Tragedia de la „Colectiv” a declanșat aproape cea mai mare criză de la Revoluția din 1989 încoace. Poate fi asociată ca amploare mineriadelor. Cu marea diferență că mineriadele au avut loc pentru a păstra un sistem, sistem care nu s-a reformat deplin și a făcut posibilă tragedia de la „Colectiv” iar acum avem o revoltă împotriva sistemul nereformat devenit nociv. Nu sistemul sanitar este „buba”, ci întreg sistemul autorității publice. Cauza tragediei la care ne raportăm este modul de funcționare al sistemul autorității publice. Nu degeaba procurorii au identificat acte de corupție sau asimilate actelor de corupție când au cerut arestarea preventivă (și au obținut-o) a lui Cristian Popescu Piedone, primarul demisionar al Sectorului 4 și a funcționarelor care l-au asistat în comiterea faptelor penale.
Indiferent de modul în care presa tratează problema crizei, indiferent de numărul celor care vor să fie băgați în seamă, scena politică are doi mari actori. Președintele Iohannis care vrea reformarea sistemului, chiar sub presiunea forței și Liviu Dragnea, Președintele PSD, care are sarcina de a apăra sistemul. Dragnea nu are altceva ce face. Nu poate. Întreg partidul pe care îl conduce s-a format și a funcționat având structura sistemului corupt pe care azi îl neagă majoritatea românilor. Liderii centrali și locali ai PSD sunt șefii unităților administrative de putere publică. Au fost și vor să fie și în continuare „abonați” la aceste funcții de conducere, de decizie administrativă. Ba unii au încercat să instituie linii succesorale asupra unor teritorii administrative. Părinții și-au adus copii în politică pentru a le succede în funcțiile publice pe care le-au cucerit. Exemple avem. Cu duiumul. Traian Băsescu cu EBA a lui, Gabriel Oprea cu fiul lui, președinți de consilii județene cu odraslele lor, Mazăre cu fratele lui etc. Sunt exemple. Pe unele nu le știu, le știu alții.
Deocamdată suntem încă în faza înjurăturilor de mamă și amenințărilor. Actorii sunt mulți. Cei mai vizibili sunt structurile media însă nu trebuie să uităm ONG-urile care sunt legate, ombilical, de anumite partide politice. Nu trebuie să ne mire alianțele formate ad-hoc. Așa-zisul mare dușman al PSD, Traian Băsescu și MP-ul lui, la care adăugăm fără nici o greșeală presa care îl deservește (EvZ, B1Tv, Nașul Tv etc.) atacă cot la cot cu pesediștii. Îl atacă, punctual, pe Klaus Iohannis. Prin ricoșeu și pe liderii PNL, Alina Gorghiu și Vasile Blaga. Le este teamă. Reforma sistemului îi scoate în afara spațiului cunoscut, îi duce către alt spațiu decizional unde nu au cunoștințele, nu au alianțele necesare. Îi duce către un spațiu concurențial unde nu știu să lucreze. Au fost obișnuiți cu alianțele obscure pe bază de servicii și contraservicii finanțate de la bugetul de stat.
Cei mai înjurați sunt Klaus Iohannis, văzut ca marele pericol, Alina Gorghiu și Vasile Blaga văzuți ca „locotenenți” ai lui Iohannis, Cătălin Predoiu văzut ca viitorul premier care ar pune în operă „cerințele” lui Iohannis. Au apărut injurii serioase și la adresa lui Gabriel Oprea, în afara celor cauzate de abuzurile acestuia la conducerea unor ministere (MApN și MAI), mai ales după ce Oprea a anunțat public că UNPR va urma decizia Președintelui Iohannis pentru rezolvarea crizei. Toți, dar absolut toți, de la pesediști la aldiști și până la mepiștii lui Băsescu au sărit în sus ca arși. Trădare ! Numai că Oprea și ai lui știu că salvarea lor este tocmai predarea în fața învingătorului potențial cel mai bine plasat. Nu mai spun de udemeriști.
Înclin să cred că Piața Universității a fost deja „confiscată” de „oștile” pesediste, aldiste și băsiste. Ba chiar și uneperiste. Nu strică, la o adică, să spună că și ei au fost acolo. Și-au împărțit-o frățește. Au un interes comun. „Jos Iohannis !”, „Iohannis demisia !” etc. Televiziunile aservite scot în evidență, cu obstinație, aceste mesaje. Populația privitoare, dependentă de emisiunile acestor televiziuni a preluat deja mesajele agresive formulate de „ideologii” partidelor și promovate de jurnaliști (cu atributele pe care le merită, nu le mai înșir). Înclin să cred că aceste oști, locale de astă dată, încep să ocupe teritoriul principalelor localități din țară.
Mă „mâncă deștele” să scriu o comparație. Cu ani în urmă, PSD a adus minerii să apere sistemul. Împotriva protestatarilor din Piața Universității. Sistemul „a fost apărat”, cu multă „greutate” iar apoi au plantat flori pe bulevarde. Nu mai sunt mineri la dispoziție așa că „sistemul” a apelat la membrii de partid și susținătorii plus mercenari. Mai peste tot sunt mercenari. Cine plătește are de la protestatari la bătăuși și chiar huligani. În funcție de nevoi. Televiziunile îi țin la curent cu „crimele” săvârșite de Iohannis și, mai ales, cu ce are de gând să facă Iohannis. Bine, chiar dacă Iohannis tace, televiziunile cu reporterii lor din categoria „superman” știu totul. Inclusiv ce urmează să gândească Iohannis peste trei zile. Ce naiba !
La fel ca în campania de anul trecut de la prezidențiale s-a trecut la defăimare agresivă. Klaus Iohannis nu este iertat. Soția acestuia este făcută „albie de porci” de tot felul de specialiști și specialiste. Dacă a făcut, de ca a făcut, dacă nu a făcut, de ce nu a făcut. De ce respiră, de ce se îmbracă, de ce nu se îmbracă, de ce vorbește, de ce nu vorbește etc. Doar cei de la România Tv, Antena 3, B1Tv și alte posturi Tv ne pot explica de ce. Ce îi mână în luptă.
Toate aceste acțiuni vor avea un singur rezultat previzibil. Dezbinarea societății. De la stimularea ostilității față de liderii informași sau formali se va ajunge la ostilitate între persoane fizice. Întâi verbală și mai apoi fizică. Ca persoană care scrie comentarii văd și simt acest lucru. Am mai pățit asta în 2013 și 2014. Când am pierdut prietenia unor foști colegi de liceu apărători aprigi ai PSD.
Am auzit și o părere corectă, a unui profesor de PR. Mulțimea personalizează actul politic. Este o catastrofă. Persoana politică la care se raportează nu poate reprezenta politica. Un om nu poate fi „o știință”, „o metodă”, „o procedură” despre guvernare. Un om poate fi cel mult un lider al unui grup care are o anumită orientare politică. Și atât. Astăzi avem pe „eroul Ponta” dat jos pe nedrept de persoane rău-voitoare, îl avem pe „marele erou Traian Băsescu” care s-a luptat (până a fost învins !) cu sistemul corupt (sistem pe care îl apără acum !). Și mai sunt, la nivele mai mici.
Trebuie să remarc că în tot acest zbucium, Președintele Iohannis tace cu măsură, face doar acte strict legate de atributele constituționale, vorbește foarte, dar foarte scurt și punctual. Trebuie să remarc că liderii PNL care îl susțin nu practică „războiul de pârjolire” practicat de PSD sau anumite grupuri din PSD și aliații acestora. Acest comportament a mai fost folosit la alegerile prezidențiale. A fost bun. Se cuvine a nu renunța la el. Face parte din conceptul „altfel de politică”.
Zilele ce urmează vor fi foarte tensionate. Populația se încarcă negativ. Am văzut cum au apărut susținători ai PSD dar și de la aliații lor care îi înjură și blestemă pe cei care au murit în cumplita tragedie de la „Colectiv” și pe cei care sunt sub sabia morții prin spitale. Acești indivizi (primitivi, spun eu), îi văd ca vinovați pe cei care sunt victime ale incompetenței politicienilor pe care îi susțin. Acest tip de comportament am mai văzut însă acum este mult accentuat.
Înclin să cred că „tăcerea” Președintelui Klaus Iohannis are un scop. Să scoată la lumină cât mai mult din mizeria umană și politică ascunsă „sub preș” până acum. Asta înseamnă că este hotărât să impună o altă paradigmă în modul de a face politică. Înseamnă că vrea să termine ce au început tinerii anului 1990 în Piața Universității. Trecerea României la statul de drept, cel real nu cel imaginar, cel construit cu multă migală de Ion Iliescu și acoliții lui din PSD.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu