! Imunitatea ministrului nu se extinde asupra subordonaților ! Iar aici, DNA a cerut funcționarilor publici din subordinea ministrului declarații, documente etc. pentru a vedea dacă un act normativ s-a întocmit pentru a satisface alte cerințe decât cele într-un stat de drept.

Dacă ne uităm la Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, la art. 45 vom observa ceva anume:
Articolul 45 (1) Functionarii publici raspund, potrivit legii, de indeplinirea atributiilor ce le revin din functia publica pe care o detin, precum si a atributiilor ce le sunt delegate.(2) Functionarul public este obligat sa se conformeze dispozitiilor primite de la superiorii ierarhici.(3) Functionarul public are dreptul sa refuze, in scris si motivat, indeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic, daca le considera ilegale. Daca cel care a emis dispozitia o formuleaza in scris, functionarul public este obligat sa o execute, cu exceptia cazului in care aceasta este vadit ilegala. Functionarul public are indatorirea sa aduca la cunostinta superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia astfel de situatii.
Ei bine, după ce procurorii care au primit sarcina cercetării cauzei vor ajunge la ministrul în cauză, la celebrul Florin Iordache, ar fi urmat depunerea unei sesizări la Camera Parlamentului de care aparține pentru ca aceasta să permită urmărirea penală a ministrului, în situația în care ministrul ar fi avut un rol activ în comiterea unor infracțiuni.

Ce a constatat DNA până la urmă confirmă necesitatea urmăririi penale și obligația procurorilor de a afla adevărul. Nu este vorba despre oportunitatea sau legalitatea pentru Guvern de a adopta acte normative, cu despre modul în care se introduc acte normative în Guvern pentru a fi adoptate și modul în care funcționarii publici sunt folosiți de către autoritatea publică reprezentată de ministru. Pentru că aici, la Ministerul Justiției, s-a încălcat o lege, Legea nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici iar cineva trebuie să răspundă pentru obligarea acestora să încalce legile din România.


2. Disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
Favorizare a făptuitoruluiPrezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p)Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p)Fals intelectual


Ce face CCR Dorneanu cu această motivare și decizie ? Exclude Ministerul Public de la urmărirea penală a faptelor comise în interiorul unui minister prin extinderea imunității ministrului asupra tuturor înalților funcționari publici și a funcționarilor publici de sub autoritatea acestuia ! Impardonabil ! Pur și simplu este un atac asupra Constituției și a legilor țării date în aplicarea acesteia !

Sunt curios ce va spune Ministerul Public după această motivare a CCR Dorneanu. Sunt tare curios ! Vom ajunge în situația în care Guvernul va face tot ceea ce dorește fără a mai putea fi tras la răspundere penală ? Ce comportament vor adopta funcționarii publici care, după această decizie a CCR Dorneanu, se simt apărați împotriva procurorilor ?

Va fi nevoie de o nouă putere politică în Parlament care să fie capabilă să schimbe această CCR devenită actor politic. Motivarea CCR Dorneanu mi se pare inacceptabilă. Acum forțează protecția deplină a unei puteri politice, împotriva prevederilor Constituției ! Mâine cine știe ce îi mai trece prin cap lui Dorneanu și a aliaților lui din CCR.

Declarația Universală a Drepturilor Omului are în Preambul o motivare a necesității adoptării ei de care CCR Dorneanu nu vrea să țină cont:
„Considerind ca este esential ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta impotriva tiraniei si asupririi,”
declarație care confirmă dreptul cetățenilor țării de a se opune chiar prin revoltă. Deocamdată pașnică, dar care prin continuarea formelor de tiranie la care apelează PSD și ALDE, poate ajunge la forme mai grave.

Mie această motivare a CCR Dorneanu îmi pute. Rău de tot !

miercuri, 1 martie 2017

Errare humanum est sed perseverare diabolicum (Seneca)

Ciuma roșie

Agerpres vine cu o știre. Nu oricare știre. Una „de groază” ! O știre care trebuie coroborată cu cele privind sinistra OUG nr. 13/2017. Între ele este o legătură strânsă.

Camera Deputaților a adoptat tacit un proiect prin care se desființează CNCD

Tacit, Camera Deputaților condusă de nimeni altul decât infractorul Liviu Dragnea, a adoptat tacit un proiect de lege, depus în legislatura trecută de „independentul” Bogdan Diaconu - președintele PRU, al lui Sebastian Ghiță și susținut de Victor Viorel Ponta -, prin care se desființează Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

În expunerea de motive, inițiatorul a formulat următoarea acuză la instituție: instituție bugetară, care a făcut dovada, în decursul anilor, că funcționează ca o instituție antiromânească și antinațională, fiind un instrument în mâna UDMR și a altor grupuri de interese, de a anula valorile românești, valorile tradiționale creștine și drepturile românilor în propria lor țară.

Traseul proiectului de lege este legat de PSD, de puterea PSD în Parlament, iar la Camera Deputaților și de numele unor politicieni PSD cu deosebire.

Proiectul de fost depus pe 26 septembrie 2016, iar președinte al Camerei Deputaților era „interimarul” Florin Iordache ! Biroul Camerei condus de Iordache nu a catadicsit să introducă proiectul de lege prin comisii și apoi în plen să îi hotărască soarta. Termenul legal de dezbatere și vot final a expirat 25 noiembrie 2016 !

În noul Guvern Grindeanu, Florin Iordache devine ministrul justiției și introduce proiectul OUG nr. 13/2017 care are o particularitate despre care presa nu a vorbit însă a fost observată de prof. Cristian PârvulescuCelebra Ordonanță 13, în momentul de față respinsă de către Parlament, conține două elemente iliberale asupra cărora nu s-au făcut deloc referiri în ultima vreme. Aceste două elemente se referă la atacarea drepturilor omului. Respectiv la articolul 269 privind abuzul în serviciu exista un alineat care se referea la abuzul în serviciu îndreptat împotriva drepturilor omului. Era vorba de discriminare (...). Conform vechiului Cod Penal, cei care făceau asemenea abuzuri erau pedepsiți între 3 și 7 ani de închisoare. În formula pe care Guvernul a modificat-o și care va intra în dezbaterea Parlamentului, pedeapsa este de la 3 luni la un an sau amendă penală.

Observația este pertinentă, însă incompletă și incorectă, așa cum a fost comunicată de Agerpres. Nu este vorba despre art. 269 din Codul penal, care se referă la „favorizarea infractorului” ci despre art. 297 din Codul penal, cel referitor la „abuzul în serviciu”. Nu doar modificările la art. 297 arătate de Cristian Pârvulescu sunt în discuție sub aspectul discriminării ci și abrogarea art. 298, cel privind „neglijența în serviciu”.

În acest OUG nr. 13/2017 se vede o continuare a acțiunilor PSD cu acceptul ALDE de a modifica statul de drept, cel prevăzut în Constituție. Inactivitatea Camerei Deputaților în legislatura trecută cu privire la inițiativa legislativă a „independentului” Bogdan Diaconu, fost membru al PSD care a înființat PRU cu scopul de a face „treburile murdare” pe care PSD „nu se cădea să le facă”, îmi spune mie că în statul de drept conceput în „atelierele PSD” discriminarea primește un loc de cinste. Evenimentele confirmă că este o acțiune bine conturată, planificată, este deja un program politic de introducere a discriminării în viața publică.

Aprobarea tacită a proiectului de lege privind desființarea CNCD elimină instituția autonomă prevăzută de Ordonanța 137/2000 aprobată prin Legea nr. 48/2002 privind prevenirea și sancționarea tuturor faptelor de discriminare. CNCD-ul are atribuții care pun în pericol strategia PSD și ALDE de reintroducere a discriminării în viața publică din România.

Existența partidelor care practică discriminarea a fost sprijinită de PSD și ALDE. Având puterea în Parlament, cele două partide devenite surori de sânge, nu au reacționat la comportamentul PRU sau al altor formațiuni politice cu apucături extremiste. Nu au avut nici un interes, în legislatura trecută au fost aliați la putere.

În discursul politic al liderilor PSD și ALDE apar cu insistență mesaje prin care sunt discriminați „investitorii străini”, „străinii” chiar dacă potrivit TUE sunt „concetățeni europeni” - românii la fel ca oricare cetățean al unui stat membru al UE dețin „cetățenia europeană” -, nu mai vorbesc despre „străinii” din state terțe etc.

OUG nr. 13/2017 punea cireașa pe tort. Nu doar naționalismul extremist era „apărat”, era apărat și abuzul comis de funcționarul public așa cum este el definit în Codul penal. Mai mult, prin modificarea art. 269 din Codul penal - favorizarea infractorului -, și completarea lui cu alin. (4), se introduce sistemul „omerta” față de Justiție în mediul „familial” al autorului unei infracțiuni. Reglementarea actuală a art. 269 vorbește la alin. (3) despre „membrul de familie” (art. 177 Cod penal) care favorizează făptuitorul și care este exonerat de răspundere. OUG-ul introduce în cauză și pe „afinii până la gradul II”, persoane care nu sunt rude cu autorul faptei, astfel că fratele soțului devine și el „liber” de răspundere în cazul în care favorizează pe infractor, cum devin „liberi” ginerele sau nora. Ce mai, această reglementare propusă de PSD prin Florin Iordache punea o barieră severă în fața procurorilor care nu mai puteau afla adevărul în cauzele în care doar familia și afinii de gradul II știau despre infracțiune ! Iar aici, gândul mă duce la VV Ponta și cumnatul !

O surpriză apare și în noul alin. (4) a art. 269, unde „ajutorul dat făptuitorului” prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative nu se pedepsește ! Ce au gândit juriștii PSD împreună cu cei ai ALDE aici ? Eu mă duc, poate mă duc bine (totuși !) la cazurile gen Varujan Vosganian, Dan Șova, Infractorul Liviu Dragnea și, de ce nu, inculpatul Tăriceanu ! Ei au comis niște „alte alea”, de-a dreptul penale. Colegii, parlamentari, colegii din Guvern sau doar aleși locali, după caz, îl acoperă cu un act normativ care îl exonerează de răspundere penală pentru favorizarea făptuitorului. Este evident că oamenii au gândit serios pentru viitor. Iar asta înseamnă că aveau de gând să facă astfel de fapte pentru a se proteja de ingerințele Justiției în activitatea parlamentară, guvernamentală sau de administrare locală ! Nu există altă explicație, după părerea mea.

Abrogarea art. 298 din Codul penal - neglijența în serviciu -, coroborat cu modificarea art. 297 alin. (!) și (2) Cod penal, scoate toți funcționarii publici de sub amenințarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar și le duce la o pedeapsă, cel mult (în cazurile cele mai grave !), cu suspendarea executării pedepsei în penitenciar, pe de o parte, pe de altă parte, duce în derizoriu discriminarea în fața autorităților publice. Dacă legăm acțiunea de adoptarea unei legi care să desființeze CNCD-ul, tabloul se completează. Fără CNCD, nu va mai exista o autoritate care să intervină în cazurile de discriminare iar victimele vor acționa doar rareori, de cele mai multe ori fiind sub o anume „tutelă” administrativă și familială care le va împiedica să reclame abuzurile comise prin discriminare. Astfel, „ciuma roșie” își asigură o imensă zonă de siguranță pentru comiterea ilegalităților și guvernarea după bunul plac al „conducătorului iubit” întruchipat astăzi de infractorul Liviu Dragnea.

Indivizii care compun astăzi „ciuma roșie” sunt diabolici !

marți, 28 februarie 2017

Unul dintre obiectivele OUG nr. 13/2017 a fost favorizarea încălcării drepturilor omului !

infractorul Dragnea și Iordache

În cadrul discuției "Europa la răscruce. Între populismul naționalist și democrația liberală", susținută la Facultatea de Științe Politice a Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA), cu participarea unor invitați din Europa, Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice a venit cu o apreciere interesantă, ca urmare a analizei celebrei OUG nr. 13/2017. Agerpres.
Celebra Ordonanță 13, în momentul de față respinsă de către Parlament, conține două elemente iliberale asupra cărora nu s-au făcut deloc referiri în ultima vreme. Aceste două elemente se referă la atacarea drepturilor omului. Respectiv la articolul 269 privind abuzul în serviciu exista un alineat care se referea la abuzul în serviciu îndreptat împotriva drepturilor omului. Era vorba de discriminare (...). Conform vechiului Cod Penal, cei care făceau asemenea abuzuri erau pedepsiți între 3 și 7 ani de închisoare. În formula pe care Guvernul a modificat-o și care va intra în dezbaterea Parlamentului, pedeapsa este de la 3 luni la un an sau amendă penală
A fost introdus în Ordonanță un articol nou, care prevede că actele normative pe baza cărora s-au luat astfel de decizii sunt exonerate de la orice pedeapsă. Parlamentul, Guvernul, administrația locală care va lua decizii împotriva omului nu va fi în niciun fel pedepsită
Este foarte bine că se vine cu astfel de analize. Sunt rezultate șocante. Culmea, observația se susține fără prea mare greutate. Avem la dispoziție „materialul clientului”, clientul fiind PSD-ALDE, Guvernul lor și toți cei care îi susțin.
3. Articolul 297 se modifica si va avea urmatorul cuprins"Abuzul in serviciu Art. 297(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cu stiinta, indeplineste un act prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului sau nu indeplineste un act prevazut de dispozitiile exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba materiala mai mare de 200.000 lei ori o vatamare grava, certa si efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevazute si garantate de legile in vigoare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda. (2) Fapta functionarului public care, in exercitarea serviciului, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda. (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
Cristian Pîrvulescu se referă expres la alin. (2) și (3) din art. 297 ((alin. (3) fiind nou !)). Dacă stăm să judecăm situația, să punem norma să lucreze în viața reală, dacă ne punem în situația persoanei vătămate, vom observa că nu vom avea parte de dreptate ! Mai ales dacă vom merge și la procedura prin care o plângere penală sau denunț pot duce la investirea procurorilor cu cercetarea abuzului în serviciu ! Nu trebuie neglijat acest aspect. Cei care au mânărit articolul, și-au luat măsuri de siguranța ca dreptul la cercetarea penală a unei astfel de fapte să aibă un termen de decădere ! Nu reclami imediat, adio dreptate !

Cristian Pîrvulescu nu s-a referit însă și la faptul că celebra OUG nr. 13/2017 abrogă art. 298 din Codul penal. Care confirmă intenția infractorului Dragnea, a inculpatului Tăriceanu și a celor din Guvernul Grindeanu de a permite încălcarea drepturilor omului de către cei din administrația publică și din Parlament.
Cod penalArt. 298 Neglijența în serviciu - articol abrogat prin OUG 13/2017
Încălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
Ce rezultă din analiză ? Nimic mai mult decât faptul că orice funcționar public te poate trimite la dracu atunci când tu, cetățeanul, ceri unei instituții abilitate a statului să rezolve, potrivit legii, o situație juridică cu care te confrunți. Dacă funcționarul respectiv în loc să îți rezolve cererea îți provoacă o pagubă ori o vătămare a intereselor tale legitime, se poate scuza că a fost neatent. Prin abrogarea art. 298, se asigură posibilitatea ca vinovăția - care este prevăzută la art. 297 alin. (2) -, să nu mai poată fi dovedită sau (hai să le dau o șansă) să fie foarte greu de dovedit !

Această OUG avea rolul să „curețe” terenul pentru activitatea unor miniștri din Guvernul Grindeanu. Nici nu mai există umbră de îndoială. Mai ales a acelor miniștri care au de distribuit fondurile publice, în mod discreționar ! Iar alin. (3), nou introdus în art. 297, are rolul de a bloca orice acțiune împotriva celor care emit acte normative care pot duce la încălcarea unor drepturi și libertăți civile prevăzute și apărate prin Constituție.

Această putere coruptă trebuie să plece.  Or fi pe la PSD și oameni care au respect față de Constituție și lege care să poată forma un Guvern și să își îndeplinească rolul obținut prin alegeri.

luni, 27 februarie 2017

Comunicatul DNA cu privire la dosarul OUG nr. 13/2017


27 februarie 2017
Nr. 190/VIII/3

COMUNICAT

Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatul nr. 126 din data de 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice, cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

La data de 24 februarie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus:

1. Clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000, respectiv folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

2. Disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
- Favorizare a făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p)
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p)
- Fals intelectual

Pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, interes susținut atât de amploarea dezbaterilor din spațiul public, precum și de solicitările de informare formulate de reprezentanți ai mass media, în vederea corectei informări a opiniei publice, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să prezinte o serie de aspecte conținute în ordonanța de clasare întocmită de procurori:

Dosarul s-a format, ca urmare a unei sesizări formulate de persoane fizice, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- Favorizare a făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin.1 lit.b din Legea 115/1999, în legătură cu modalitățile prin care primul ministru și ministrul justiției au promovat și susținut adoptarea prin ordonanță de urgență, la data de 18.01.2017, a două proiecte de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, precum și modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

Sesizarea a fost completată de aceiași petenți și cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite.

Ulterior, ca urmare a efectuării unor acte procedurale de către procurori, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, cu privire la infracțiunile de:
- sustragerea sau distrugerea de înscrisuri
- sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
- fals intelectual


Situația de fapt, așa cum a rezultat în urma efectuării urmăririi penale, în prezentul dosar:

La data de 16.01.2017, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017.
În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.

Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
- Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
- Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
- Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

Notă: Este evident că cererile ministrului Iordache erau obiective politice ale PSD și ALDE ! 
Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida.

La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.

După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența.

În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.

Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.

În data de 31.01.2017, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 31.01.2017, era programată ședința de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal.

Ședința de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată inițial pentru ședința de Guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la ședința de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub forma proiectului de lege.

Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.

Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz.

Este de menționat că, deși până la ora inițială stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), ședința de Guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de Guvern a durat între 15 și 25 minute.

Notă: Premeditare. Pe ascuns, noaptea, „ca hoții” !
În timpul ședinței, după ce s-au discutat și adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP. Expunerea ministrului Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02).

Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat.

De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției.

Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției.

Astfel, în raport de aceste aspecte, s-a apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiției (pe data de 31.01, ora 20.02), precum și de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției;
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual, în raport de mențiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum și cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.


În concluzie,

1. Analizând actele aflate la dosar, se constată că nu se poate reține în prezenta cauză săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic, care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte de natură penală.

Raportând prevederile care incriminează infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate în urma efectuării urmăririi penale, se constată că, nu au rezultat date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.

În urma analizării actelor de urmărire penală aflate la dosar, mai precis a declarațiilor martorilor audiați în cauză, a documentelor ridicate și a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete în sensul celor sesizate în sesizarea ce a stat la baza înregistrării prezentului dosar.

2. Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire penală, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv:
- Favorizare a făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului( prevăzută și sancționată de Legea 115/1999)
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri,
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
- Fals intelectual,

și întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

vineri, 17 februarie 2017

Ordonanța de urgență nr. 13/2017 a plecat ... în neant.

Augustin Lazăr și Daniel Horodniceanu
AgerpresAugustin Lazăr: Ordonanța 13 nu mai există, a plecat în neant; probabil nu vor fi surprize

Declarația Procurorului general al României a fost făcută la bilanțul DIICOT.

Ordonanța 13 nu mai există. Ea a plecat în neant, cum s-au exprimat specialiștii în domeniu. Ordonanța 14 a readus lucrurile în albia constituțională. Eu am auzit în spațiul public tot felul de speculații, însă nu aș putea intra în aceste speculații să le analizez. Eu cred că lucrurile sunt acum așezate, emoția a trecut și probabil nu vor fi surprize. Nimeni nu va mai îndrăzni să aducă surprize de neconstituționalitate în fața societății civile. (...) Noi trebuie să asigurăm opinia publică că organele judiciare lucrează normal. Suntem în cadrul constituțional și nu ar mai trebui să avem emoții. Am încredere că lucrurile vor evolua bine. (...) Mă abțin în a comenta ce ar trebui să facă Guvernul, nu ar fi potrivit.

Îi dau dreptate. Din moment ce a fost abrogată, orice altă acțiune asupra ei, chiar și o lege de respingere, ar fi inutilă. La fel cum a făcut Curtea Constituțională ar trebui să facă și Parlamentul. OUG nr. 13/2017 nu mai există așa că nu mai poate face obiectul unei acțiuni de respingere prin lege ! Ar fi o negare a puterii legii de aprobare a OUG nr. 14/2017 care o abrogă pe OUG nr.  13/2017 ! Ce naiba !

Acțiunile unor formațiuni politice și declarațiile din ultimul timp reprezintă o formă de populism dus la absurd. Să aibă grijă politicienii din Parlament la momentul în care vor pune de acord legile  penale cu deciziile de neconstituționalitate ale CCR ! Atunci să nu uite că au de apărat valorile pe care protestele din această perioadă le-a reclamat în stradă zi de zi. Să nu uite să facă o opoziție corectă asupra tuturor încercărilor PSD și ALDE alături de PMP de obstrucționare a actului de Justiție, de slăbire a luptei împotriva corupției, de politizare a Justiției ! Dacă vor face opoziție corectă, „strada” va veni în sprijinul opoziției. Dacă vor face opoziție de mântuială, vor rămâne doar o amintire „urâtă” a unor partide care au fost sau ar fi putut ajunge mari forțe politice.