Pe Firea „a năpădit-o” grija față de bucureșteni. Mascaradă!

Ipocrizia la superlativ! Așa poate fi calificată declarația „oficială” a lui Firea de care vorbește presa. Aici.

Auzi la ea proiecte pentru București! Femeia asta are grave halucinații. Culmea culmilor este „motivul” pentru care face scandal. Nu i-a trecut de Consiliul General proiectul cu pomana pentru taximetriștii din Voluntari dar și din alte părți din Ilfov care, chipurile, ar face transport „către București”. Înseamnă că are un angajament făcut în Ilfov către membrii PSD pe care îi conduce (este președintele PSD Ilfov!) pe banii bucureștenilor iar „pierderea” din Consiliul General al Capitalei o face de băcănie. Țața tot țață este!

"Am informaţii certe că la sediul central al PSD din Şoseaua Kiseleff se pune la cale un plan de sabotare a mea în calitate de Primar General al Capitalei, prin întoarcerea împotriva mea a consilierilor generali PSD. Concret, domnul Codrin Ştefănescu, fost secretar general adjunct al PSD, în total dispreţ faţă de statutul partidului, a început să-i convoace individual pe consilierii generali pentru a-i convinge să se delimiteze de mine şi de echipa mea şi să nu-mi mai voteze proiectele, promiţându-le funcţii şi alte avantaje”

„Prin urmare, îi solicit public, ceea ce i-am cerut şi personal, preşedintelui PSD Liviu Dragnea să-l retragă în „cazarmă” pe Codrin Ştefănescu sau să-l trimită pe alte fronturi.”

 Se pare că bășcălia în PSD continuă. Nu o iartă infractorul Dragnea pe Firea. Nici prompterista nu se lasă. Iar pentru că l-a băgat la mijloc pe Codrin Ștefănescu, circul este asigurat. Un fost PD-ist și un fost PRM-ist se luptă cu o fostă PSD-istă. Nu am greșit. Toți sunt „foști” Inclusiv foști PSD-iști pentru că fostul PSD a murit devenind PSDragnea.

Obrăznicia individei din Voluntari ajunsă primar general al Bucureștiului este că se referă la „proiectele în beneficiul bucureștenilor” pe care le-a promis în campanie și care astfel sunt împiedicate de lupta în interiorul PSD. Mincinoasa! Care sunt proiectele alea? Nu există. În 2018 a realizat doar 18% din programele de investiții! Cred că nici organizările de șantier nu s-au făcut cu aceste sume.

Președintele cere demisia lui Tudorel Toader

Poziția Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu privire la opiniile cuprinse în raportul Comisiei de la Veneția în legătură cu modificările aduse legilor justiției și codurilor penale
19 Octombrie 2018

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, consideră că aspectele foarte grave reținute de Comisia de la Veneția cu privire la modificările aduse legilor justiției și codurilor penale reprezintă un semnal fără echivoc, de care actuala guvernare și majoritate parlamentară trebuie să țină cont pentru a nu împinge România pe o direcție incompatibilă cu valorile Uniunii Europene.

Cele două opinii ale acestui for european sunt extrem de critice și confirmă, așa cum era previzibil, toate neregulile sesizate de mai bine de un an de zile de către Președintele României, de opoziția parlamentară, de societatea civilă, de Consiliul Superior al Magistraturii, de judecători și procurori.

Punerea în pericol a independenței procurorilor și judecătorilor, afectarea încrederii în justiție, impactul negativ asupra eficienței actului de justiție în materie penală în combaterea diferitelor infracțiuni, inclusiv a infracțiunilor de corupție, a celor săvârșite prin violență sau a celor de criminalitate organizată sunt aspecte esențiale asupra cărora Comisia de la Veneția atrage atenția în analiza sa.

Președintele Klaus Iohannis subliniază că, prin concluziile prezentate public, Comisia de la Veneția constată că modificările aduse legilor justiției și legislației penale bulversează întregul sistem judiciar și generează efecte negative, iar o serie de prevederi nou introduse vor avea consecințe directe asupra unor proceduri și dosare penale în care sunt implicați oameni politici.

Președintele României consideră că este inacceptabil ca întreaga legislație din acest domeniu esențial pentru orice democrație autentică să fie dramatic alterată, doar pentru a-i proteja pe unii lideri politici care au probleme cu justiția.

În ceea ce privește modificările aduse legislației penale, multe dintre aspectele vizate de Comisia de la Veneția au fost punctate și în obiecția de neconstituționalitate ridicată de către Președintele Klaus Iohannis. Viteza nejustificată a adoptării, absența consultărilor reale și lipsa de transparență sunt elemente care afectează în mod negativ calitatea legislației și generează incertitudine. Mai mult, unele modificări ignoră convenții internaționale la care România este parte sau depășesc cu mult unele hotărâri ale Curții Constituționale.

Președintele României consideră că, din dorința de a favoriza pe cei care au probleme cu legea, coaliția PSD-ALDE prejudiciază iremediabil nu numai statul de drept și încrederea cetățeanului că nimeni nu e mai presus de lege, indiferent de funcția sau poziția pe care o are în societate, ci și toate eforturile unei întregi națiuni pentru care valorile fundamentale europene sunt incontestabile.

Președintele Klaus Iohannis condamnă ferm comportamentul iresponsabil al Ministrului Justiției care sub pretextul implementării recomandărilor Comisiei de la Veneția în cuprinsul Ordonanței de Urgență 92/2018, a inclus prevederi fără nicio legătură cu acestea, ba chiar contrare lor, de natură să sporească îngrijorarea partenerilor europeni.

Președintele României menționează că acesta este un nou episod dintr-un lung șir de decizii controversate luate de acest ministru în timpul mandatului său. În acest mod, Ministrul Justiției și-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-și prezenta demisia din funcție.

Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului României să țină cont de opiniile cuprinse în raportul Comisiei de la Veneția și să reevalueze cu maximă celeritate modificările aduse legilor justiției, dar și Codurilor Penale și de Procedură Penală pentru ca impactul negativ asupra justiției și a statului de drept să înceteze.

Președintele României consideră că reevaluarea în ansamblu a modificărilor în discuție va trebui să se realizeze printr-un proces amplu și real de consultare, astfel încât să rezulte o legislație îmbunătățită, care să se bucure de un larg sprijin al societății românești și, totodată, să garanteze respectarea statului de drept și a tuturor standardelor internaționale în materie.

Solicitările adresate BEC de către PNL în cazul desfășurării referendumului

Comunicat de presă al PNL privind solicitările adresate BEC în cazul desfășurării referendumului de revizuire a Constituției din 6-7 octombrie

Partidul Național Liberal a solicitat Biroului Electoral Central emiterea unor decizii și instrucțiuni cu privire la procesul de votare necesare asigurării corectitudinii desfășurării referendumului din 6 – 7 octombrie.

Având în vedere faptul că referendumul pentru revizuirea Constituției se desfășoară pe parcursul a două zile, iar în cazul acestui scrutin Guvernul nu a implementat „Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal” necesar prevenirii votului multiplu, Partidul Național Liberal a analizat elementele existente în procesul de votare care pot constitui instrumente de prevenire a unor eventuale fraude.

În acest sens, PNL a solicitat ca procesul verbal încheiat în seara zilei de sâmbătă, 6 octombrie, care trebuie să cuprindă inclusiv numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne în prima zi a referendumului, să fie unul tipizat/standard obligatoriu a fi încheiat în forma prestabilită, cu menționarea numărului persoanelor care au participat la vot pe liste permanente separat de numărul persoanelor care au participat la vot pe liste suplimentare.  În acest moment, tipizatul menționat nu este înscris în anexele ghidului electoral.

Totodată, PNL a solicitat interpretarea normei care prevede verificarea „integrității” materialelor electorale, înaintea începerii procesului de votare în dimineața zilei de duminică, 7 octombrie, în sensul verificării listelor electorale și confruntării acestora cu procesul verbal încheiat în seara zilei de 6 octombrie.

În același timp, PNL cere ca prevederea referitoare la posibilitatea votării pe liste suplimentare să fie interpretată strict în sensul Legii 3/2000, articolul 21, respectiv aceea potrivit căreia președintele biroului electoral al secției de votare este cel care înscrie în listele suplimentare, pe baza actului de identitate, alegătorii care votează în altă localitate decât cea de domiciliu. Astfel, solicităm BEC emiterea unei instrucțiuni care să interzică altor membri ai secției de votare de a gestiona listele suplimentare.

În plus, în virtutea respectării principiului constituțional privind organizarea de alegeri libere și corecte și ținând cont de precedente în materia scrutinelor cu circumscripție națională (în cazul cărora este posibilă votarea la orice secție pentru cei care nu se află în localitatea de domiciliu), solicităm Biroului Electoral Central instituirea obligativității completării declarației pe propria răspundere, în cazul alegătorilor care votează pe listele suplimentare, în care să se menționeze că nu și-au mai exercitat votul la o altă secție de votare.

Menționăm faptul că toți reprezentanții PNL în secțiile de votare au sarcina de a solicita în seara zilei de 6 octombrie copia procesului verbal încheiat după sigilarea secțiilor de votare, în seara zilei de 7 octombrie copia procesului verbal de numărare a voturilor, precum și copia listelor electorale permanente și suplimentare pentru a certifica corectitudinea desfășurării scrutinului.

Partidul Național Liberal militează pentru desfășurarea unui proces de votare care să reflecte în mod corect voința cetățenilor, pentru respectarea opțiunilor exprimate în cadrul referendumului organizat în 6 – 7 octombrie și împotriva oricăror acțiuni care ar putea duce la denaturarea acestui scrutin.

Departamentul de Comunicare al PNL

Comisia Europeană: Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Comunicat PNL

Declarație comună a președintelui Jean-Claude Juncker și prim-vicepreședintelui Frans Timmermans privind evoluțiile recente din România

Urmărim cu îngrijorare evoluțiile recente din România. Independența sistemului judiciar românesc și capacitatea sa de a combate în mod eficace corupția constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii puternice în cadrul Uniunii Europene.

O condiție esențială pentru a putea renunța treptat la mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) este ca progresele realizate până acum în cadrul acestuia să fie ireversibile.

24/01/2018

În cel mai recent raport privind mecanismul, din noiembrie 2017, Comisia a subliniat faptul că Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparența totală a procesului legislativ privind legile justiției și să țină seama în mod corespunzător de consultările desfășurate în cadrul acestuia. De asemenea, Comisia a precizat că un proces în care independența sistemului judiciar și punctul de vedere al acestuia sunt apreciate și luate în considerare în mod corespunzător și în care se ține seama de avizul Comisiei de la Veneția reprezintă o condiție prealabilă pentru sustenabilitatea reformelor și este un element important în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de referință stabilite prin mecanismul de cooperare și de verificare. Poziția Comisiei a fost susținută de statele membre în cadrul Concluziilor Consiliului adoptate în decembrie 2017.

Potrivit ultimului raport privind MCV, legile justiției reprezintă un test important cu privire la măsura în care interesele legitime ale părților interesate din sistemul judiciar și ale altor părți interesate au ocazia să fie exprimate și sunt luate suficient în considerare în cadrul deciziilor finale. Evenimentele de până acum nu au contribuit cu nimic la rezolvarea acestor preocupări.

Comisia face apel la Parlamentul României să regândească acțiunile propuse, să lanseze dezbaterea conform recomandărilor Comisiei și să construiască un consens la scară largă cu privire la calea de urmat. Comisia își reafirmă disponibilitatea de a coopera și de a sprijini autoritățile române în acest proces.

Comisia avertizează din nou cu privire la pericolul regresării și va analiza în detaliu modificările finale aduse legii justiției, codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și corupția pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a independenței sistemului judiciar și de combatere a corupției.

Comunicat de presă al PNL

Poziția Comisiei Europene în privința atacurilor la sistemul judiciar din România certifică iresponsabilitatea liderilor PSD-ALDE

În ciuda eforturilor liderilor PSD-ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, de a cosmetiza în fel și chip acțiunile legislative îndreptate împotriva independenței Justiției din România, Comisia Europeană a luat poziție de la cel mai înalt nivel, arătând că nu a fost indusă în eroare de campaniile de manipulare din țară.

Costul pentru România al acestei poziții oficiale a președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și a prim-vicepreședintelui, Frans Timmermans, este afectarea gravă a imaginii țării noastre în plan european și internațional. Însă aceasta este poziția la care au fost obligați de către gruparea Dragnea – Tăriceanu.

În fapt, România a fost pusă la colț în Uniunea Europeană din cauza politicienilor iresponsabili de la București, care insistă să urmărească fără scrupule o agendă personală cu scopul de a-și soluționa problemele penale pe altă cale decât cea a instanțelor de judecată. Mai mult, România riscă sancțiuni de natură financiară, prin tăierea de fonduri europene, dar și de natură politică, prin suspendarea dreptului de vot în Consiliul European, dacă majoritatea parlamentară continuă aceste demersuri toxice care neagă principiul egalității în fața legii.

Întrucât nu ne punem speranțe în dispobilitatea liderilor PSD-ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, de a înțelege gravitatea situației în care ne aflăm, Partidul Național Liberal face un ultim apel la parlamentarii PSD, ALDE și UDMR de a se trezi din beția puterii și de a-și reconsidera în ultimul ceas poziția. Nimeni din Uniunea Europeană nu va accepta compromiterea întregului sistem judiciar al unei țări de dragul unor lideri cu probleme în Justiție.

De altfel, partenerii strategici ai României au transmis până acum nenumărate semnale prin care dezavuează demersurile împotriva Justiției, de la Departamentul de Stat al SUA până la ambasadele statelor occidentale la București, de la Consiliul Europei prin intermediul GRECO până la Comisia Europeană, care a dat avertismente în cadrul Raportului MCV.

Până în prezent, toate aceste poziții au fost ignorate de majoritatea parlamentară sau chiar răstălmăcite și transformate în poziții contrare celor exprimate. În acest sens, luăm ca exemplu chiar noul premier susținut de PSD-ALDE, europarlamentarul Viorica Dăncilă, care a afirmat în 23 august 2017:

„Dacă tot s-a vorbit de partea europeană, să vedem poziția pe care o are vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, care spune că este întru totul de acord cu aceste modificări (ale Legilor Justiției, n.m) și că ele se înscriu în ceea ce prevede eliminarea MCV”.

Nu doar că nu a fost exprimată de prim-vicepreședintele Comisiei Europene o astfel de poziție, dar prin declarația de astăzi putem constata că Viorica Dăncilă a mințit și a intoxicat opinia publică din România! Acest lucru o descalifică pentru poziția de prim-ministru și este imperios să-și depună mandatul înainte de votul din Parlament pentru învestirea noului Guvern.

Partidul Național Liberal a acționat pe cale parlamentară în acord cu principiille asumate pentru protejarea independenței Justiției, egalității și domniei Legii. În acest sens, PNL a sesizat Curtea Constituțională cu privire la modificările legislative și a cerut Curții Constituționale consultarea Comisiei de la Veneția, în acord cu solicitările prealabile ale Comisiei Europene.

În continuare, Partidul Național Liberal va folosi toate pârghiile parlamentare și legale pe care le are la dispoziție în calitate de partid parlamentar pentru a împiedica atacurile la adresa independenței Justiției.

Departamentul de Comunicare al PNL 

BNR răspunde, foarte civilizat, prim-ministrului Mihai Tudose

Când nu ai cunoștințele necesare, când nu citești legile, când nu ai suficientă educație pentru a înțelege ce citești, te comporți ca prim-ministrul Mihai Tudose. O dai în bară, în public și cu public la una dintre televiziunile specializate în dezinformare și manipulare. O numesc aici pe „Antena3”, păstorită de răspopitul Gâdea Mihai.

Pe subiectul „creșterea euro”, prim-ministrul Tudose declară: „Eu am o parte din explicații, pe de altă parte, vă recomand să vorbiți cu Banca Națională, care ar trebui să fie un pic atentă la aceste lucruri. Banca Națională poate și trebuie să intervină pe aceste lucruri, nu a făcut-o.” Agerpres.

Și pentru a împlini o vorbă românească cu „destul și fudul”, Mihai Tudose se dă mare în fața unor telespectatori căzuți în admirație până la leșin.

„Vorbim de separarea puterilor în stat, am tot tras semnale de alarmă cu ce se întâmplă în sistemul bancar. Eu cred că va trebui să avem și o discuție foarte serioasă cu Banca Națională despre ce se întâmplă și cam care ar trebui să fie rolul Băncii Naționale. Nu putem interveni ca Guvern peste Banca Națională. (...) Fiecare este în dreptul lui, va trebui să avem o discuție foarte serioasă.”

Este tare omul, nu?!

Ei bine, a venit și invitația Consiliului de Administrație al BNR. Pe site-ul BNR există comunicatul de mai jos:

Comunicat de presă privind dialogul instituţional

28.11.2017

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința din 27 noiembrie a.c., a luat act de declarațiile publice ale domnului Mihai Tudose, Prim-ministru al Guvernului României, în legătură cu activitatea Băncii Naționale.

În continuarea bunei colaborări instituționale existente, Consiliul de Administrație al BNR își exprimă dorința de a avea o întâlnire cu premierul Mihai Tudose, pentru discutarea evoluțiilor economice și financiare actuale.

BNR menționează că mandatul băncii centrale presupune informarea cu regularitate a Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului și a opiniei publice în legătură cu activitatea sa. În acest sens, BNR publică Raportul anual de activitate, Rapoarte trimestriale asupra inflației, Rapoarte semestriale de stabilitate financiară și Minute de politică monetară după fiecare decizie a C.A. al BNR, toate aceste documente prezentând în mod transparent activitatea băncii centrale, în corelație cu evoluțiile economice și financiare interne și internaționale.

BNR își îndeplinește obiectivele și atribuțiile pe baza prevederilor Legii 312/2004 și a articolului 130 din  Tratatul privind funcționarea Uniunii, care conferă independență instituțională și funcțională băncii centrale, pe fondul unui dialog permanent, devenit tradițional, cu Ministerul Finanțelor Publice și cu alte instituții ale statului.

Dialogul are în vedere echilibrarea mixului de politici macroeconomice, al cărui rol este esențial pentru menținerea stabilității financiare și pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Este destul de clar mesajul. Îl invită pe marele economist și finanțist de talie mondială, Mihai Tudose, la o discuție și, cum este elegant, îi arată și unde să citească pentru a putea înțelege, cât de cât, cu ce se ocupă Banca Națională a României.

Poate nu ar strica o lectură a celor de la PSD care îi cântă lui Tudose în strună a unor materiale de specialitate publicate fie într-o anumită parte a presei, fie în comunicatele de presă sau intervențiile politice ale unor specialiști ai opoziției. Ar putea observa, cu mare-mare ușurință, că autorul harababurii este el și politica pe care o face, nu BNR.

Sunt curios ce va spune mai târziu.

Rezultatele DNA la instanțe în octombrie pe dosare de corupție

 20 noiembrie 2017
Nr. 1088/VIII/3

COMUNICAT

În cursul lunii octombrie 2017, în dosare de corupție instrumentate de D.N.A., au fost condamnați 61 inculpați prin 26 hotărâri judecătorești definitive, între persoanele condamnate definitiv figurează:

un judecător, un notar, un director adjunct penitenciar, un director APIA județ, un director general regie autonomă, un director adjunct agenție județeană pentru ocuparea forței de muncă, patru primari comună, un comisar gardă financiară, doi agenți de poliție frontieră, un lucrător vamal, etc.

Pedepsele dispuse de judecători față de cei 61 inculpați variază între 8 ani închisoare și 8 luni cu amânare.

Detalii se regăsesc pe pagina de Internet, la adresa www.pna.ro, secțiunea „Comunicate – hotărâri definitive de condamnare”.

Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, D.N.A. a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă.

În acest fel, D.N.A. răspunde cerinței de informare a opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupție, inclusiv asupra finalității dosarelor trimise spre judecare.

Comunicatul DNA cu privire la dosarul OUG nr. 13/2017

27 februarie 2017
Nr. 190/VIII/3

COMUNICAT

Cu referire la cauza mediatizată prin comunicatul nr. 126 din data de 2 februarie 2017, constituită ca urmare a unei sesizări formulate de mai multe persoane fizice, cu privire la posibile fapte aflate în competența de soluționare a instituției, în legătură cu modalitatea de adoptare a unor acte normative, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:

La data de 24 februarie 2017, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus:

1. Clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr.78/2000, respectiv folosire a influenței ori autorității ca persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite,

2. Disjungerea și declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
- Favorizare a făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale)
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 259 al.1 și 2 C.p)
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri (art. 275 C.p)
- Fals intelectual

Pentru a răspunde interesului public pe care această cauză l-a suscitat, interes susținut atât de amploarea dezbaterilor din spațiul public, precum și de solicitările de informare formulate de reprezentanți ai mass media, în vederea corectei informări a opiniei publice, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să prezinte o serie de aspecte conținute în ordonanța de clasare întocmită de procurori:

Dosarul s-a format, ca urmare a unei sesizări formulate de persoane fizice, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- Favorizare a făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin.1 lit.b din Legea 115/1999, în legătură cu modalitățile prin care primul ministru și ministrul justiției au promovat și susținut adoptarea prin ordonanță de urgență, la data de 18.01.2017, a două proiecte de ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, precum și modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

Sesizarea a fost completată de aceiași petenți și cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite.

Ulterior, ca urmare a efectuării unor acte procedurale de către procurori, s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză, cu privire la infracțiunile de:
- sustragerea sau distrugerea de înscrisuri
- sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
- fals intelectual


Situația de fapt, așa cum a rezultat în urma efectuării urmăririi penale, în prezentul dosar:

La data de 16.01.2017, ministrul Justiției a avut inițiativa modificării Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (CP și CPP), invocând necesitatea punerii în acord a deciziilor Curții Constituționale cu legislația internă. De asemenea, același ministru a precizat că intenționează și promovarea unui proiect privind grațierea unor pedepse.

Cu această ocazie, ministrul și-a exprimat intenția ca respectivele modificări să fie transpuse într-un proiect cât mai repede pentru a fi promovate în ședința de Guvern din 18.01.2017.
În acest context, ministrul a prezentat personalului de specialitate din conducerea Ministerului Justiției un document ce conținea modificările pe care acesta dorea să le aducă celor două Coduri.

Principalele modificări dorite la acel moment de ministrul Justiției vizau:
- Dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu;
- Dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu;
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de conflict de interese;
- Modificarea conținutului constitutiv al infracțiunilor de corupție: darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență;
- Modificări ale codului de procedură penală, printre care se regăseau și modificări ale modului de sesizare denunțul și plângerea.

Notă: Este evident că cererile ministrului Iordache erau obiective politice ale PSD și ALDE ! 

Urmare a solicitării ministrului, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit o notă prin care indica explicit ce decizii ale Curții Constituționale ar fi trebuit transpuse în legislație, indicând în concret o soluție pentru fiecare modificare. Totodată, personalul de specialitatea a opinat că este imposibil a justifica urgența pentru promovarea proiectului de act normativ prin OUG.

În cursul zilei de 17.01.2017, s-au întocmit proiectele de OUG privind modificarea CP și CPP, precum și cu privire la grațiere, renunțându-se la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu. În schimb, s-au introdus: un prag valoric minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea pedepselor. De asemenea, s-a renunțat la modificarea infracțiunilor de corupție clasice, deoarece s-a atras atenția asupra posibilității sancționării României care este parte a Convenției de la Merida.

La data de 18.01.2017, aceste proiecte nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului, așa cum se intenționase inițial, iar ulterior au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției pentru a se transmite opinii. Totodată, s-au solicitat puncte de vedere de la principalele instituții din domeniul judiciar.

După data de 25.01.2017, aceste opinii au fost centralizate de specialiștii Ministerului Justiției, majoritatea fiind critice, atât cu privire la fondul proiectelor, dar și cu privire la intenția promovării prin OUG, în sensul că nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a justifica urgența.

În toată această perioadă, personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a întocmit 6 (șase) note prin care exprimau critici la adresa proiectelor amintite.

Cea mai consistentă notă este cea întocmită la data de 27.01.2017, ce conține peste 30 de pagini și în care se face o analiză a proiectului de modificare a CP și CPP prin prisma opiniilor exprimate de reprezentanții sistemului judiciar. Prin această notă, specialiștii Ministerului Justiției opinează că nu este oportună promovarea prin OUG.

În data de 31.01.2017, în jurul orei 17.00, Ministerul Justiției a solicitat emiterea de avize în vederea promovării unui proiect de OUG pentru modificarea CP și CPP, de la cele 5 (cinci) ministere avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii.

La data de 31.01.2017, era programată ședința de Guvern având pe ordinea de zi discutarea, în vederea adoptării, a trei proiecte de acte normative privind bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și privind domeniul fiscal.

Ședința de Guvern a fost programată pentru ora 19.45, întrucât s-a așteptat redactarea și transmiterea avizului de la Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), referitor la proiectele de buget.

Cu referire la OUG de modificare a Codurilor (care de altfel nici nu figura pe ordinea de zi), până la ora programată inițial pentru ședința de Guvern – 19.45, au fost transmise către Secretariatul General al Guvernului doar avizul Ministerului Afacerilor Interne și cel al Consiliului Legislativ, adică doar două din cele cinci avize necesare.

Ministerul Afacerilor Interne a comunicat un aviz strict referitor la infracțiunile din domeniul circulației rutiere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz cu observații. Acest aviz atrăgea atenția asupra insuficientei motivări a caracterului de urgență a proiectului de OUG pentru modificarea Codurilor.

Referitor la avizul solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), trebuie precizat că această solicitare a fost înregistrată în jurul orelor 17.00, stabilindu-se ca termen de emitere a avizului, a doua zi, 1 februarie 2017, ora 9.00, fără nicio precizare cu privire la ședința de guvern din 31 ianuarie 2017. Mai mult, s-au trimis către CSM două forme ale proiectului de act normativ pentru modificarea Codurilor, respectiv sub forma ordonanței de urgență și sub forma proiectului de lege.

Deși nu a fost trimis un aviz de la CSM, reprezentanții Ministerului Justiției au atașat avizul negativ al amintitei instituții emis însă pentru forma proiectelor așa cum fuseseră publicate în data de 18.01.2017, deși între timp apăruseră modificări de substanță, dintre care sunt de amintit introducerea unor cauze de nepedepsire în cazul abuzului în serviciu și a favorizării făptuitorului.

Ministerul Afacerilor Externe nu a transmis un aviz formal, ministrul de resort semnând proiectul de act normativ pentru modificarea Codurilor chiar în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.

În privința avizului Ministerului pentru Relația cu Parlamentul (MRP), acesta a fost finalizat în jurul orei 20.00, fiind asumat de ministrul de resort care l-a semnat. Acest aviz de oportunitate cu observații și propuneri a fost înregistrat și ștampilat la cabinetului ministrului pentru Relația cu Parlamentul, căpătând caracter de act oficial. Imediat după înregistrare, semnare și ștampilare, avizul MRP a fost transmis prin fax, ajungând la Ministerul Justiției în jurul orei 20.02, faxul fiind înregistrat cu ștampilă și număr de înregistrare, conform metodologiei, astfel că a devenit, la rândul său, un act oficial.

Acest prim aviz al MRP era intitulat aviz de oportunitate cu observații și propuneri. Conform metodologiei, în acest caz, proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP, sau trebuia modificat în sensul celor solicitate de MRP sau se renunța la adoptarea în forma OUG și se iniția ca proiect de lege care era trimis Parlamentului României.

Sintetic, avizul MRP, critica nemotivarea urgenței proiectului de modificare a CP și CPP. Acest aviz a fost predat de reprezentanții MRP către reprezentanții Ministerului Justiției.

Personalul de specialitate din cadrul Ministerului Justiției a luat la cunoștință despre conținutul avizului MRP după ora 20.00 și a comunicat, prin intermediari, către ministrul Justiției, impedimentele rezultate din avizul MRP.

Între orele 20.00 și 21.00, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP.

Acest al doilea aviz al MRP, favorabil, a fost finalizat în jurul orelor 21.10 – 21.15, fiind înregistrat, semnat, ștampilat și transmis prin fax către Ministerul Justiției, unde a fost înregistrat cu același număr ca și primul aviz.

Este de menționat că, deși până la ora inițială stabilită pentru începerea ședinței de guvern – 19.45, a fost înregistrat la Secretariatului General al Guvernului, avizul de la CSAT (necesar pentru adoptarea proiectelor de buget aflate pe ordinea de zi), ședința de Guvern a fost totuși amânată până în jurul orei 21.00 din cauza nefinalizării avizului de la MRP cu privire la proiectul de OUG pentru modificarea CP și CPP. Această amânare a ședinței de guvern a avut loc, deși acest ultim act nu era menționat pe ordinea de zi și nici nu se solicitase suplimentarea ordinii de zi. Întreaga ședință de Guvern a durat între 15 și 25 minute.

Notă: Premeditare. Pe ascuns, noaptea, „ca hoții” !

În timpul ședinței, după ce s-au discutat și adoptat proiectele de acte normative privind bugetul de stat, precum și un proiect de hotărâre al Ministerului Transporturilor, ministrul Justiției a solicitat suplimentarea ordinii de zi cu trei proiecte printre care și proiectul OUG pentru modificarea CP și CPP. Expunerea ministrului Justiției a durat 2-3 minute, iar proiectul OUG nr 13/31.01.2017 a fost aprobat de guvern, constatându-se formal existența avizelor, deși cel de la CSM era unul pe un proiect mai vechi, cel de la MAE era certificat doar printr-o simplă semnătură, iar primul aviz de oportunitate cu observații și propuneri al MRP (care ar fi blocat adoptarea OUG 13/2017) nu a fost atașat la dosarul de avize.

Cel de-al doilea aviz de la MRP, în original, a fost preluat de reprezentanții Ministerului Justiției chiar în seara zilei de 31 ianuarie 2017, însă a fost înregistrat la nivelul Ministerului Justiției abia a doua zi, 1 februarie 2017, la același număr cu primul aviz de la MRP - cel cu observații și propuneri (care fusese transmis prin fax la data de 31 ianuarie 2017, în jurul orelor 20.02).

Pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe în sensul că primul aviz, cel cu observații și propuneri, transmis prin fax de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul către Ministerul Justiției, a fost distrus în interiorul ultimului minister menționat.

De asemenea, și originalul primului aviz cel cu observații și propuneri, emis de MRP și predat reprezentanților Ministerului Justiției, a fost sustras, la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției.

Pe parcursul urmăririi penale în prezenta cauză, sesizându-se că sunt puse întrebări de către procurorii DNA, cu privire la circuitul documentelor în cadrul Ministerului Justiției, cu referire și la avizele de la MRP, transmise prin fax sau oficial, au fost făcute mențiuni nereale în condica de predare – primire de la cabinetul ministrului Justiției cu privire la primul aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial cu număr și ștampilă la nivelul Ministerului Justiției. De asemenea, există date că ar fi fost plăsmuite și alte documente care să justifice mențiunile nereale din condica de predare primire de la cabinetul ministrului Justiției.

Astfel, în raport de aceste aspecte, s-a apreciat că este oportună extinderea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, în raport de distrugerea primului aviz transmis prin fax de la MRP și înregistrat oficial la nivelul Ministerului Justiției (pe data de 31.01, ora 20.02), precum și de sustragerea originalului acestui prim aviz al MRP ce a fost predat reprezentanților Ministerului Justiției;
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri și fals intelectual, în raport de mențiunile reprezentând atestări ale unor date nereale, realizate pe parcursul desfășurării urmăririi penale, în cuprinsul condicii de predare/primire de la cabinetul ministrului, precum și cu privire la întocmirea altor documente care să ateste nereal respectivele mențiuni.


În concluzie,

1. Analizând actele aflate la dosar, se constată că nu se poate reține în prezenta cauză săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 de către persoane ce dețin funcții de conducere într-un partid politic, care și-ar fi exercitat autoritatea sau influența politică în vederea adoptării, în seara zilei de 31.01.2017, a unei ordonanțe de urgență prin care au fost modificate codurile penal și de procedură penală, cu scopul favorizării unor persoane urmărite penal sau judecate care, în felul acesta, ar fi beneficiat direct sau indirect de foloase necuvenite, deoarece actele de urmărire penală efectuate în cauză nu au confirmat săvârșirea vreunei fapte de natură penală.

Raportând prevederile care incriminează infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, la datele rezultate în urma efectuării urmăririi penale, se constată că, nu au rezultat date sau indicii concrete care să conducă la concluzia săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție.

În urma analizării actelor de urmărire penală aflate la dosar, mai precis a declarațiilor martorilor audiați în cauză, a documentelor ridicate și a celorlalte probe, nu au rezultat indicii concrete în sensul celor sesizate în sesizarea ce a stat la baza înregistrării prezentului dosar.

2. Având în vedere că, din analiza actelor de urmărire penală, rezultă indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, respectiv:
- Favorizare a făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului( prevăzută și sancționată de Legea 115/1999)
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri,
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
- Fals intelectual,

și întrucât aceste infracțiuni nu intră în sfera de competență de Direcției Naționale Anticorupție, nefiind întrunite condițiile specifice prevăzute în Legea nr.78/2000 republic. sau a OUG nr.43/2002, cu referire la aceste cinci infracțiuni cauza se va disjunge și se va declina spre soluționare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

DNA clarifică intențiile din interiorul OUG-urilor pe care Guvernul Grindeanu trebuia să le adopte !

DNA dă un comunicat în care clarifică pentru toți cei interesați care sunt interesele din proiectele normative care urmau să fie adoptate prin Ordonanțe de urgență. Acum au rămas doar ca proiecte de legi care urmează să fie aprobate în Parlament unde autorii, cei din PSD și ALDE au o majoritate confortabilă. Nu este trecut timpul nici pentru emiterea unor ordonanțe de urgență ! Guvernul Grindeanu este dispus la acest act oricând, mai ales că cele două inițiative legislative îl spală pe infractorul Dragnea de executarea unei pedepse și îi închide dosarul penal ajuns la faza de judecată.

18 ianuarie 2017
Nr. 36/VIII/3

COMUNICAT

Cu referire la proiectele de modificare și completare a Codului penal și a Codului de procedură penală, precum și pentru grațierea unor pedepse, prin intermediul a două ordonanțe de urgență ale Guvernului, Direcția Națională Anticorupție consideră că modificarea cadrului legislativ în regim de urgență și în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată.

Legislația penală trebuie să realizeze un echilibru între nevoia societății de a trage la răspundere toate persoanele care au săvârșit infracțiuni și drepturile fundamentale ale persoanelor cercetate ori aflate în executarea pedepselor aplicate , însă modificările propuse ar altera acest echilibru.

La o primă analiză a proiectelor amintite, facem următoarele precizări:

MODIFICĂRI COD PENAL ȘI COD PROCEDURĂ PENALĂ

1. În ceea ce privește infracțiunea de abuz în serviciu: 
- Se dezincriminează faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.

De asemenea, prin fracționarea unor achiziții publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei împiedică tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu. Totodată, faptele săvârșite în materia achizițiilor directe, al căror prag este de 30.000 euro, ar rămâne în afara răspunderii penale.

- Limitele de pedeapsă se reduc foarte mult: de la 2-7 ani la 6 luni - 3 ani, fără a se preciza care este justificarea acestor modificări.
Pedeapsa scade nejustificat de mult, scăzând în consecință și termenul de prescripție la 5 ani. 
- Sintagma „îndeplinește un act contrar legii” nu clarifică în niciun fel problemele apărute după decizia Curții Constituționale a României nr.405/2016, și va ridica aceleași probleme de interpretare ca și până acum.
- Se dezincriminează faptele care cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, dacă nu se produce o pagubă materială, fiind plasate astfel în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase.
Spre exemplu, se dezincriminează în parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizează nepunerea în funcțiune a barocamerei de la unitatea de arși a unui spital și în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la „Colectiv”.
- Sintagma „în exercitarea atribuțiilor de serviciu” e înlocuită cu „în exercitarea serviciului”. Această modificare poate constitui o problema deoarece se poate interpreta că vizează doar fapte săvârșite în timpul programului de lucru.
- Plângerea prealabilă a persoanei vătămate, ca modalitate de declanșare a procesului penal, este total nepotrivită; în felul acesta, multe situații care ar trebui investigate ar putea rămâne în afara controlului justiției. Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui sa formuleze plângere împotriva propriei persoane. În plus, se deschide posibilitatea retragerii plângerii prealabile, cu consecințele de rigoare.
Plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existența faptei – spre exemplu, controalele Curții de Conturi care vizează activitatea unei instituții din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile.

Aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile și se aplică inclusiv cauzelor în curs, astfel încât toate dosarele aflate pe rolul instanțelor având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu vor fi condiționate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal.

2. În ceea ce privește infracțiunea de conflict de interese:
- Proiectul nu lămurește sintagma „raporturi comerciale”, cum a decis Curtea Constituțională, ci elimină cu totul societățile comerciale din textul de lege. Consecința este aceea că, un funcționar va putea acorda nestingherit foloase societăților comerciale față de care acesta are sau a avut un interes.
Mai mult, Curtea Constituțională remarcase doar lipsa de previzibilitate a dispozițiilor legale și nicidecum faptul că nu s-ar justifica incriminarea acestor categorii de fapte.

3. În ceea ce privește modificările cu privire la instituția „denunțătorului”: 
- modificările propuse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupție săvârșite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte;
- În nota de fundamentare și în expunerea de motive nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare.
- În legislația română, cauza de nepedepsire a denunțătorului pentru infracțiunile de corupție e o instituție tradițională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. Întrebarea firească este: ce s-a schimbat între timp? De ce vrea Statul român sa renunțe la un instrument care s-a dovedit eficient?

În foarte puține cauze, denunțătorii anunță organele de urmărire penală imediat după consumarea infracțiunii, deoarece la acel moment sunt mulțumiți de folosul primit în schimb.

Din practică, s-a constatat că, denunțurile se înregistrează când apar neînțelegeri între participanții la infracțiune sau când aceștia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică rațiunea pentru care se dorește protejarea celor care au luat mită si garantarea faptului că, după trecerea a 6 luni nu mai pot fi trași la răspundere.

PROIECT GRAȚIEREA UNOR PEDEPSE 

1. Remarcăm faptul că, între infracțiunile grațiate se regăsesc abuzul în serviciu (sub toate formele sale) și infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție. 

2. În cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la grațiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevărat grave (art. 9 din L. 241/2005) sunt grațiate în totalitate, ceea ce va avea un efect negativ pentru investigarea faptelor de corupție, pentru că multe persoane cercetate pentru infracțiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane știu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au nici un motiv să denunțe mita.

3. Toate persoanele condamnate care au peste 60 de ani sau un copil mai mic de 5 ani în întreținere vor fi grațiate pentru jumătate de pedeapsă, indiferent de gravitatea faptei săvârșite (lista infracțiunilor excluse de la grațiere privește doar grațierea totală, nu și grațierea a jumătate din pedeapsă).

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Klaus Iohannis revine. Urmează înfierarea cu mânie proletară din partea celorlalți.

Reacția pe facebook a lui Iohannis.

Klaus Iohannis
9 ore · București · 
În legătură cu îngrijorarea care a apărut în spaţiul public în urma afirmaţiei referitoare la o posibilă evacuare a unei televiziuni, este necesar să fac câteva precizări. Nu există niciun fel de intenţie din partea mea, nu a existat şi nu are de ce să existe, să apăr pe cineva în faţa legii. Este evident, şi am spus acest lucru de nenumărate ori, că o decizie judecătorească trebuie aplicată.

Eu sunt convins că România este un stat de drept, va rămâne un stat de drept şi voi lupta pentru ca România să rămână un stat de drept. Nu există niciun fel de discuţie aici. În acelaşi fel însă sunt ferm convins că dreptul la liberă exprimare, dreptul la informare şi libertatea presei sunt dintre cele mai valoroase bunuri câştigate la Revoluţia din decembrie 1989. Şi cred că oricând apare posibilitatea ca acestea să fie suprimate, nu neapărat dintr-o intenţie, dintr-o abordare stângace câteodată, acest lucru trebuie atenţionat.

Eu nu sunt apropiat de această televiziune, de acest trust de presă. Poate unii sau alţii îşi amintesc că, dimpotrivă, în campania din noiembrie – decembrie 2014, în campania media care s-a purtat, accentele au fost tocmai de altă natură.

Am înţeles foarte clar mesajul pe care l-am primit în aceste zile via Facebook.

Cumva, Iohannis acționează corect. A fost neclar în prima declarație, revine să lămurească lucrurile. Reintră în „haina” care i-a adus voturile.

Cât privește „pierderile” lui Iohannis semnalate atât de virulent în presă, să ne fie cu pardon. Nu erau alegătorii lui Iohannis ci ai Elenei Udrea și ai lui Băsescu. Cumva, cu nimic deosebiți de admiratorii lui Dan Voiculescu și ai lui Victor Viorel Ponta. Sau ai lui Liviu Dragnea. La care trebuie să îi adăugăm pe cei ai lui Tăriceanu - „senatoarea” Cristina Anghel.

ANAF își poate vedea de treabă liniștit. Are de lucru.