Între prevederea de lege și DEX există mici diferențe, dar cu impact. În definiția din DEX nu apar revendicările cu caracter „profesional” dar apar cele cu caracter „politic” care sunt excluse prin norma imperativă a art. 190 alin. (2) din Legea nr. 62/2011 actualizată în 2018! Iar asta este important.
Dacă prietenii ar fi folosit DEX, ultima actualizare cunoscută (2009) nu ar fi o problemă. DEX-ul este în casa oamenilor dar ei nu, au folosit un alt dicționar, foarte puțin folosit și care este al Academiei Române, Institutul de Lingvistică, actualizat prin 2010 dar care nu este în concordanță cu legea.
GRÉVĂ, greve, s. f. Încetare voluntară și colectivă a lucrului de către salariați pentru a obține satisfacerea unor revendicări (economice, sociale, politice). ◊ Greva foamei = refuzul de a mânca în semn de protest. – Din fr. grève. Sursa: DEX 2009
grevă sf [At: DA / Pl: ~ve / E: fr grève] 1 Încetare organizată a activității într-una sau mai multe întreprinderi, instituții etc., cu scopul de a determina pe patroni sau guvernul, autoritățile să satisfacă unele revendicări (economice, politice etc.). 2 (Îs) ~va foamei Refuzul de a mânca, folosit de cineva în semn de protest. 3 (Îs) ~ japoneză Grevă (1) în care angajații continuă lucrul, dar poartă banderole sau alte însemne care atenționează conducătorii că există un conflict de muncă. Sursa: Mic dicționar academic ed II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică
Dreptul Muncii
Reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.
LEGEA 62/2011, Actualizata 2018, a dialogului socialSuntem în fața unei probleme. Judecătorii nu au dreptul să facă grevă. Militarii la fel. Polițiștii, la fel. Diferite categorii profesionale pot face grevă însă în anumite condiții strict stabilite de lege. Dicționarul limbii române ar trebui să fie actualizat după fiecare intervenție a legii asupra unei definiții. Altfel, în mintea oamenilor se naște confuzia. Iar oamenii pot ajunge, convinși de dreptatea lor în fața unei instanțe de judecată unde află că definiția din DEX sau din altă sursă academică nu este aceeași cu definiția dată de lege acțiunii sau fenomenului. Iar judecătorii sau procurorii nu au cum ieși din cadrul dat de lege. Așa că procesul se va judeca în ipotezele prevăzute de lege, după definiția dată de lege, cu precizările prevăzute în lege privind modul de acțiune etc.
Articolul 190
(1) Greva poate fi declarata numai pentru interese cu caracter profesional, economic si social ale angajatilor.
(2) Greva nu poate urmari realizarea unor scopuri politice.
Judecătorul are dreptate. Protestul magistraților nu poate fi declarat, de nimeni, ca fiind o grevă! Obiectivul protestului îl constituie încălcarea de către executiv (Guvernul) a prevederilor constituționale privind independența justiției. Prin OUG-uri, concepute de Tudorel Toader, magistrații procurori devin subordonații ministrului justiției și sub aspectul laturii profesionale, nu doar sub aspectul organizării și funcționării unităților de parchet. Iar Tudorel Toader a mers chiar și mai departe. Neavând cum intra în organizarea judecătorilor a conceput niște reglementări care fac posibilă intervenția ministrului și în cariera profesională a judecătorilor. Și nu doar asta este o problemă (pe care perversul Tudorel Toader spune că o rezolvă prin abrogarea unui articol din OUG 7/2019). Judecătorii au deslușit mai multe „chichițe” care le afectează activitatea. Să fim cinstiți! Dacă activitatea procurorilor este afectată (cum se dorește de actuala putere PSD-ALDE), munca judecătorilor va fi afectată. Dacă dosarele duse de procurori în fața instanțelor de judecată competente sunt slabe, judecătorii vor face o muncă suplimentară care cere mult timp iar celeritatea actului de justiție va fi prima afectată ca să nu mai spun că și dreptatea va fi rău ciuntită.
Ce ar fi stimați prieteni să dați Cezarului ce este al Cezarului?! Ranchiuna poate fi prietenă cu gargara (cu pioneze, evident) dar nu va fi prietenă cu adevărul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu