Valer Dorneanu a obținut unanimitatea judecătorilor constituționali să reacționeze la tulburarea publică provocată de unele decizii ale Curții Constituționale luate cu majoritate de voturi, decizii care nu sunt pe placul unei mari părți a cetățenilor.
Înainte de a merge mai departe, vreau să subliniez starea societății în urma unor decizii ale Curții Constituționale: nemulțumire!
Curtea Constituțională are obligația să observe respectarea prevederilor Constituției și nu să se constituie într-o instanță de judecată într-un eventual litigiu între diferite persoane, așa cum populația a receptat „litigiul” dintre ministrul Justiției, Tudorel Toader, și șeful DNA, Laura Codruța Kovesi. Prin Decizia nr. 538 din 30 mai 2018, Curtea Constituțională deschide, cu de la sine putere, un „litigiu” între același ministru al justiției din acest Guvern de tristă amintire și președintele Klaus Johannis.
Foarte ciudat, dacă nu cumva este o acțiune intenționată a judecătorilor constituționali, este „obligarea” președintelui Klaus Johannis să emită un act propriu, un decret, care să satisfacă o „propunere” a ministrului justiției și, în caz că nu emite actul, „sancționarea” Președintelui României în cazul în care nu va da curs Deciziei CCR care impune, pur și simplu, „propunerea” ministrului justiției Președintelui României! Aici nu mai vorbim despre stabilirea constituționalității actului public ci pur și simplu de un comportament propriu doar instanțelor de judecată, vorbim despre „înfăptuirea justiției”, o competență pe care Curtea Constituțională nu o are deoarece este dată, de Constituției, exclusiv Înaltei Curți de Casație și Justiției și instanțelor judecătorești stabilite prin lege.
Curtea Constituțională a devenit parte a puterii politice PSD-ALDE-UDMR. Mai multe decizii ale Curții depășesc spiritul Constituției, au devenit „judecăți” încălcând domeniul rezervat ICCJ și instanțelor de judecată stabilite prin lege. Cetățenii au observat acest „fenomen”, cu atât mai mult partidele politice. Este evident că a reapărut în spațiul public problema componenței CCR. Din ce persoane să se compună Curtea Constituțională? Din foști politicieni cu formație juridică sau din membri ai Înaltei Curți de Casație și Justiție? După cum vedem, foștii politicieni sau persoanele susținute de politicieni au luat-o pe arătură. În cazul în care membrii CCR ar proveni dintre magistrații ICCJ sau chiar a magistraților Ministerului Public cu o vastă experiență profesională și rezultate remarcabile de-a lungul carierei, ar exista o garanție a comportamentului lor profesional. Nu mai spun de profesionalismul cu care ar trata problemele de constituționalitate!
Indiferent ce formulare va găsi Comisia de la Veneția pentru a răspunde sesizării CCR, cei care ar trebui să beneficieze de activitatea CCR suntem noi, cetățenii României. Noi suntem cei nemulțumiți de activitatea judecătorilor constituționali. Noi îi acuzăm că și-au depășit competențele și că participă la activitatea politică a unor partide politice aflate temporar la putere. Noi suntem cei care cerem și vom cere partidelor politice din opoziție ca prevederile Constituției și legislația în materie să fie modificate în viitor astfel ca aceste derapaje ale Curții Constituționale să nu mai poată fi permise. Și da, va trebui să existe și o formă de tragere la răspundere a Curții Constituționale pentru acele decizii care depășesc cadrul constituțional al competențelor Curții. Este inadmisibil ca judecătorii Curții să ia orice decizie vor ei fără să existe o formă de control cetățenesc! Actuala Curte a devenit stat în stat!
Cum să nu ne punem întrebări grele din moment ce actualul ministru al justiției, Tudorel Toader este „campionul” sesizărilor CCR, direct sau indirect, pentru a forța introducerea controlului justiției de către puterea politică! Ultima „bombă” a scris-o Tudorel Toader pe pagina lui de Facebook și a fost preluată de presă:
„A nu se confunda independenţa procurorilor în instrumentarea cauzelor/constând în administrarea probatoriului, adoptarea soluţiilor legale/, cu faptul că aceştia îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, referitoare la administrarea justiţiei sau promovarea politicii penale!”Nici mai mult și nici mai puțin, Tudorel Toader își revendică poziția de „conducător al justiției”, pentru că „justiție”, potrivit dicționarului român, înseamnă, sub aspect organizatoric, „1. Totalitatea organelor de jurisdicție dintr-un stat; ansamblul legilor și al instanțelor judecătorești; sistemul de funcționare a acestor instanțe.” Potrivit părerii lui Tudorel Toader el le administrează sau conduce, acesta fiind sensul. El, un ministru al unui guvern politic sau chiar membru al unui partid politic sau susținut de un partid politic. Nu îți trebuie mult să îți dai seama că aceasta înseamnă, de fapt, controlul politic asupra justiției!
Noi, cei care nu suntem de acord cu această viziune politică a partidelor care exercită puterea astăzi, PSD-ALDE-UDMR, dorim ca partidele din opoziție care au observat aceste derapaje grave de la regulile democrației în România să se implice și să ne garanteze că după ce vor ajunge la putere vor desfășura acele acțiuni pentru ca independența, de facto, a justiției să fie asigurată. Atât prin prevederi constituționale clare, neinterpretabile, cât și prin legile care vor transpune în norme principiile Constituției.
Concluziile Comisiei de la Veneția nu vor recredibiliza și nici nu vor relegitima Curtea Constituțională a României. Ele vor fi folosite de CCR și de partidele politice de la putere pentru a arăta că li se dă dreptate însă noi, beneficiarii Constituției, trebuie să ne apărăm independența. Iar Independența Justiției este parte a independenței noastre. Justiția este singura care ne poate apăra împotriva abuzurilor comise de puterile statului - legislativă, executivă și judecătorească! Inclusiv de instituțiile care compun „autoritatea judecătorească”! Nu mai spun de executiv! Guvernul României care devine pe zi ce trece campionul abuzurilor comise asupra populației.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu