Susținerea migrațiilor trebuie să aibă o limită: existența și securitatea propriului popor.

Devine deranjantă acțiunea constantă, directă a unor persoane cu o oarecare notorietate în favoarea migrației și a imigranților. Devine deranjantă disponibilitatea acestor persoane de a justifica conflictele imigranților cu populațiile locale, de a acuza populația locală că dă dovadă de nesăbuință și  lipsă de empatie față de problemele majore de viață ale imigranților. Devine deranjantă lipsa de empatie a acestor persoane față de proprii conaționali, pe care nu îi vede în sărăcia și neputința lor. Nu au timp de conaționalii lor pentru că sunt prea ocupate să plângă de mila imigranților.

Devin deranjante pozițiile politicienilor față de imigrație. Sunt superficiali. Văd lucrurile doar la suprafață și caută să fie evidențiați pentru „modernismul gândirii lor”. Nu mai fac politică pentru proprii cetățeni, fac deja politică pentru cetățenii lumii. O prostie.

Nu trebuie să ne mai mire că cetățenii țării ajung să fie persoane care nu mai prezintă un interes imediat ci eventual, la o adică, niște persoane care au unele probleme care urmează a fi rezolvate însă doar după ce se rezolvă marea problemă a imigranților, persoane care au nevoi multe și stringente. Le trebuie o țară, le trebuie finanțare pentru un trai decent până vor dori să se apuce de o muncă (dacă au obiceiul să facă o muncă !), le trebuie case de cult, le trebuie intimitate culturală și securitate confesională, le trebuie locuințe, le trebuiesc haine, le trebuie liniște și câte și mai câte. A, le trebuie un teritoriu care să fie doar al lor și unde „legile” lor să fie aplicate chiar dacă țara are propriile legi. Dar dacă ei nu vor să aplice legile țării în care au ajuns, nici o problemă. Le stricăm ca ei, imigranții, să se simtă bine.

Una este imigrația normală, unde un număr redus de persoane cer și obțin dreptul de a se stabili în țară, plecând de la considerentul că acceptă legislația țării respective, vor învăța limba țării respective pentru a se integra mai ușor în comunitatea în care trăiesc, acceptă diferențele culturale și mai ales acceptă să respecte aceste diferențe. Aceste persoane doresc să se integreze, să devină parte a populației care i-a acceptat.

Altceva este însă imigrația din aceste zile. Este o invazie. Ca pe timpul marilor migrații. Este o invazie care are efecte profunde asupra structurii populației, asupra religiei acesteia, asupra ordinii și liniștii publice, asupra limbii și asupra legilor. Imigranții vin să cucerească. Nu vin să ceară drepturi, ei vin să impună dreptul lor în opoziție cu dreptul populației cucerite. Vin să ocupe teritorii, să își asigure spații de siguranță pentru valorile pe care le aduc cu ei. Nu mai este vorba despre integrare, este vorba despre ocupare teritorială și culturală. Conflictele sunt inevitabile.

Masele de imigranți sunt o forță socială. Uriașă. Au liderii lor, au religia lor, au legile lor, au obiceiurile lor, simt că sunt puternici și vor acționa în forță. Peste toate, au parte de susținerea unor localnici.

Persoane dispuse la orice act pentru a căpăta notorietate. Persoane rupte de realitatea din propria țară. Persoane care se angajează fără nici o dificultate sub flamuri străine interesate să provoace haos în toate statele care își doresc păstrarea ființei naționale, unitatea culturală, independența și suveranitatea. Nu trebuie să ne mire faptul că cei mai acerbi susținători ai migrației și al „tratamentului umanitar” față de hoardele imigrante sunt organismele internaționale și organizațiile neguvernamentale străine. Destabilizarea țărilor nu se mai face prin metodele învechite ale folosirii forței, amenințării cu forța sau ale jocului diplomatic (se mai practică și acestea, dar mai rar). Nu. Acum se folosesc organizațiile neguvernamentale multinaționale preocupate de drepturile omului și democrația planetară.

Cultura americană a imigrației nu poate fi acceptată în statele europene. Nu mă bag la alte state. Statele Unite ale Americii sunt state formate prin imigrație. Imigranți care au distrus populațiile native, le-au băgat în lagăre, le-au luat pământurile, le-au luat bogățiile și le-au impus legile. În Europa vorbim despre națiuni. Susținerea imigrației din acești ani este îndreptată în mod direct împotriva națiunilor europene. Susținerea ei mai pe față sau pe ascuns de către alte state ale lumii are drept scop slăbirea statelor europene care formează Uniunea Europeană. Închegarea Uniunii Europene este un pericol pentru alte puteri ale lumii. Una este să trateze doar cu Franța sau Germania și alta este să aibă în față Uniunea Europeană. Una este să ai în față o țară puternică cu un PIB de 1000 miliarde euro și alta este să ai în față uniunea cu 14 mii miliarde euro.

Migrația forței de muncă în interiorul Uniunii Europene nu poate fi comparată cu imigrația din afara spațiului Uniunii. Văd că unii au făcut o  astfel de comparație. Este o ticăloșie. Migrația forței de muncă în spațiul Uniunii are ca scop conștientizarea cetățenilor Uniunii că aceasta este teritoriul lor, este Europa lor, că valorile din toate statele membre ale Uniunii sunt valorile lor. Se crează sentimentul de apartenență la un teritoriu și la o comunitate europeană. Se crează sentimentul de apartenență la cultura europeană. Este cu totul și cu totul altceva decât imigrația din afara spațiului UE. Aceea este dominată de „valori umanitare”.

Că tot am ajuns la „umanitar”, ar fi bine să deosebim între ajutorul acordat unei populații aflată în dificultate datorită unor războaie locale și „integrarea” acelei populații în spațiul Uniunii Europene. Ca ajutor, populația acceptată trebuie ținută separat de viața publică europeană. Nu le impui învățarea limbii statului gazdă, nu le impui cunoașterea și aplicarea legilor locale, nu le impui acceptarea culturii locale. Le impui să respecte anumite valori până când situația care a generat imigrația încetează iar imigranții se vor întoarce în țara lor. Unele state au acționat greșit atunci când au decis să îi integreze pe imigranți. Rezultatele se văd din ce în ce mai des. Imigranții sunt la originea majorității actelor infracționale din acele țări, unele dintre acțiuni având conotații religioase, altele au la bază cultura complet diferită a imigranților față de cultura populației locale, religia musulmană promovând distrugerea religiilor iudeo-creștine.

Am ajuns la situația cea mai neplăcută. Imigranții au devenit un pericol pentru existența și securitatea popoarelor care i-au primit datorită deciziilor proaste ale unor politicieni. Europa este în pericol datorită unor politicieni proști, îngâmfați, limitați intelectual care își închipuie că popoarele lor vor  să fie cucerite de alte popoare migratoare. Ei bine, nu vor. Au reușit să stimuleze renașterea extremismului și ultranaționalismului punând în pericol chiar proiectul european. Dacă nu vor fi opriți, dacă nu vor fi scoși, prin alegeri, de la putere, Uniunea Europeană poate deveni o amintire.

Citesc o știre la Agerpres. În Saxonia inferioară poliția face razii la o moscheie sau casă de rugăciune islamică și la apartamentele unor conducători ai comunității islamice. După luni de zile de supraveghere ! Au constata că la acea moscheie se promovează ura față de creștini și lupta împotriva creștinilor. Și în Franța au fost astfel de acțiuni. De ce nu sunt constante ? De ce nu sunt urmate de expulzarea acelor membri ai comunităților musulmane ? Pentru corectitudine politică ? Oare viața germanilor și a francezilor înseamnă atât de puțin pentru politicienii acelor țări încât să se joace cu stările de pericol ale societăților pe care le conduc ?

Avem stări de risc în România asemănătoare cu cele din Franța, Belgia, Germania etc. La fel ca în aceste țări, s-a început cu promotorii grijii față de populația lumii. Promotori care vin și te lămuresc că ei au dreptate pentru că americanii s-au dus peste Sadam sau Gadafi. Că puterile lumii umblă după resurse etc. Tot felul de tâmpenii. Pentru toate acestea, acești promotori români „luptă” cu inculții din țară care se opun imigrației. Care nu suferă la știrile ce vin în valuri privind viața grea a unor copii din lumea asiatică, care nu lăcrimează la imaginile cu morții din Marea Mediterană, care nu fac pe ei de emoție când văd clădirile distruse din zonele de război. Culmea, acești promotori nu văd sărăcia și nevoile propriilor concetățeni care nu mai au posibiltatea să fie sprijiniți de stat sau comunitățile locale pentru că banii colectați se duc către sărmana lume din afară. Idioți cu diplome.

Imigrația din aceste zile este un transfer de populație dintr-un teritoriu în altul, este o schimbare a structurii societății, este o schimbare a culturii poporului în care imigranții ajung în număr mare, este o schimbare gravă privind ordinea de drept în oricare stat aflat sub „ocupația imigranților” pentru că aceștia aduc cu ei legile religioase islamice pe care le impun unor idioți politici îndrăgostiți de corectitudine politică și umanism prost înțeles. Din cauza politicienilor tâmpiți, ordinea publică are de suferit.  Instituțiile de forță și funcționarii publici ajung să nu își mai îndeplinească rolul social pentru a face pe plac idioților din politică.

Haida-hai. Din spațiul european vin ouă nemarcate la producător ?! Posibil atentat la sănătatea populației !

Ce să vezi ?! Libera circulație a produselor în spațiul european.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) va înăspri controalele la frontieră după ce a constatat că din spațiul Uniunii Europene vin transporturi de ouă a căror origine este necunoscută, respectiv ouă nemarcate la producător - președintele ANSVSA, Radu Roatiș Chețan

Păi, ia să vedem ce se întâmplă.

Ouăle din România sunt verificate. Industria noastră de profil, cea de pasăre, este una extrem de matură și responsabilă. Noi ne confruntăm cu altceva. Ne confruntăm cu faptul că din spațiul Uniunii Europene vin transporturi de ouă a căror origine este necunoscută. Vom înăspri controalele în privința a ceea ce înseamnă transporturile de ouă și carne de pasăre în România. Am avut acum patru săptămâni din Polonia o problemă. Faptul că înăsprești controalele înseamnă că dai un semnal prin care lumea înțelege că nu-și poate permite să invadeze spațiul altei țări, chiar dacă este europeană, și își ia măsuri precautive în care ori nu mai transportă, ori o face la modul cel mai transparent și legal - a declarat Chețan. Agerpres.

Hai că ne apropiem de adevăr. Invadarea spațiului unei țări, pe motiv că este membră a UE și se poate exporta o tâlhărie comercială, trebuie să aibă o limită.

Producătorii de la noi au semnalat, ANSVSA a constatat, măsura se ia. Invadați de ouă fără „origine”, fără o garanție alimentară, produsele noastre au rămas la producători. Este evident, din ce spune Chețan, că avem „clienții” noștri pentru niște dosare penale. Cei care au marcat ouăle în fals și le-au aruncat pe piață vor fi aflați. Va fi foarte bună acțiunea de oprire și retrimitere a produselor nemarcate în țara din care provin. Polonezii, dacă au astfel de cazuri, vor acționa și ei pe partea lor.

Uite că, încet-încet, în domeniul alimentar se trece la măsuri. Controlul statului, sever, foarte sever, protejează populația împotriva mărfurilor false, falsificate, dăunătoare, toxice ...

„Mă îngrijorează faptul că poate fi un atentat la sănătatea publică, că există o problemă pe care trebuie să o rezolvăm și ea a venit semnalată și din partea industriei de profil românești”, a adăugat Radu Roatiș Chețan.

Apărătorii „liberei circulații a mărfurilor”, o liberă circulație care duce la invadarea comerțului unui stat ar trebui să intre în pauză.

Violența imigrației și drepturile omului.

Voi fi foarte deschis de la început. Consider statele europene care „au chemat” și care au sprijinit migranții, fie ei refugiați sau nu, vinovate de încălcarea drepturilor și libertăților civile ale populației care compune statele europene, membre sau nu a Uniunii Europene. Pentru că au suferit și suferă toți europenii.

Am ales imaginea pentru că este emblematică. Populația (aici din Germania) revoltată de comportamentul imigranților își face singură „dreptate” pentru că autoritățile germane au abdicat de la atributul lor funcțional și oprimă pe germani în favoarea imigranților cu motivări complet aiurea. Din informațiile care tot apar, revoltele împotriva imigranților sunt și revolte împotriva autorităților fie incapabile să asigure securitatea propriei populații fie duplicitare, persoanele revoltate fiind calificate ca „naziști”, „extremiști” etc.

Declarația Universală a Drepturilor Omului are un preambul care ar fi trebuit cunoscut foarte bine de toți guvernanții. Pentru că antecesorii lor au gândit, negociat și acceptat ideile cuprinse în acest act internațional major, au acceptat textul și l-au aprobat iar statele au ratificat respectiva Declarație ba chiar i-au acordat un statut superior prevederilor constituționale. Cât privește drepturile omului, prevederile Declarației sunt superioare prevederilor constituționale. Așa spune Constituția României. Ca atare, judecătorul român este obligat să acorde jurisprudenței internaționale referitoare la drepturile omului o atenție deosebită iar hotărârea pe care o va lua într-o cauză legată de drepturile și libertățile apărate de Declarație să se inspire din practica CEDO.

Iată ce spune Declarația Universală a Drepturilor Omului:

„Preambul

Considerind ca recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume,

Considerind ca ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi in care fiintele umane se vor bucura de libertatea cuvintului si a convingerilor si vor fi eliberate de teama si mizerie a fost proclamata drept cea mai inalta aspiratie a oamenilor,

Considerind ca este esential ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta impotriva tiraniei si asupririi,

Considerind ca este esential a se incuraja dezvoltarea relatiilor prietenesti intre natiuni,

Considerind ca in Carta popoarele Organizatiei Natiunilor Unite au proclamat din nou credinta lor in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si in valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru barbati si femei si ca au hotarit sa favorizeze progresul social si imbunatatirea conditiilor de viata in cadrul unei libertati mai mari, 

Considerind ca statele membre s-au angajat sa promoveze in colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite respectul universal si efectiv fata de drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si respectarea lor universala si efectiva,

Considerind ca o conceptie comuna despre aceste drepturi si libertati este de cea mai mare importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament, 

...”

Aceste concepte din Preambul au fost desfășurate în conținutul Declarației sub forma normelor juridice, toate regăsindu-se în actele normative ale statelor și în Constituțiile lor. De cele mai multe ori așa cum sunt ele formulate în Declarație.

O sumară analiză a evenimentelor generate de masiva imigrație în Europa a populațiilor din spațiul african și asiatic duce la constatarea că guvernele unor state, din considerente obscure, calcule meschine și orgolii prostești au ignorat și disprețuit drepturile oamenilor din propriile țări favorizând astfel actele de barbarie comise de străini, purtători ai unei alte culturi, o cultură care neagă această Declarație Universală.

Spicuind din presă, este ușor de decelat comportamentul abuziv al autorităților:

- în Danemarca se constată că agresiunile sexuale comise asupra femeilor și fetelor daneze de către imigranți au fost nu doar ascunse populației ci au fost „protejate” de autorități ! Poliția nu a dat curs plângerilor depuse, Justiția din Danemarca nu a reacționat pentru apărarea populației țării ! Din momentul în care situația a degenerat, din momentul în care populația a început să își facă singură dreptate - sub forma unui comportament violent împotriva imigranților -, guvernanții au hotărât să recunoască că au fost ascunse (astfel protejate) astfel de fapte;

- în Germania, mai grav, autoritățile au început să îi acuze pe cetățenii germani că „nu sunt gazde bune”, au recomandat ca germanii să își schimbe comportamentul social pentru a face pe placul imigranților aparținând religiei islamice. Este de notorietate faptul că poliția și politicienii germani au mințit cu nerușinare populația cu privire la situația reală a agresiunilor comise împotriva femeilor germane dar și asupra celor care se împotrivesc deciziei absurde a politicienilor aflați la putere de a aduce în Germania imigranți de religie islamică pentru a avea la dispoziție o forță de muncă pentru marii industriași mai ieftină. În Germania situația este complet aiurea. Politicienii germani nu au agresat doar populația germană dar au pus și pun în pericol securitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Din cauza comportamentului politicienilor germani s-a ajuns ca Acordul Schengen să fie pus sub semnul întrebării;

- în Suedia situația degenerează pe zi ce trece. Din țara primitoare pentru imigranții care caută o viață mai bună, Suedia devine pe zi ce trece un iad. Cetățenii s-au organizat și își apără cultura, modul de viață așa cum pot ei, cu ce le-a rămas la dispoziție după ce dreptul la apărare a fost transferat autorităților statului care nu îl respectă. Calificarea populației revoltate ca „extremiști” sau „naziști” nu rezolvă problema. Extremismul nu apare din neant. Extremismul este rezultatul unor abuzuri guvernamentale sau administrative;

- în Finlanda cetățenii s-au organizat să își apere modul de viață și să descurajeze imigranții să rămână în țară;

- în Olanda se manifestă o opoziție din ce în ce mai violentă împotriva imigrației;

Exemple sunt în aproape toate țările. Și la noi au început să se manifeste revolte împotriva imigranților. Din nefericire, ținte ale revoltelor vor fi și imigranții care au reușit după ani și ani de zile să devină parte a societăților în care au fost primiți. Oameni care au acceptat cultura și societatea în care au ajuns să trăiască, oameni care și-au dovedit valoarea socială, oameni de o deosebită calitate. 

Pentru că am mai avut discuții asupra unei reglementări din Declarație, voi face o precizare. Articolul 13 din Declarație nu acoperă dreptul oricui de a intra cum vrea el într-o țară și de se stabili acolo fără acceptul acelei țări.

„Articolul 13

Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul granitelor unui stat. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de reveni in tara sa”.

Cine este atent, va observa că acest articol are un „cadru”, ca ramele unui tablou, cadru care stabilește niște limite suverane: stat și țară. Prima ipoteză a normei va fi interpretată ținând cont de legislația „statului” din care pleacă emigrantul și legislația „statului” în care acesta dorește să aibă reședința. Dreptul stipulat în Declarație nu înlătură dreptul suveran al statelor, el este un drept general care este complementar legislației privind cetățenia, rezidența, domiciliul etc. În a doua ipoteză, trimiterea la legislația statului/țării este directă: „țara sa”. asta înseamnă că este cetățean al acelei țări, potrivit normelor legale din acea țară. Stabilirea reședinței într-un stat se va face potrivit reglementărilor acelui stat. Ea poate fi acceptată sau respinsă, în funcție de interesele statului în cauză. Jurisprudența internațională în materie a confirmat această interpretare, în mii de procese. 

Am făcut această paranteză pentru a răsturna ideile tembele că acești imigranți au dreptul să se plimbe prin Europa după cum vor mușchii lor, pentru că așa spune la DUDO. Ei bine, nu au acest drept. Dovadă că statele urmează a-i returna cu zecile și sutele de mii statelor de care aparțin.

Uniunea Europeană s-a comportat lamentabil în problema imigrației masive care, pe drept cuvânt, poate fi catalogată ca o invazie. Comisia Europeană a derapat de la rolul ei. Încercând să ajute Germania și statele care au comis grave abateri de la reglementările Tratatului Uniunii Europene - Grecia, Italia, Austria, Franța etc. -, a impus, nepermis, regimul de „cote” de refugiați pe care statele UE trebuie să îi accepte în temeiul „solidarității”. Verificările făcute de autoritățile naționale asupra imigranților au arătat că măsurile impuse de UE, prin diferitele ei organisme, au fost pe lângă situație. Marea majoritate a celor veniți în Europa sunt imigranți economici. În afara pierderilor financiare pe care statele le vor suporta pentru ținerea lor, identificarea lor, returnarea marii lor majorități în statele de origine, statele afectate de imigrație suportă agresiunile împotriva propriei populații și a valorilor pe care acea populație se sprijină din partea unor persoane cu o cultură complet diferită, ostilă culturii statelor europene, o cultură a inegalităților sociale și războiului religios. Este regretabil însă Uniunea Europeană începe să devină un pericol pentru statele europene !

Crimele comise în statele europene în numele islamului, crimele și infracțiunile comise de imigranți având ca victime „gazdele” europene incapabile să își apere viața, cultura și avuția pentru că se bazează pe „statul de drept” construit cu atâta migală în decursul a zeci și sute de ani au declanșat o reacție normală în rândul celor care s-au uitat în oglindă și au constat că sunt băștinași ai țării respective, că au o viață pe care și-o doresc mai bună, că au soții/soți, copii, părinți, frați, surori, bunici și că aceștia sunt în pericol de a-și pierde viața pentru că așa vrea un individ oarecare venit de aiurea, un individ care promovează agresiv o religie ce face din mama lui, din soția lui, din fiica lui, din sora lui persoane de categoria a doua care pot deveni sclave sau pot deveni „ființe destinate dezmățului public” pentru că așa scrie în nu știu ce „carte” sau pentru că așa a stabilit nu știu care lider religios islamist. Manifestările extremiste sunt rezultatul comportamentului abuziv al guvernanților unei țări care pune mai presus de interesele cetățenilor alte interese. Acceptarea și încurajarea imigrației este un abuz guvernamental împotriva cetățenilor țării.

Să fiu mai clar, migrația este un fenomen natural. Ținerea sub control a migrației este o obligație a statelor. O migrație de persoane trebuie să fie acceptată în limitele de absorbție ale statului care acceptă. Respectarea unei religii nu împiedică refuzul religiilor care promovează crima, inegalitatea de gen, războiul religios etc. Purtătorii religiei islamice veniți în Europa în ultimii zeci de ani nu sunt la fel ca reprezentanții religiei islamice care au trăit și trăiesc în statele europene de sute de ani. Islamismul european, cum este și cel din România, a evoluat, este pe picior de egalitate din punctul de vedere al drepturilor omului cu creștinismul. Ambele religii fiind incomplete, totuși, față de aspirațiile la egalitate consemnate în tratatele internaționale. Dar este mult mai bine decât nimicul arătat de islamismul din Arabia, Africa și Asia.

Statele care au provocat această imigrație, această invazie, se fac vinovate de crimele comise. În Franța, în Suedia, în Germania. Este absurd că cele mai multe crime s-au comis exact în statele care au promovat imigrația, invazia.

Din rău în mai rău. Imigranții își cer „drepturile” cu forța.

Gara din Budapesta. Protest al imigranților împotriva autorităților care nu le permit să călătorească mai departe către Germania. Asta azi. Mâine ...

Corespondentul Digi24 la Budapesta a comunicat niște cifre puse la dispoziție de autoritățile ungare. Din 45 mii de cereri de azil au fost aprobate în jur de 800 ! Doar 800 dintre cei care au aplicat pentru azil îndeplineau condițiile pentru statutul de refugiat. Se estimează că în Ungaria sunt acum în jur de 120 de mii de migranți, veniți cu „valul”. Dintre aceștia, doar 45 de mii au aplicat pentru azil. Restul refuză. Vor în Germania. Nu se poate. Ungaria ar încălca tratatele dacă ar permite așa ceva. Germanii i-ar trimite înapoi. Merkel a declarat că Germania va accepta o interpretare mai largă a Acordului de la Dublin doar în cazul refugiaților. Doar în cazul celor care au obținut statutul de refugiat. Din Ungaria, s-ar califica doar cei 800 care au primit azilul.

Este evident că suntem în fața unei invazii care poate avea și caracter religios. Este o invazie sub motivul migrației pentru locuri de muncă. Favorizată de situația de conflict din Asia Mică și Africa. Migrația pentru muncă și un trai mai bun (cu varianta că dacă nu se găsește de muncă există în unele țări sisteme sociale care oferă venituri celor care sunt în dificultate) este însoțită de migrația culturală. Europa se umple de islamism. Din nefericire, cei care migrază azi sunt dintre cei care au demonstrat pe străzile din orașele de baștină pentru cucerirea lumii de către islam. Această migrație este o ocazie excelentă pentru a duce islamul vindicativ în statele europene. Din declarațiile unor migranți, în special de religie creștină (coptă), islamiștii migranți au ucis pe creștinii aflați în grupurile migratoare. Italia a constatat așa ceva (a început un proces împotriva a 16 persoane dintre migranții de religie islamică care au aruncat în mare pe creștini și familiile lor), pe ruta turco-greacă au fost semnalate alte asemenea cazuri. Cei de pe ruta din urmă este posibil să fie deja în Budapesta sau pe drum, în Grecia, Macedonia sau Serbia.

Conflictul cultural-religios este însoțit de conflictul legislativ. Migranții nu vor să respecte legile statelor europene în care au ajuns. Protestul din Budapesta este un exemplu concludent. Ungaria este obligată să respecte propriile legi adoptate pentru protejarea cetățenilor maghiari dar și legile care o califică ca stat membru al Uniunii Europene. A permite imigranților să facă ce vor ei ar însemna ca Ungaria să renunțe la calitatea de stat. Mai grav este faptul că imigranții se supun legii islamice oriunde se află. Ceea ce în legea islamică radicală le cere să facă, în statele europene este o contravenție sau o infracțiune. Cei care plâng de mila imigranților uită - cu intenție spun eu -, preceptele promovate de jihadiști - mulți dintre imigranți fiind, în realitate, jihadiști -, în special cele care le cer să distrugă pe creștini, pe alți islamiști - de alte confesiuni -, pe atei. Asasinatele comise de imigranții islamiști în dauna creștinilor din Asia Mică dar și asupra islamiștilor de alte confesiuni ar trebui să fie un semnal de alarmă.

Am ajuns la concluzia că imigranții nu sunt refugiați. Exemplul din Ungaria este cât se poate de lămuritor. Din peste 120 de mii de imigranți doar 800 au căpătat statutul de refugiat și au obținut azilul ! Sunt altfel de imigranți. Înclin să cred că nici cu munca nu se obosesc ei prea mult. Pentru a obține locul de muncă ar trebui să primească un statut convenit în dreptul internațional - sunt departe de așa ceva -, ar trebui să cunoască limba țării în care vor să muncească, ar trebui să aibă instruirea necesară muncii de o anume factură din respectiva țară - nu cred că au așa ceva. Rămâne doar imaginea de coșmar a migrației / invaziei religioase.

Statele europene au convenit să se întâlnească și să discute problema. Este groasă rău. Aceasta este o invazie și nu are nimic a face cu o migrație generată de război.

Culmea, toți acești migranți și-au părăsit țara fără ca vreunul să se implice în apărarea ei ? Cum poți accepta așa ceva ? Îi înțeleg pe refugiați, care pot fi femei, copii, persoane în vârstă, chiar bărbați în putere însă nu am de gând să îi înțeleg pe toți migranții.

Dacă statele europene nu reacționează pentru apărarea propriilor cetățeni, atunci se va ajunge la conflicte civile contra migranților. Cetățenii țărilor europene îi vor alunga pe imigranți, indiferent de opinia perversă a unor politicieni care vor să devină notorii, indiferent de ce fac autoritățile statelor respective. Degeaba ai forțe polițienești puternice dacă teroriștii se plimbă în voie prin țară și îți omoară cetățeni.

Ministrul de externe al Franței, Laurent Fabius, a criticat Ungaria că se apără împotriva imigranților. Putea să tacă. Nu a tăcut. Putea să tacă pentru că el este reprezentantul țării care a generat instabilitate în nordul Africii și în Levant. Putea să tacă pentru că țara lui este campioană la „soldații pentru jihad”, cetățenii francezi sunt printre criminalii care în numele jihadului decapitează creștinii din Siria și Irak, și mai știu eu de pe unde, distrug monumete istorice care vorbesc despre începuturile umanității pentru că sunt anterioare apariției islamului, comit atrocități.

Această migrație trebuie oprită. Cu forța. Organizațiilor internaționale care trăiesc din promovarea „umanismului” trebuie să li se dea peste nas. Au devenit organizații teroriste.