Clarificări ale pozițiilor PNL. Interviu cu președintele Ludovic Orban (III)

Să continuăm. Relația PNL cu președintele Klaus Iohannis, cu Dacian Cioloș, poziția față de Curtea Constituțională.

„E.I. - Care e relatia presedintelui PNL cu presedintele Romaniei?

Președintele Ludovic Orban - O relatie normala. Avem consultari periodice. Ne coordonam pe anumite teme, de altfel, noi, ca si partid, am sustinut candidatura domnului Iohannis si ne-am angajat sa atingem anumite obiective comune.

Sigur ca pe orice tema importanta care apare pe agenda publica, exista consultari, dar in mod evident presedintele Iohannis e un presedinte constitutional, care actioneaza in litera si in spiritul legii fundamentale si care isi foloseste atributiile pentru a-si indeplini principalele obiective pe care si le-a asumat, imbunatatirea imaginii Romaniei in lume, intarirea parteneriatelor la nivel international, incurajarea dezvoltarii economice prin investitii si multe alte lucruri.

E.I. - Exista anumite semnale sau mesaje din partea presedintelui, cum ca accepta schimbarile actuale din interiorul PNL, ma refer la sfarsitul unificarii partidului, la noua strategie de actiune si de comunicare?

Președintele Ludovic Orban - Domnul Iohannis este cel care a realizat fuziunea dintre PDL si PNL si a fost, este si va fi un sustinator al integrarii depline a tuturor membrilor in noul PNL.

E.I. - Aveti incredere in Curtea Constitutionala?

Președintele Ludovic Orban - Aici chiar discutam in partid de o revizuire a legii de organizare si functionare a CCR. Trebuie cumva ca mecanismul asta de numire politica a judecatorilor sa inceteze pentru ca poate sa dea nastere la aberatii.

Astazi, se spune despre CCR ca a ajuns o a treia camera a Parlamentului sau ca se incearca transformarea CCR intr-o alta Inalta Curte de Casatie si Justitie sau o curte superioara acesteia.

Am vazut chestii aberante cum e invocarea conflictului intre puterile statului ca sa nu mai fie pedepsit cineva care adopta o hotarare de guvern ilegala. Asta e de noaptea mintii. Asta inseamna imunitate deplina pentru orice membru al Guvernului, o imunitate care sa fie activa indiferent de cate ilegalitati si cate infractiuni ar face. Este inacceptabil, este de o absurditate fara margini.

Nu stiu cine a putut sa sugereze un astfel de demers si am convingerea ca, oricat ar incerca si oricat s-ar pune presiune, CCR nu va accepta vreodata sa dea o decizie care sa ofere satisfactie PSD si ALDE in aceasta problema.

E.I. - Credeti ca aceasta sesizare a lui Tariceanu nu-si va gasi raspuns la CCR?

Președintele Ludovic Orban - Am convingerea. Nu se poate da o motivatie pentru o astfel de cerere. Incerci sa determini CCR sa decida o absurditate, un lucru care e profund anormal, care nu are nicio legatura cu statul de drept.

E.I. - Mai colaborati cu Dacian Ciolos?

Președintele Ludovic Orban - Foarte multi dintre cei care sunt inscrisi in Platforma 100 a lui Dacian Ciolos sunt si membri PNL. Relatia dintre Dacian Ciolos si PNL este una apropiata si s-a consolidat de-a lungul timpului. Sa nu uitam ca Dacian Ciolos a fost sprijinit de partidul nostru. Dar, acum, nu depinde de noi ce va face Dacian Ciolos in viitor”.

Dubii? Nu ar exista un motiv pentru dubii. De fapt, dacă citim tot interviul dat de președintele Ludovic Orban și declarația de presă a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, vom observa, fără mare greutate, că ideile sunt aceleași. Pentru că și președintele Iohannis și PNL sunt actorii programului politic cu care președintele Iohannis a câștigat alegerile. De aici și garanția că echipa Iohannis-PNL va merge mai departe împreună.

Clarificări ale pozițiilor PNL. Interviu cu președintele Ludovic Orban (II)

Hai să continui cu interviul luat de Emilian Isăilă de la Ziare.com.

Despre PNL în interiorul său și acțiunile sale. Clarificările sunt necesare pentru a nu mai apela la speculații politicianiste.

„E.I. - De ce credeti ca opinia publica percepe Opozitia ca fiind pasiva in raport cu deciziile coalitiei de guvernare?

Președintele Ludovic Orban - Cred ca marea problema e ca vocea noastra nu se aude, dar am fost primii care au adus in atentia opiniei publice modificarile facute la programul de guvernare. Am criticat si am luat pozitie impotriva impozitului pe cifra de afaceri, impozitul pe gospodarii sau taxa de solidaritate.

PNL a reactionat dur fata de propunerile de modificare facute de ministrul Toader la Legile Justitiei, am reusit sa blocam tentativa de subordonare politica a radioului. Am depus motiune de cenzura impotriva principalilor ministri, motiuni care au reprezentat o radiografie si ne-am mobilizat pentru sustinerea lor.

In Senat a fost respins acel proiect contradictoriu de pus de doi senatori PNL referitor la functionarii publici care prevedea ca acestia sa nu mai fie suspendati din activitate in cazul in care incalca legea. Proiectul a fost depus in ianuarie, inainte de a se face ordine in ceea ce priveste activitatea PNL. Cei doi colegi ai nostri nu au mai votat in favoarea acestui proiect, au respectat decizia Biroului Executiv al partidului si, tocmai, datorita intoarcerii votului senatorilor PNL, proiectul a fost respins.

Am reusit sa blocam in Parlament propunerea Guvernului pe Split TVA si sa aducem o modificare substantiala, am incercat sa blocam si supraacciza la carburanti, dar acolo PSD a folosit un subrefugiu ca sa o trimita inapoi la comisia parlamentara unde s-au mobilizat si au votat-o.

E.I. - Ce strategie are PNL pe zona Legilor Justitiei? Exista vreo sansa ca aceste modificari sa nu se faca si cum lucrati in aceasta directie?

Președintele Ludovic Orban - Cu siguranta vom vota impotriva, cu siguranta vom avea manifestari publice, inclusiv vom iesi in strada, daca va fi nevoie, sa protestam impotriva adoptarii acestor modificari care pun Justitia in serviciul PSD.

E.I. - Sunteti decisi sa mergeti pana la capat?

Președintele Ludovic Orban - Cu siguranta vom ataca la CCR toate acele prevederi care consideram ca exced cadrul constitutional. Vom atrage atentia oricarui partener intern sau international de acest posibil derapaj in domeniul Justitiei. Cunoasteti ca Uniunea European dispune de MCV, acel mecanism de monitorizare a functionarii sistemului de justitie, exista o atentie foarte mare din partea institutiilor europene pentru mentinerea unei justitii independente si mentinerea unui dispozitiv de lupta impotriva coruptiei, care sa nu poata fi stopat de interventia sistemului politic.

E.I. - Chiar sunteti dispusi sa mergeti pana acolo incat sa mobilizati partidul pentru un protest masiv de strada?

Președintele Ludovic Orban - Da!

E.I. - Exista vreo strategie de colaborare in Parlament pentru a stopa modificarile propuse de PSD la Legile Justitiei?

Președintele Ludovic Orban - Cu USR colaboram in mod natural pe toate temele importante.

E.I. - Pe aceasta axa de colaborare, puteti sa atrageti parlamentari si de la alte formatiuni cu care sa reusiti sa faceti fata asaltului PSD-ALDE?

Președintele Ludovic Orban - Incercam si am si avut discutii inclusiv pe tema Legilor Justitiei. Exista parlamentari cu care am vorbit atat eu, cat si multi colegi de-ai nostri din zona majoritatii care probabil nu vor sustine repolitizarea Justitiei, subordonarea politica a parchetelor si a Inspectiei Judiciare si, in general, a tuturor structurilor care tin de functionarea independenta a Justitiei.

E.I. - Spuneti-mi cum se raporteaza PNL la coruptie? De ce credeti ca e nevoie de eradicarea coruptiei la nivelul societatii si ce impact are o astfel de pozitionare asupra PNL?

Președintele Ludovic Orban - Nu exista niciun dubiu in ce priveste nevoia de eradicare a coruptiei. De la alegerea lui Klaus Iohannis ca presedinte al Romaniei, PNL a avut cateva coordonate clare pe care le-a respectat si pe care le-a urmat. Am sustinut in Parlament orice cerere a reprezentantilor Justitiei si am votat la vedere toate cererile formulate de DNA, cum a fost si in cazul Rovanei Plumb, dar si in cazul ministrului Viorel Ilie, ca sa dau exemplu doar ultimele cereri.

Acest lucru e demonstrabil, se vede in toate voturile pe care le-am exercitat. Sigur ca, din pacate, n-am reusit, fiind in minoritate, sa-i determinam pe cei din majoritatea PSD-ALDE, sa-i oprim sa nu faca zid in fata DNA pentru colegii lor de partid.

De asemenea, am avut o atitudine constant de non-interferenta de la nivelul politic in activitatea puterii judecatoresti si in activitatea institutiilor care sunt implicate in lupta impotriva coruptiei. Sa nu uitam ca demnitarii nostri, indiferent pe unde au fost, cea mai parte a lor a considerat transparenta ca fiind fundamentala, controlul public al modului de cheltuire a banilor din buget ca un mod normal si firesc de functinare a institutiilor publice.

Nu am incercat niciodata sa oprim vreo ancheta si, in general, ca si partid, nu am pus presiune politica asupra Justitiei, asa cum fac altii de foarte multe ori. Nu in ultimul rand, am aplicat codul de integritate pe care il avem ca baza a functionarii noastre, un lucru care ne-a dus de multe ori la pierderea de voturi, pentru ca am renuntat la foarte multi primari, care nu au mai putut candida din partea PNL, pentru ca nu indeplineau criteriile de integritate.

Oameni importanti din PNL, in momentul in care impotriva lor a inceput urmarirea penala sau au fost trimisi in judecata, nu au mai candidat pentru functii publice. In cazul meu si in cazul domnului Blaga, noi ne-am retras din toate functiile politice de conducere ale partidului. Este vorba de o conduita care a fost o constanta in activitatea PNL dupa 2014, dar si inainte de 2014, sa nu uitam de legea amnistiei si gratierii, adoptarea ei a fost blocata de PNL, desi in perioada respectiva, PNL era in alianta cu PSD.

Pozitionarea grupurilor parlamentare impotriva acestui act normativ a determinat PSD sa nu-l mai introduca pe ordinea de zi, iar dupa alegerea domnului Iohannis ca presedinte al Romaniei, proiectul de lege a fost respins in Parlament.

E.I. - Aveti o problema in judetul Olt, acolo a fost numita presedinte interimar al organizatiei o persoana care are probleme cu Justitia. A fost trimisa in judecata de DIICOT, cum comentati aceasta situatie?

Președintele Ludovic Orban - Nu cunosc subiectul. Singurul lucru pe care l-am discutat la nivelul Biroului Executiv legat de Olt este stabilirea datei alegerilor, conform statutului, dar mai ales a unei motiuni care a fost adoptata de Congres, am decis ca nu vom mai mentine interimate lungi, mentinute artificial de la centru.

Imediat ce se vacanteaza un post, organizam alegeri. Am stabilit data alegerilor din judetul Olt pentru 17 noiembrie. In mod evident, pot sa candideze doar cei care indeplinesc conditiile de integritate prevazute in regulamentul partidului.

E.I. - Acest interimat iese din zona de reglementari noi adoptate de PNL?

Președintele Ludovic Orban - Nici nu m-a interesat povestea cu interimatul. Pe mine ma intereseaza ca alegerile sa fie corecte. Sa fie lasati membrii PNL sa-si exprime liber preferinta pentru liderul pe care-l considera cel mai potrivit. Nu voi interveni in derularea alegerilor.

E.I. - Cum comentati achitarea domnului Vasile Blaga, acuzat de fapte de coruptie, in prima instanta?

Președintele Ludovic Orban - Este o decizie pe care o respect si de care am luat act, iar in masura in care, ca si in cazul meu, va fi mentinuta si de instanta de apel, se va demonstra ca, desi Vasile Blaga si-a declarat public nevinovatia, el a acceptat sa se retraga din functia de co-presedinte, nu a candidat la alegerile parlamentare si a facut un pas inapoi.

In cazul in care decizia va fi definitiva, poate sa reintre in viata politica, asa cum este normal.

E.I. - Ce rol va avea in PNL in perioada urmatoare?

Președintele Ludovic Orban - Conform statutului, ca fost presedinte al PNL, e membru cu drept de vot in Biroul Executiv.

E.I. - Cei din fostul PDL si-au gasit locul in actualul PNL?

Președintele Ludovic Orban - Cred ca marea majoritate. Acesta e partidul nostru, nu e partidul fostului PNL sau partidul fostului PDL, e al nostru. Fiecare membru al partidului are aceleasi drepturi, are aceleasi obligatii, poate sa realizeze o cariera politica bazata pe merit, pe implicare si pe rezultate.

In ce ma priveste pe mine, nu fac nicio discriminare intre membrii PNL si caut sa judec obiectiv activitatea fiecaruia”.

Clar. Chiar foarte clar.

Clarificări ale pozițiilor PNL. Interviu cu președintele Ludovic Orban (I)

Foarte bun interviul luat de Emilian Isăilă de la Ziare.com președintelui Ludovic Orban.

Îl voi despărți pe „bucățele”, chiar dacă vor fi unele mai mari iar altele mai mici, to bucățele vor fi.

Pentru început, eterna poveste a USL și relațiile cu PSD. Istoricul este destul de bogat și de actual. Iar în PNL există actori politici care, într-o echipă sau alta, au fost în relație cu PSD pentru că partidele din care au făcut parte au fost în alianță cu PSD. Nu trebuie omiși membri ai PNL care au un istoric politic în PSD. Problema este complicată și există chiar unele ieșiri, personale, care ridică semne de întrebare, mai ales pentru cei care nu vor să aprofundeze informația care le provoacă nemulțumire.

Pe lângă relația cu PSD voi pune și problema celebrelor Comisii speciale pe care PSD și ALDE le înființează în Parlament pentru a distrage atenția publicului de la problemele cu adevărat importante. Actele guvernării, legile pe care parlamentarii PSD și ALDE încearcă să le impună pentru destabilizarea țării și subordonarea justiției etc.

„E.I. - Ce forta si ce influenta mai are fostul USL in actualul PNL?

Președintele Ludovic Orban -Acum, partidul lupta om la om cu PSD. Avem o strategie. Este o strategie foarte clara de lupta impotriva PSD. Practic, sunt cateva fenomene cu care nu ai cum sa fii de acord. Masurile pe care PSD vrea sa le impuna pun in stare de asediu intreg mediul de afaceri si pe orice om care traieste pe propriile picioare.

Aceste masuri risca sa afecteze dezvoltarea economica a Romaniei pe termen mediu si lung, duc la politizarea administratiei si captureaza, usor, usor, toate institutiile statului prin numirea de politruci la conducere. Noi ne luptam cu toate fortele ca acest parcurs sa nu devina realitate.

E.I. - De cand considerati ca ati inceput sa obtineti si rezultate in lupta cu PSD?

Președintele Ludovic Orban - De cand partidul s-a mobilizat. Suntem foarte activi in ce priveste expunerea punctelor noastre de vedere. Incercam sa convingem cat mai multa lume ca anumite masuri pot genera efecte nefavorabile in societate si in economie.

E.I. - Ce parere aveti despre opozitia pe care o face consilierul PNL Ciprian Ciucu la Primaria Capitalei?

Președintele Ludovic Orban - Sunt intr-o comunicare permanenta cu el, ne consultam, are sprijin direct din partea partidului. Au format o echipa destul de activa acolo, Ciprian Ciucu, Catalin Diaconescu si Stelian Buzduveanu, care sunt practic intr-o permanenta in ofensiva si care cauta sa dezvaluie toate dedesubturile.

De altfel, le-am si spus tuturor colegilor, in special colegilor de la Bucuresti, ca nu voi mai tolera nicio intelegere pe sub masa cu PSD si cine va mai face astfel de intelegeri isi va pierde functia.

E.I - Dar, totusi, exista perceptia ca la nivel de Capitala este un anumit tip de blat cu Gabriela Firea, primarul Bucurestiului?

Președintele Ludovic Orban - N-a existat niciodata un blat, dar, probabil, au existat intelegeri in perioada de tranzitie in care nu exista o conducere legitima, probabil au mai fost discutii.


Cel putin de la alegerea mea ca presedinte PNL in Consiliul General al Capitalei a inceput o lupta foarte serioasa din partea consilierilor PNL contra debandadei care exista in administratia locala, contra tuturor inventiilor institutionale care de fapt nu sunt menite sa imbunatateasca viata bucurestenilor, sa rezolve problemele lor, ci sunt menite sa sifoneze banul public, sa permita unei armate de ocupatie care e venita din zona lui Pandele sa puna mana pe toate resursele si pe toate activele Bucurestiului.

E.I. - Spuneti ca, in acest moment, la nivelul administratiei locale nu mai exista niciun tip de intelegere cu PSD?

Președintele Ludovic Orban - Din activitatea consilierilor judeteni si a grupurilor de consilieri municipali, in special, suntem in Opozitie, iar activitatea s-a imbunatatit. Au inceput sa fie din ce in ce mai prezenti, sa pregateasca sedintele, sa aiba o pozitie coerenta, sa se opuna la toate propunerile formulate de diriguitorii majoritatii si sa aiba propriile proiecte.

O sa introduc oficial ca instrument de evaluare a activitatii filialelor un plan de actiune trimestriala prin care se vor urmari obiective simple, cuantificabile, in urma carora vom putea sa evaluam prestatia conducerilor judetene.

E.I. - Care e opinia dumneavoastra despre seria de comisii de ancheta infiintate de PSD-ALDE in Parlament?

Președintele Ludovic Orban - Masini de facut fum! Sunt niste comisii de ancheta care n-au ce sa ancheteze. Comisia asta cu alegerile din 2009 n-are ce sa ancheteze. Mi se pare o stupizenie. Daca avea cineva ceva de contestat, trebuia s-o faca la momentul 2009.

E pur si simplu o comisie in care sunt adusi niste oameni pe care vrei sa-i pui intr-o lumina defavorabila. Se reincalzeste o ciorba care demult nu mai are nicio vitamina in ea, total inutila. Masina de facut fum in sensul ca genereaza teme false prin care PSD isi ascunde marile nerealizari.

La fel e si comisia de ancheta ANRE, care este un organism independent, un organism care functioneaza, unul care a fost apreciat la nivelul institutiilor similare de la nivel european si care a introdus reglementari in ceea ce priveste organizarea pietei in domeniul energiei, gazului si electricitatii.

Pai, ar trebui facuta comisie de ancheta prin care sa cercetam toate golaniile facute de PSD la Ministerul Energiei. Scopul acestei comisii de ancheta are doua obiective urmarite de PSD - unul prin care incearca sa paseze raspunderea pentru cresterile de preturi la energie electrica si la gaz, care afecteaza populatia, in spinarea ANRE.

Sa nu-si asume partidul, pentru ca reprezentantii acestuia sunt singurii vinovati pentru ceea ce s-a intamplat pe aceasta piata, iar al doilea obiectiv urmarit, unul pe care-l stie mai putina lume, este acela de a readuce anumite atributii pe care le are astazi ANRE sub controlul Ministerului Energiei. Practic, generarea unui control politic asupra pietei energiei.

De altfel, exista un proiect de ordonanta care este pregatit in Ministerul Energiei si care urmeaza sa fie lansat in dezbatere publica, dupa ce PSD isi face numarul cu pseudo-comisia de ancheta.

Comisia de ancheta a SIPA, nu inteleg care-i scopul ei. In principu, n-am fost adversarul unor comisii, dar le faci cand ai ceva de cercetat, cand sunt elemente de anchetat. De exemplu, Comisia SRI. Am luat decizia sa atacam la CCR modificarea regulamentului de organizarea si functionare a Comisiei SRI, pentru ca este inacceptabil ca o hotarare a Parlamentului sa genereze obligatii pentru fiecare cetatean al Romaniei.

E jenant sa fii obligat sa te prezinti la audieri, atunci cand esti chemat de prietenul interlopilor din Dolj (referire la Claudiu Manda, seful Comisiei SRI, numit de PSD - n.red.).

Nu putem fi de acord cu asta in veci. Aceasta comisie are rolul de a exercita un control civil asupra derularii activitatii Serviciului Roman de Informatii.

E.I. - Ce fac reprezentantii PNL din Comisia SRI?

Președintele Ludovic Orban - Au fost doua declaratii facute de Cezar Preda care a prezentat foarte clar punctul nostru de vedere. Ma intreb de ce trebuie sa se genereze o telenovela care nu are niciun scop, niciun fel de obiectiv.

Acum, cinstind vorbind, nu stiu ce s-a discutat in amanunt, unele discutii sunt secrete, dar in urma telenovelei si a prezentei unor personaje care vad ca acum se duc pe la toate comisiile din Parlament, cum e domnul Dragomir care spune povesti si care n-au adus nimic, niciun fel de element care sa fie public si sa fie aratat ca exista o disfunctionalitate sau ca trebuie indreptat un anumit lucru.

E.I. - De ce credeti ca reprezentantii comisiei alegerilor 2009 nu au rechemat-o pe doamna Codruta Kovesi dupa decizia CCR care vorbea de un anumit tip de colaborare institutionala?

Președintele Ludovic Orban - Nu stiu, nu ma intrebati pe mine, pentru ca nu fac parte dintre cei care conduc aceasta comisie. Daca vine doamna Kovesi, ce sa spuna? Alegerile au fost pierdute in 2009, oricate comisii s-ar face, din cauza prostiei lui Geoana.

Hai sa fim cinstiti, sa te duci la Vintu cu o seara inainte de dezbaterea finala, sa te duci la dezbatere cu Basescu complet nepregatit, sa nu poti sa-ti mobilizezi tot electoratul, astea sunt motivele.

Au fost pierdute din cauza greselilor strategice si tactice care au fost facute de candidatul Mircea Geoana. Si asta o spune un om care in turul doi nu l-a sprijinit pe Basescu. PNL l-a sprijinit in al doilea tur pe Geoana, dupa iesirea lui Crin Antonescu din competitie.

Si, noi, cei din PNL, am fost profund frustrati ca s-au pierdut alegerile, desi erau ca si castigate dupa rezultatele din primul tur.”

Să lăsăm istoria să fie istorie. Luăm datele, le punem în pagină, așa a fost, așa s-a interpretat la un moment dat o stare politică și aceea a fost măsura luată. Este inadmisibil să judeci după valorile de astăzi evenimentele trecute pentru că valorile se nasc ca urmare a vieții de astăzi, nu ca urmare a vieții de dinainte. De aceea, oamenii care au fost la un moment dat în PSD iar acum sunt în PNL trebuie considerați ca membri ai PNL. Excepțiile, cei care pleacă din PNL la ALDE sau la PSD, nu confirmă o regulă. Nu ar mai fi excepție. Cât privește unii membri ai PNL care la un moment dat fac jocurile PSD sau ALDE, trebuie considerați ca fiind intruși iar excluderea lor din PNL este o acțiune normală.

Cei care mai pomenesc de USL sau de alianța PDL-PSD pentru a lovi în PNL sunt fie PSD-iști, fie ALDE-iști, fie USR-iști, fie PMP-iști sau alte formațiuni politice (chipurile). Motivele sunt diferite. USR-iștii și PMP-iștii se consideră pe același culoar politic cu PNL, total eronat. Ei sunt pe culoare diferite de PNL, primii sunt anti-sistem (de fapt sunt anti-constituționali!), ceilalți sunt „băsiști”, adoratori ai unui „sfânt politic” căzut ca să nu spun „decăzut”. Ceilalți vor să atragă membri și simpatizanți ai PNL care au rămas cu gândul la demiterea lui Traian Băsescu. Pentru ei am o veste proastă. Cei din PSD și cei care au format ALDE au fost „păpușile” care au lucrat pe la spate pentru ca referendumul pentru demiterea lui Băsescu să nu aibă rezultatul dorit!

Președintele Klaus Iohannis cu privire la situația gravă a guvernării

Nu intervine prea des dar și când o face! Iar acum, prin declarația de presă, pune punctul pe „i”! Pe foarte multe „i”-uri! Guvernarea PSD-ALDE se comportă absolut haotic. Are, președintele Iohannis, cuvinte dure. Nația este în drum spre dezastru. Condusă de guvernarea PSD-ALDE.

13:00 | 02 noiembrie 2017

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut joi, 2 noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă.

Bună ziua!

Dacă vă amintiți, acum câteva luni de zile, când am investit acest guvern, am avut o solicitare simplă și clară. I-am rugat să termine cu această țopăială fiscal-bugetară. Dar nu s-a întâmplat chiar așa. Vreau să vă prezint câteva cifre și câteva evaluări, în legătură cu situația economică în care ne aflăm noi, românii, în care se află România.

România traversează o perioadă de creștere economică. În sine, este o veste foarte bună, creșterea economică record chiar în Uniunea Europeană. Dar această creștere, din păcate, are vulnerabilități care trebuie cunoscute.

Prima – creșterea se bazează pe consum, preponderent pe consum, și o astfel de creștere nu este în general văzută ca o creștere sustenabilă sau creștere de durată. Lipsește o parte esențială pentru a avea o creștere economică sănătoasă. Lipsește partea de investiții.

Lipsa investițiilor este un semnal foarte îngrijorător. Și nu vorbesc doar despre investițiile în economia privată, unde au scăzut. Față de anul trecut, investițiile au scăzut semnificativ. Bunăoară, investițiile străine au scăzut cu 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, vorbesc de semestrul întâi. Și mai îngrijorător, au scăzut nepermis de mult investițiile publice. Investițiile publice au un rol foarte important în echilibrarea economiei. Acestea au scăzut cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut - când vă amintiți că nici anul trecut nu au fost chiar grozave - și față de situația de anul trecut, care nu a fost chiar roză, au scăzut încă cu 20%.

A doua chestiune – veniturile fiscale. Suntem într-o situație foarte ciudată. Economia crește și veniturile fiscale scad. În loc să avem mai mulți bani la buget, fiindcă avem o economie în creștere, culmea, avem mai puțini bani la buget. Ca să vă dau doar un exemplu grăitor în acest sens – se știe că performanța încasării veniturilor fiscale se măsoară în procent din PIB, deci cât din PIB reușește statul să colecteze. În acest an, colectarea a ajuns, atenție, la un minim istoric, de 25 virgulă ceva la sută din PIB, față de cât ne-am propus acum câțiva ani, de 35%. Încă 35% ar fi puțin în comparație cu alte țări europene, dar 25% vă spun că este extrem, extrem de puțin și acest lucru trebuie să ne îngrijoreze pe toți.

Și, în fine, avem un adevărat paradox. Avem o creștere record a PIB-ului și tot o creștere record a datoriei. Guvernul se comportă aidoma unui om care câștigă în fiecare lună tot mai mult, dar pe măsură ce câștigă mai mult, împrumută mai mult de la bănci. Și lasă datoria în plata copiilor și în plata nepoților. Este un comportament contraproductiv și care în niciun caz nu trebuie să ne încurajeze să continuăm.

În privința cadrului fiscal-bugetar, există multiple preocupări, există multiple avertismente, există multiple discuții în spațiul public și există acțiuni foarte concrete ale sindicatelor.

Comisia Europeană, atenție, nu cum cineva a spus, la viteză, că cineva din Reprezentanță. Nu. Comisia Europeană a declanșat procedura de deviație semnificativă în privința deficitului bugetar.

Păi, ce înseamnă deviație semnificativă – adică, în privința comportamentului fiscal, am cam luat-o pe arătură, cum se spune popular. Am pierdut ceea ce se numește predictibilitate și sustenabilitate. Singurul lucru care totuși se mai poate prezice: că așa nu merge bine.

Această predictibilitate este vitală într-o economie sănătoasă, la fel cum sustenabilitatea este vitală. Sustenabilitatea, adică să avem politici publice și măsuri care permit o creștere în continuare și, în definitiv, care permit creșterea bunăstării populației.

Guvernul a anunțat un pachet de măsuri fiscale. Se pare că zilele acestea va intra în discuția Guvernului și, din acest motiv, fac declarația de astăzi, fiindcă acest pachet, după părerea mea, nu este clamata revoluție fiscală, ci cred că se va transforma într-o bulversare fiscală.

Se propune acolo trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și o reducere a impozitului pe venit. Așa, la prima vedere, pare un lucru interesant, dar o analiză mai aprofundată arată că aceste măsuri mai degrabă complică problemele decât să le rezolve.

De exemplu, coaliția de guvernare, coaliția PSD-ALDE, spune că transferă contribuțiile sociale la angajat, dar vine, pe de altă parte, cu acea nouă taxă, de solidaritate au numit-o sau ceva similar, de 2,25%, care rămâne la angajator. Păi, ori transferăm ori nu transferăm? Deci, în realitate, transferăm parțial.

Dar pentru oameni ce iese de aici? Problema care apare și întrebarea pe care și-o pune orice român: „Bun, mare bulversare mare. Trecem contribuțiile la angajat, rămâne ceva la angajator, scădem impozitul. Dar în buzunar ce rămâne?”.

Ei, culmea, nimic! Nimic nu se schimbă în buzunarul românului. Am făcut un calcul, folosind, sigur, datele comunicate public. Și ca să nu fiu acuzat că folosesc un exemplu de salariu foarte mic sau foarte mare, am făcut un calcul pe salariul mediu brut pe economie, care în momentul de față este 3.329 de lei - atenție, mediu brut.

Cineva care are acest salariu mediu brut câștigă net acum 2.335 de lei, deci atât primește românul care câștigă mediu brut pe economie.

Aplicăm măsurile propuse de Coaliția PSD-ALDE și implementate cu mult entuziasm, se pare, de Guvern. Facem un calcul și ce credeți că găsim, dacă pornim de la premisa că angajatorul este de bună credință și nu vrea să-i scadă venitul sau salariul angajatului?

Ei, iată că la un total cost al angajatorului care acum este de 4.086 de lei, și care rămâne 4.086 de lei, salariatul câștigă acum în plus fix 3 lei.

Deci marea revoluție fiscală făcută de PSD-ALDE aduce unui om care a câștigat sau care câștigă acum 2.335 de lei încă 3 lei în plus. Este caraghios. Nu că e rău că ar câștiga. Și eu îmi doresc să câștige oamenii mai mult, dar promisiunea PSD-ALDE că, prin transferarea CAS-ului, prin scăderea impozitului pe venit, ar crește salariul este pur și simplu falsă. Crește cu 0,1%, adică cu acei 3 lei, pentru salariul mediu brut. Crește cu un pic mai mult pentru salariul minim, fiindcă a fost modificat, nu din alte motive. Păi, dacă politica PSD-ALDE vizează sau are ca ultim argument creșterea salariilor, ele de ce nu cresc? De ce este nevoie de această mega-țopăială fiscal bugetară?

Mai mult și mai grav, acest calcul este în regulă și putem să spunem „bine că este și o creștere de 3 lei”, dar există îngrijorări în mediul economic, la sindicate, la români că, în realitate, există sectoare întregi unde salariile vor scădea în urma acestor măsuri. Și atunci, chiar putem să ne întrebăm cui folosește această țopăială fiscală. Românilor sigur nu.

În consecință, solicit coaliției aflate la guvernare, PSD și ALDE, să dea dovadă de responsabilitate și să renunțe la acest tip de politică fiscală care generează neîncredere, incertitudine și, în definitiv, nu ajută pe nimeni, Iar, în legătură cu măsurile economice propuse, recomand prudență la nivelul deciziei politice și guvernamentale, fiindcă nu îmi doresc și nimeni nu îți dorește o politică de azi pe mâine.

România are nevoie de o politică care rezolvă problemele nu astăzi și poimâine apar mai grave, ci are nevoie de o politică care rezolvă problemele românilor pentru un viitor previzibil, deci o politică sustenabilă, cum se spune în limbajul de specialitate. De aceea, avertizez la modul cel mai serios decidenții politici să aibă grijă și să judece clar, la rece, ca să nu bage România și pe români într-o aventură economică fiscală, cu final trist.

Dacă aveți întrebări, vă rog!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: O altă îngrijorare din spațiul public este cea referitoare la legile justiției, au fost depuse zilele trecute în Parlament. Printre altele, coaliția de la putere vrea ca ele să fie dezbătute în procedură de urgență. În ceea ce vă privește pe dumneavoastră, atribuțiile Președintelui de numire a procurorilor șefi sunt păstrate, dar cele de revocare eliminate. Cum vedeți aceste propuneri?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Dați-mi voie să mă refer la procedură, și, pe urmă, câteva chestiuni și despre fondul problemei. S-a reușit, în speță, și cu rezultate remarcabil de negative, a reușit ministrul Justiției să demonstreze că se poate și mai netransparent, și mai neclar, și mai incert decât până acum.

Niciodată nu am avut, până acum, o astfel de procedură viciată de legiferare: pachet de legi asumat de ministru, cerut avize, toate negative. Nu se lasă ministrul. Se duce, fără să aibă drept de inițiativă legislativă, în Parlament, își dă fizic proiectele din mână. Parlamentari din coaliție iau aceste proiecte și le prezintă ca și cum le-ar fi creat acasă și acum avem inițiativa parlamentară. Așa nu se legiferează.

Pe de altă parte, dacă ne uităm la conținut, cu siguranță, unele prevederi din aceste modificări ale legilor sunt bune, oportune și necesare. Mă gândesc aici la puneri de acord cu decizii ale Curții Constituționale, puneri de acord cu directive europene și așa mai departe. Însă, de la a corecta legislația, ceea ce în esență, ar fi fost un lucru bun, până la a o ciopârți, ceea ce se întâmplă, se pare, acum, este cale lungă și nu ar trebui să o parcurgem.

Jurnalist: Există și informații cu privire la o redefinire a abuzului în serviciu. Aveți îngrijorări legate de acest lucru?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aud tot felul de teorii în spațiul public și nu pot să nu spun că mă tem și aici de ciopârțiri ale legislației în vigoare. Mă gândesc, bunăoară, la acel mult-discutat și mult-vehiculat prag. Nu cred că trebuie să existe un prag valoric pentru a defini abuzul în serviciu. Un funcționar sau un demnitar poate să facă abuz în serviciu și contra intereselor publice și așa ceva este greu de cuantificat. Aici este nevoie de o discuție aprofundată și de bună-credință. Or, chiar această bună-credință este greu de găsit și greu de văzut în toată dezbaterea pe care o avem.

Jurnalist: În legăturile cu măsurile fiscale la care v-ați referit. O altă măsură anunțată de guvernanți este scăderea contribuției la Pilonul II de pensii, chiar dacă există o asigurare că nu se modifică suma. Care este poziția dumneavoastră în legătură cu această scădere a contribuției și cum i-ar putea afecta pe cei care contribuie în acest moment și speră la o pensie mai bună la bătrânețe?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu aș vrea să intru în detalii, însă dați-mi voie să vă reamintesc că, exact în seara când am învestit actualul Guvern, apăruse un scandal public fiindcă nou-propusul ministru de Finanțe nu a găsit un lucru mai bun de făcut decât să anunțe că vrea să desființeze Pilonul II de pensii. Nu cred că astfel vom îmbunătăți pensia românilor. Ceea ce se dorește va duce implicit la scăderea pensiei aferente Pilonului II și nu cred că este un lucru bun.

Jurnalist: Călin Popescu Tăriceanu a declarat că, în România, Parlamentul și Guvernul nu-și pot exercita puterea pe care în mod legitim o au și a făcut o paralelă cu Rusia, acolo unde Vladimir Putin și serviciile dețin controlul. Cum vedeți o astfel de declarație? Există forțe subterane care conduc România și nu lasă Parlamentul și Guvernul să-și facă treaba?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În România nu există nici forțe oculte, nici forțe subterane, și, cu certitudine, nu există în România un stat paralel. Să știți că o vreme am mai urmărit declarațiile domnului menționat de dumneavoastră, care a fost și Prim-ministru, a avut abordări câteodată interesant de urmărit. Dar, de la o vreme încoace, credeți-mă, nu mai urmăresc afirmațiile acestui domn, fiindcă au devenit din ce în ce mai ciudate. Câteodată se creează impresia că este puțin obsedat. Or, persoane puțin obsedate nu fac bine politicii. Și, culmea, aceste abordări foarte ciudate au apărut cu intensitate de când procurorii l-au deferit justiției pe acest domn.

Jurnalist: Domnule Președinte, acest avertisment pe care l-ați transmis astăzi, l-ați trimis și personal Premierului Tudose sau ministrului de Finanțe? Ați avut o discuție cu cineva din Guvern pe aceste teme?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am avut discuții pe aceste teme.

Jurnalist: Și, în urma acestor discuții, sunteți optimist că se va ține cont de avertismentul dumneavoastră?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În urma acestor discuții, fiecare a rămas cu părerea lui.

Jurnalist: Dacă îmi permiteți o revenire și la legile Justiției. Dacă acest pachet legislativ sau felul în care el este discutat și introdus în Parlament credeți că va avea efecte asupra României. Și mă refer, în principal, la obiectivul pe care vi l-ați asumat și dumneavoastră, de renunțare la Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Pentru mine, obiectivul principal este păstrarea independenței justiției și păstrarea eficienței și eficacității în sistemul de justiție. Ca să păstrăm aceste lucruri sau ca să îmbunătățim aceste lucruri, sigur, se poate discuta despre modificări ale legislației. În faza în care suntem acum, când nici nu mai știm cine a propus și ce a propus, nu aș face astfel de evaluări. Sper ca, din dezbaterea parlamentară, să reiasă proiecte de legi care într-adevăr fac bine justiției și nu fac rău independenței justiției.

Jurnalist: Domnule Președinte, ați venit cu un calcul în care ați arătat că trecerea aceasta a contribuțiilor de la angajator la angajat va duce la o mărire foarte mică de salariu. Cei de din Guvern au revenit, însă, și au spus că această măsură ar putea să aducă, însă, contribuții sociale la pensii mai mari pentru angajați. Cum vedeți această replică a lor? Aveți o analiză și pe această măsură?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: După evaluarea mea, aceste măsuri și calcule care s-au făcut sunt cârpeli.

Jurnalist: Veți merge în ședința de Guvern în care se va discuta această modificare a Codului Fiscal? Pentru că au fost reprezentanți ai sindicatelor care v-au cerut să fiți mediator.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu mă simt obligat față de români să îmi spun părerea atunci când cred că lucrurile nu merg bine. Pe de altă parte, Președintele României, conform Constituției, nu are atribuții concrete în domeniul economic, deci nu voi merge în ședința de Guvern.

Jurnalist: Legat de legile Justiției, ministrul Tudorel Toader a înaintat propriul proiect, cei din Parlament, parlamentarii PSD, au considerat că ar trebui să aibă o altă viziune asupra acestor legi ale justiției. Mai exact, dumneavoastră aveți anumite cereri punctuale? Pentru că ați criticat primul proiect al lui Tudorel Toader legat de Inspecția Judiciară și de acea propunere de numire a procurorilor șefi. Acestea două s-au schimbat, în viziunea celor de la PSD.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tocmai mi-am expus aceste obiective și nu cred că trebuie să le repet. Voi fi foarte activ în acest proces legislativ și voi face uz de toate prerogativele prezidențiale.

Jurnalist: Cum credeți că trebuie să arate Inspecția Judiciară? Pentru că cei de la PSD asta spun, că, dacă ar fi o instituție autonomă, nu ar mai fi astfel de probleme.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Eu cred că Inspecția Judiciară, în paranteză, nu este treaba Președintelui să legifereze, dar pot să îmi exprim o opinie. Deci vă rog să o luați ca și opinia persoanei Klaus Iohannis. Inspecția trebuie să rămână la CSM dintr-un motiv constituțional extrem de simplu și clar. În Constituție scrie sec: „Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței Justiției”. De unde concluzionăm simplu că Inspecția trebuie să fie tot acolo. Argumentele vehiculate în spațiul public în ultima vreme că oamenii nu s-ar înțelege acolo la Inspecție, că unii are avea o părere, alții au altă părere, acestea sunt detalii care se pot remedia foarte ușor, dar principiul este unul care este ancorat în Constituție, bine că este ancorat și este foarte simplu: CSM reprezintă justiția, nu Parlamentul. Parlamentul legiferează, Parlamentul creează legislația, sistemul judiciar o aplică. Aceste lucruri nu pot și nu trebuie să fie amestecate.

Jurnalist: În acest moment avem o situație la această Inspecție Judiciară sub CSM, sunt trei membri care au avut o poziție, ceilalți trei membri o poziție contrară. Ministrul Justiției Tudorel Toader spunea că ar putea să incline balanța în ceea ce privește revocarea procurorului șef al DNA. În acest moment, dumneavoastră aveți încredere în ministrul Justiției că va face ceea ce trebuie?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Pur instituțional, probabil v-ați aștepta să spun că am toată încrederea, dar experiența ultimelor luni nu îmi permite să spun așa ceva.

Jurnalist: Bună ziua, domnule Președinte. Aș avea câteva precizări legate de aceste măsuri fiscale. Știu că ați explicat care este poziția dumneavoastră, dar aș vrea să vă întreb, în condițiile în care nu mergeți la ședința de guvern mâine, că mâine este programată și mâine ar trebui adoptate ordonanțele și hotărârile de guvern și practic ați făcut această solicitare și un avertisment către executiv. Dacă ei nu vă vor asculta, cei din mediul de afaceri și sindicatele vă cer totuși o mediere, să vă așezați la masă, să aveți un dialog corect, ei așa spuneau. Nu veți încerca măcar acest lucru?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În măsura în care ei nu se găsesc, dar văd că se găsesc la discuții, voi interveni pentru mediere. Însă, aceste chestiuni, după știința mea, se rezolvă în cadrul tripartit. Se întâlnesc guvernanții, cu sindicatele, cu patronatele, și discută până când găsesc soluții. Se pare că este nevoie de mai multă răbdare acolo și de-o parte și de alta. De asta am făcut un apel public, ca să-și revină.

Jurnalist: Dacă nu-și revin până mâine, așteptăm încă un apel de la dumneavoastră, dar de data asta presupun că-i chemați la discuții. Și v-aș întreba, spuneați că ați discutat...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În măsura în care o să ajung la concluzia că ajută fiți sigură că asta o să fac.

Jurnalist: Spuneați că ați discutat cu cei din executiv, presupun că ați discutat cu premierul Tudose sau cu ministrul de finanțe. V-aș întreba, dumneavoastră l-ați sunat tocmai să-l avertizați că nu este în regulă ce se întâmplă sau v-a sunat el să vă informeze că are de gând să să ia aceste decizii importante pentru România?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că pentru opinia publică este important să se știe că am discutat. Cum, concret, nu cred că este relevant.

Jurnalist: Vă întrebam pentru că, dacă spuneați că fiecare a rămas cu poziția lui și a fost fără rezultat până la capăt discuția.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: De asta v-am și răspuns. Mulțumesc.

Jurnalist: Dacă se mai poate o precizare legată de Raportul Inspecției Judiciare privind activitatea DNA.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu l-am citit, așa că nu-l discutăm astăzi.

Jurnalist: Dar despre semnalele din spațiul public legate de revocarea doamnei Kövesi...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nici despre semnale....

Jurnalist: Considerați că există, adică au fost foarte multe semnale legate de acest lucru. Știu că ați fost întrebat de foarte multe ori de acest context, dar până acum nu s-a schimbat nimic. Iarăși domnul Tudorel Toader are o decizie importantă, dar și dumneavoastră de această dată. Credeți că după tot ce s-a întâmplat și v-aș da și un exemplu recent, doar dosarul domnului Blaga, cel care este instrumentat într-adevăr de DNA, până la urmă achitat, deci destul de multe erori aș putea să spun. Există acolo dovezi că cineva nu ar trebui să mai rămână în funcție?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Pot doar să repet ce am mai spus, dacă doriți. Eu am încredere în justiția românească și cu asta am spus tot. De aceea mă și implic în mod excepțional, fiindcă, de obicei, nu mă implic într-o procedură legislativă în curs, ci la final. Dar cred că tema este atât de importantă pentru România și pentru români, încât este bine să-mi exprim anumite puncte de vedere înainte, iar acestea două pot să le repet și îmi face plăcere, justiția trebuie să fie independentă de politic și justiția este în momentul de față independentă și își face treaba.

Jurnalist: V-aș ruga, dacă se poate, să ne spuneți care au fost argumentele Premierului? Pentru că toată lumea spune că nu înțelege de ce sunt aceste măsuri. Vă întreb dacă dumneavoastră v-a explicat cu cifre.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Ar fi incorect să fac eu afirmații despre o discuție care a fost doar între noi. Nu aveți decât să-l întrebați pe Premier sau pe ministrul finanțelor, cel cu pilonul, cel cu solidaritatea, cum explică românilor aceste chestiuni, fiindcă până la urmă nu trebuie să fiu eu convins, ci omul de rând trebuie să înțeleagă de ce se schimbă tot și el nu câștigă mai mult.

Jurnalist: Sindicatele au avertizat, unele dintre ele, că vor intra în grevă generală, altele că vor declanșa proteste ample, iar unul dintre argumente este că de la 1 ianuarie nu vor fi suficienți bani pentru a aplica inclusiv legea salarizării bugetarilor. Din analiza dumneavoastră reiese că într-adevăr nu sunt bani, pentru că ați făcut o analiză economică, și v-aș întreba, în acest context, dacă vă îngrijorează aceste mișcări sociale anunțate, inclusiv un protest duminică.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste mișcări sindicale sunt lesne de înțeles. Așa cum am pus eu întrebarea de ce facem aceste lucruri, așa se întreabă și ei. Și cum sindicatele nu au primit răspunsuri satisfăcătoare și se tem că, în ciuda promisiunilor de creșteri salariale, este posibil să apară scăderi salariale, apar mișcări sindicale. Și guvernul sau exponenții coaliției, cine va dori, nu este foarte clar cine ce hotărăște, și cine ce spune acolo, nu au decât să vină cu explicații pertinente și pe dumnealor chiar vă rog să-i întrebați. Sunt bani sau au dreptate sindicatele că de fapt nu sunt bani?

Jurnalist: Vă întrebam dacă din analiza economică reiese același lucru?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste analize economice le face Guvernul și entitățile Guvernului.

Jurnalist: Domnule Președinte, zilele trecute domnul Vasile Blaga a fost achitat în primă instanță pe motiv că fapta nu există. Este deja al doilea lider PNL care se află în această situație. Au apărut și reacții din cadrul partidului care acuză faptul că procurorii au afectat în mod negativ performanțele partidului în alegeri anul trecut și care vă reproșează indirect dumneavoastră afirmația cu privire la prezumția de nevinovăție. Vă mențineți poziția exprimată anterior cu privire la faptul că prezumția de nevinovăție nu funcționează în politică? Și, în același context, dacă dumneavoastră considerați necesară o înăsprire a legislației în domeniul răspunderii magistraților?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Acuma, dacă mă întrebați așa, dați-mi voie să repet ce am spus: prezumția de nevinovăție funcționează pentru orice persoană dacă este urmărită penal sau judecată. Dar este o prezumție care se folosește și funcționează în aplicarea justiției, nu în aplicarea politicii. În politică nu există - nota bene, despărțim justiția de politică, cum vreau să rămână justiția departe de politic. În politică nu există așa ceva. În politică există promisiuni electorale, există integritate sau, dimpotrivă, există așteptări și există postura unui politician. Pentru ca un politician să fie credibil este nevoie să fie integru. Și atunci prezumția de nevinovăție este în alt capitol. Un politician acuzat de corupție sau de delapidare, sau de minciună, sau de favorizarea infractorului, nu are ce căuta în fruntea statului până când nu își rezolvă problema. Dacă este nevinovat, cinste lui, foarte bine, poate să revină în politică, să meargă înainte și să spună: „domnule, uite, am fost acuzat pe nedrept, dar mi-am dovedit nevinovăția și acum am venit să repar țara”. Super, dar până atunci...

Jurnalist: Și legat de a doua parte, răspunderea magistraților. Cum o vedeți dumneavoastră? Este ok?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Răspunderea magistraților este prevăzută în legislație și discuția este artificială, se poate discuta despre o înăsprire sau schimbare sau orice, dar răspunderea este prevăzută în legislație, nu au decât specialiștii, dar cu preponderență cei din sistem și nu povestitorii din afară, să analizeze și să vină cu propuneri de îmbunătățire a cadrului legislativ dacă, încă o dată, dacă este cazul.

Jurnalist: Aveți de gând să faceți o propunere pentru conducerea Serviciului de Informații Externe? Sunt deja luni bune de când funcționează fără director, deși legea prevede că trebuie să existe un director civil.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Da, am de gând.

Jurnalist: Aveți și un orizont de timp?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu.

Jurnalist: Ați spus mai devreme că veți fi foarte activ în procesul legislativ care se desfășoară privind legile justiției. În această activitate, referendumul pe care l-ați anunțat la începutul anului rămâne o opțiune și în ce condiții ați putea merge mai departe cu el?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Păi am spus-o mai înainte. Sunt dispus să folosesc absolut toate pârghiile și prerogativele prezidențiale pentru a interveni în acest proces în sensul păstrării independenței justiției.

Jurnalist: Și ce anume v-ar determina...

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Tot ce este posibil și legal și constituțional poate și va fi folosit de mine. Acum nu o să vă dau detalii fiindcă ele țin totuși de strategia mea politică.

Jurnalist: Vă întrebam ce anume v-ar determina să mergeți înainte cu referendumul? Ce ar trebui să se întâmple, în ce condiții?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Asta o să aflați atunci când iau această decizie.

Jurnalist: Și dacă îmi mai permiteți în întrebare, referitor la discuția cu Premierul Tudose, pe care spuneți că ați avut-o. În momentul în care Premierul a anunțat acea mult discutată remaniere care a provocat chiar o criză în interiorul coaliției, ați spus că aveți încredere că Premierul este de bună-credință și își dorește o echipă performantă cu are să facă performanță. După această discuție și după toate aceste dezbateri pe care le-ați avut cu Guvernul, vă mențineți acea opinie?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: În continuare cred că își dorește o echipă performantă.

Jurnalist: Dar aveți rezerve în legătură cu buna-credință?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Mulțumesc! Vă doresc o după amiază bună. La revedere!

Discuții PNL cu membrii Coaliției pentru Dezvoltarea României

Evenimentul a fost prezentat și de Agerpres. S-a răspuns la întrebările puse de jurnaliști la finalul discuțiilor.

O sinteză a punctelor de vedere exprimate de specialiștii PNL este utilă. Îi vedem, le citim aprecierile și vom înțelege mai bine cât de periculoase sunt „inițiativele” luate pe picior, complet aiurea, de către guvernanții PSD și ALDE. Mediul de afaceri a calificat măsurile guvernului ca fiind o „terapie de șoc”, total inadecvată.

***

Ionel Dancă: Am avut astăzi, în calitate de purtător de cuvânt al PNL, o discuție cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea României pe marginea ultimelor modificări fiscale anunțate de guvernarea PSD-ALDE.

Vă vom prezenta punctul de vedere al PNL cu privire la aceste modificări fiscale.

Hildegard Brandl: Reprezentanții PNL și ai Coaliției pentru Dezvoltarea României s-au consfătuit astăzi și și-au prezentat pozițiile. În acest an au fost lansate 11 acte normative asupra Codului Fiscal unele au fost incluse în programul de Guvernare, altele nu au fost în programul de Guvernare, însă toate fără să poată să fie studiate, analizate în prealabil și toate aduc o stare de nesiguranță și la teamă pe care o simt cei din mediul de afaceri și pe care o simțim și noi cei din PNL, lucruri de care o economie stabilă nu are nevoie. PSD a lansat un bumerang letal care se va întoarce înapoi exact pe aceste măsuri care ieri s-au lansat, mâine s-au implementat și efectele vor fi nocive, legate de lipsa de investiții care pe fondul unei neîncrederi în alte măsuri care vor urma nu se vor efectua. Tot ceea ce mediul de afaceri a avut în ultimele luni a avut ca plan de investiții va fi amânat pe alți ani și asta va afecta piața muncii, va afecta angajații și în consecință și economia care în acest timp chiar dacă este pe creștere, este pe creștere de consum și nu ne ajută să asigurăm o economie stabilă.

Iulian Dumitrescu: În opinia noastră niște economiști sau așa-ziși economiști au creat programul de guvernare al PSD. Programul de guvernare a fost învățat papagalicește de niște lideri mediocri, liderii ăștia mediocri au constat că undeva acolo este scris creșterea salariului minim și dându-și seama de imposibilitatea aceasta, au găsit inovația asta de mutare a contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. O măsură stupidă, împotriva căreia vom protesta din toate puterile și o măsură care a reușit să nemulțumească și pe angajatori și pe angajați. Cea de a doua măsură de care am discutat, impozitul de  1 % pe cifra de afaceri pentru firmele cu cifra de afaceri sub un milion de euro.

Propunerea concretă a PNL este ca impozitul să fie optional, firma să poată să opteze fie pentru impozit de 16%, fie pentru impozit 1% pe cifra de afaceri.

Florin Cîțu: Celelalte măsuri le-am discutat, știm opinia Partidului Național Liberal care nu susține nici TVA split, nici transferul contribuțiilor. Am avut amendament in Parlament pentru impozitul pe cifra de afaceri la 500 de mii să fie opțional, ne menținem opinia că trebuie sa fie opțional și pentru 1 milion. Eu as trage o concluzie după discuțiile de astăzi cu oamenii de afaceri. Aș spune foarte clar ca Mihai Tudose, Olguța Vasilescu mint. După discuția cu oamenii de afaceri este foarte clar că oamenii de afaceri nu susțin măsurile Partidului Social Democrat.

Lansez o provocare  lui Tudose, Vasilescu, Mișa. Daca după 1 ianuarie avem 100 de salarii in România care scad, e momentul ca acești oameni să plece acasă. În acest moment ne spun peste tot că au garanții că nu vor scădea salariile și că toată lumea va rămâne cu salariul net neschimbat. Nu mai putem sa merge înainte în România fără politicieni responsabili.

Ionel Dancă: Aș vrea să vă reamintesc faptul că președintele Partidului Național Liberal, domnul Ludovic Orban, a luat act de solicitările sindicatelor ale organizaților de business din această țară, care cer oprirea acestor experimente fiscale și în perioada următoare vom continua consultările cu mediul de afaceri și cu reprezentanții angajaților pentru a identifica și pentru a pune la punct acțiuni de protest împotriva acestor măsuri fiscale, să oprim această harababura care a venit peste capul românilor.

În perioada următoare vom avea discuții așadar și cu alte organizații de business și sindicate pentru a  hotăra calendarul acțiunilor de protest împreună.

Vor participa la eveniment simpatizanți si membri PNL?

Ionel Dancă: Vom decide de la caz la caz cu fiecare organizație în parte în funcție de calendarul de acțiuni de protest fie al sindicatelor , fie al organizaților de business, dar avem cu siguranța în vedere inclusiv acțiuni de protest în strada sau participarea la forme de protest sub forma unor petiții adresate Guvernului. Cereri către Avocatul Poporului pentru a sesiza OUG care urmează a fi adoptata pentru a implementa aceste modificări fiscale și ne pregătim să ii solicitam Avocatul Poporului sa sesizeze Curtea Constituțional sub aspectul faptului că nu exista in temei caracterul de urgenta al acestei OUG.

Se poate vorbi si de un mare miting în București?

Ionel Dancă: Deocamdată nu am luat în calcul o astfel de posibilitate, analizam toate formele de protest care pot fi desfășurate in perioada imediat următoare.

Mulțumim. O zi buna!

Catalonia provoacă valuri. Interne și internaționale

După declararea unilaterală a independenței Cataloniei, într-un cadru anti-constituțional, o adevărată agresiune asupra unității Spaniei și tuturor regulilor societăților democratice, secesioniștii au parte de soarta tuturor celor care de-a lungul timpului au complotat și acționat contra majorității. Dar, cum orice acțiune are costurile ei, acțiunile lui Carles Puigdemont și ale aliaților lui au costuri mari. Chiar foarte mari.

Economic, diferite surse autorizate din Spania afirmă că este posibil ca Spania, în ansamblu, ca stat, să sufere un deficit ca urmare a continuării instabilității în Catalonia de aproape 25 miliarde de euro!

Curtea Supremă a Spaniei a anunțat că va fi emis un mandat de arestare pe numele lui Puigdemont dacă acesta nu se prezintă singur când este citat pentru a răspunde acuzațiilor care i se aduc. Agerpres.

Refugiat la Bruxelles, Puigdemont a afirmat că acesta este „un proces politic” și că nu revine în Spania pentru că nu are încredere în justiția spaniolă.

Curtea Supremă a Spaniei a decis supravegherea polițienească a lui Carme Forcadell (fosta președintă a Parlamentului catalan) și a celorlalți membri ai Parlamentului care au participat la procesul de secesiune. El Pais.

Unul dintre avocații apărării a criticat atitudinea lui Puigdemont. Prin sustragerea acestuia de la procesul judiciar, face un rău celorlalți membri ai fostului cabinet catalan și a parlamentarilor catalani puși sub acuzare de către procuratură.

Procurorii au cerut Curții Supreme să admită măsura închisorii necondiționate pentru toți membrii guvernului catalan cu excepția unui ministru care s-a pus la dispoziția procurorilor fără nici o condiție, pentru care au cerut închisoare pe cauțiune de 50.000 euro. El Pais.

Urmărind propriile interese, în dauna stabilității Spaniei, în dauna stabilității statelor din Europa, diferitele grupări secesioniste își manifestă sprijinul față de secesioniștii catalani și cer recunoașterea independenței lor de către Uniunea Europeană.

Scoția iese în față la nivel parlamentar. Agerpres: Parlamentari scoțieni fac apel la recunoașterea independenței Cataloniei

Aproape imediat după DUI (Declarația unilaterală de independență a Cataloniei), „premierul scoțian, Nicola Sturgeon, a lansat un apel autorităților spaniole, în discursul de încheiere a congresului Partidului Național Scoțian (SNP), să respecte "dreptul catalanilor de a-și decide propriul viitor". În cursul acestui congres, partidul separatist scoțian a adoptat o moțiune sprijinind inițiativa unilaterală în vederea independenței Cataloniei și cerând Madridului "să respecte votul masiv în favoarea" acestui demers”.

Separatiștii scoțieni au făcut un pas înainte. „Un grup de parlamentari pro-independență din Scoția a înaintat o moțiune în care îndeamnă la recunoașterea internațională a votului din parlamentul catalan pentru independență față de Spania, punând presiune pe liderul Scoției să aprobe acest demers, informează joi agenția de presă Reuters”.

„Moțiunea a fost semnată de 21 dintre cei 63 de parlamentari ai Partidului Național Scoțian care conduce guvernul descentralizat al Scoției. Ea a fost semnată și de un parlamentar din partea Verzilor scoțieni.

De asemenea, în textul moțiunii li se cere instituțiilor europene să ajute Catalonia într-o tranziție pașnică spre un stat independent”.

La susținătorii din afara Spaniei ai „independenței Cataloniei” adaug pe secesioniștii flamanzi din Belgia, pe secesioniștii maghiari din România, la anti-europenii din Franța etc.

Nu mai spun de susținerea foarte activă a Rusiei prin intermediul tuturor mijloacelor de informare, de la presa scrisă la cea radio-vizuală, la mijloacele de informare prin intermediul internetului.

Cred că în Spania se va merge către normalitate. Evident, vor fi pierderi. În special economice. Vor fi pierderi și la nivel social. Inevitabile din moment ce s-a permis, în timp, manifestarea unui model educațional în Catalonia ostil „etnicilor spanioli și limbii spaniole”.

Pentru că am citit o intervenție a unui politician care formulat expresia „agresiunea guvernului spaniol asupra economiei catalane”, simt nevoia să îl corectez pe respectivul. Agresiunea este a Cataloniei care, beneficiind de regimul favorabil acordat de guvernul central regiunilor independente a ajuns la concluzia că „dă prea mult din bunăstarea Cataloniei celorlalte regiuni ale Spaniei”. Gogomănie care circulă și pe la noi, trebuie doar să schimbăm denumirea regiunilor ! Egoismul celor care au profitat față de cei care au fost „uitați” atunci când guvernul central „a dat” din bogăție.

Monument statuar în memoria luptătorilor anticomuniști în București. Propunere a PNL

Organizația PNL București vine cu o propunere urgentă pentru Consiliul General al Municipiului București, după o idee mai veche ce se pare că are o motivare suficient de puternică pentru a fi propusă pe agenda publică.

„PNL va iniția o hotărâre de Consiliu General prin care să cinstească memoria luptătorilor anticomuniști. Acesta nu este o idee nouă în PNL, motivul pentru care nu am inițiat acest demers mai devreme a fost acela că administrația Firea/PSD a cheltuit foarte mulți bani pe statui (unele dintre acestea cu o simbolistică marginală pentru România) și nu am vrut să fim asociați practicii PSD de a arunca bani pe statui mult suprabugetate.

Cu toate acestea, PNL nu poate rămâne indiferent la insultele aduse de senatorul PSD Șerban Nicolae memoriei luptătorilor anticomuniști și, drept răspuns, considerăm că este datoria noastră să răspundem acum și să apărăm memoria acelora care ne-au apărat tuturor onoarea, sacrificându-se într-o luptă inegală și dură cu Securitatea regimului comunist.

Ne-am dori ca viitorul monument statuar să fie bugetat cu un preț corect, stabilit de o comisie formată din experți, care să organizeze un concurs de idei, astfel încât să nu le pătăm memoria și mai mult decât a făcut-o deja reprezentantul PSD.

PNL București”

Să revedem agresiune comisă de senatorul Șerban Nicolae (este senator și își permite astfel de ieșiri pentru că cetățenii României cu drept de vot au urmărit alegerile parlamentare din fața televizorului sau nici atât!), la Comisia juridică a Senatului în cadrul unor dezbateri asupra iniţiativei legislative privind declararea zilei de 26 Octombrie - Ziua Mişcării de Rezistenţă Armată Anticomunistă.

„Am rude care au luptat pe frontul de vest. Să le spunem că unii mergeau să lupte pe frontul de vest pentru eliberarea Transilvaniei, în timp ce alţii luptau cu regimul instalat în august 44 este inacceptabil. Trupele de Securitate au provenit, în principal, din foştii jandarmi. Pe acest schelet s-a constituit partea de trupe de Securitate. Deci erau români contra români. Eu nu cunosc lupte duse de aceste grupe de partizani din munţi cu trupele sovietice aflate pe teritoriul României. N-a fost atacată nicio unitate, niciun corp, există doar câteva incidente izolate cu ofiţeri sovietici care au fost atacaţi. Între cei care s-au refugiat în munţi erau şi oameni care erau căutaţi pentru alte lucruri. Spre exemplu, n-am cum să fiu de acord cu cei care l-au omorât pe Nicolae Iorga şi să spun că erau partizani anticomunişti sau că erau luptători pentru libertate

Rezistenţa anticomunistă începută în 1944, când România era încă în război - de partea Aliaţilor după 23 august -, este una care slăbea capacitatea de apărare a României. Era mai degrabă îndreptată împotriva intereselor României. Mai mult, dacă îmi spuneţi că era un lucru bun că CIA organiza operaţiuni de slăbire a capacităţii de apărare a României sub pretextul că o fac împotriva regimului comunist este mai degrabă ticăloşie ce făceau. Era punerea în slujba unei puteri străine, valabilă oricând. După 1958 trupele sovietice au părăsit România. Mi-e foarte greu să disting – v-am spus, am în familie şi foşti legionari, şi foşti luptători în Bucegi, unii şi cu funcţii -, am încercat să înţeleg toate aceste lucruri şi sunt destul de echilibrat, nu sunt un fanatic al vreunei opţiuni. Dar mi se pare că ne arogăm merite care nu există

Au atacat trupe de Securitate române provenite din foştii jandarmi, nu aveau niciun fel de efect în ceea ce priveşte puterea de tip comunist de inspiraţie sovietică instalată la Bucureşti, absolut niciun efect. Iar faptul că CIA, la momentul respectiv cunoscând tratativele de la Ialta, de la Postadm, cunoscând şi celebrul şerveţel al împărţirilor geopolitice dintre Stalin şi Churchill, în egală măsură doi criminali, desfăşura acţiuni de acest tip pe teritoriul României, n-au cum să-mi spună că asta era luptă pentru libertate sau că ar trebui să o aplaudăm”

Talmeș-balmeșul de mai sus a fost atent analizat de persoane cu solide cunoștințe iar „senatorul” Nicolae a fost sever corectat. Esența declarației lui este în faptul că Șerban Nicolae susține, cu tupeu, valabilitatea regimului comunist instaurat de ruși în România iar prin această susținere neagă toată istoria noastră care a fost re-adusă „la viață” imediat după 1989, după căderea comunismului. După 27 de ani, acest „senator” neagă tot efortul României de a se reintegra în societățile democratice ale lumii. Este un adevărat coșmar! Parcă îl văd că mâine vine alături de alte figuri sinistre din PSD sau mai știu eu ce altă formațiune există și cere reinstaurarea comunismului ca fiind o opțiune politică necesară României.

Este nevoie de un astfel de monument statuar. Dacă nu se face, comuniștii ca Șerban Nicolae se vor înmulți. Acum produc rău. Mult rău. Li s-a cerut să modifice legile justiției și o fac de o manieră comunistă! Dar când vor deține puterea fără nici o posibilitate a societății să o controleze?

Programul de apărare antiaeriană face un pas decisiv

Un comunicat al Ministerului Apărării Naționale este foarte important. S-a primit scrisoarea de acceptare (Letter of Acceptance - LOA) din partea Guvernului SUA privind achiziționarea primului sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) tip PATRIOT. Un mare pas înainte! Din foarte multe puncte de vedere. Nu doar sub aspect militar! Dar, nu detaliez. Cei care au cunoștințe militare, la un nivel superior, înțeleg și, sunt sigur de asta, își formează propria viziune despre viitorul României.

COMUNICAT NR. 379 
Data: 01.11.2017 

Primirea scrisorii de acceptare pentru primul sistem PATRIOT care va intra în dotarea Armatei României

Ministerul Apărării Naționale a primit miercuri, 1 noiembrie, scrisoarea de acceptare (Letter of Acceptance - LOA) din partea Guvernului SUA privind achiziționarea primului sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) tip PATRIOT.

Acesta este primul din cele șapte sisteme PATRIOT - patru destinate înzestrării Statului Major al Forțelor Aeriene și trei Statului Major al Forțelor Terestre – program a cărui valoare totală este de circa 3,9 miliarde USD fără TVA.

Sistemul pentru care a fost primită LOA este estimat la 764,78 milioane USD fără TVA și va fi contractat până la sfârșitul acestui an, după adoptarea de către Parlamentul României a proiectului de lege privind realizarea capabilității.

Înzestrarea forţelor armate române cu sisteme moderne de rachete sol-aer cu bătaie mare, interoperabile cu sistemele de rachete sol-aer, cu sistemele de comandă, control, comunicaţii şi cu platformele multirol din dotarea proprie sau a altor state membre NATO constituie o necesitate esenţială, o cerinţă strategică ce trebuie satisfăcută în cel mai scurt timp posibil. România va utiliza sistemele PATRIOT pentru a-şi întări apărarea proprie şi pentru descurajarea ameninţărilor regionale.

Configuraţia 3+ care va fi achiziţionată de statul român este cea mai modernă variantă existentă pe piaţă în prezent, din punct de vedere al configuraţiei hardware şi software, al echipamentelor de sol şi rachetelor.

Până la sfârșitul anului, România va deveni una dintre cele doar șase țări NATO care își îndeplinește angajamentul de alocare a două procente din PIB pentru cheltuieli de apărare.
* * *

Prin documentul Letter of Request (LOR) for Letter of Offer and Acceptance (LOA) for Current Production Configuration 3+ PATRIOT System, înaintat Departamentului Apărării al SUA, M.Ap.N. şi-a manifestat interesul pentru achiziționarea a şapte sisteme PATRIOT configuraţia 3+, a echipamentelor majore, mijloacelor de transport, materialelor, pieselor, echipamentelor de mentenanţă şi muniţiei necesare, pachetul de suport logistic iniţial şi a serviciului de instruire, echipamentelor criptografice şi cu regim special.

În data de 11 iulie, Departamentul de Stat al SUA a anunțat aprobarea unei posibile vânzări către România în cadrul Programului Foreign Military Sales – FMS a sistemelor PATRIOT configuraţia 3+, cu un cost estimat de 3.9 miliarde de dolari fără TVA, şi notificarea Congresului SUA, conform procedurilor.

Secţia Presă

PSD începe asaltul împotriva ONG-urilor

Comunicatul de presă al Alinei Gorghiu, senator PNL. Să fim bine înțeleși! Acțiunile PSD-ALDE au efecte la care mulți dintre noi nu ne gândim. Liderii PNL au însă capacitatea de a le identifica și obligația de a le aduce la cunoștința publicului. Ceea ce se întâmplă prin comunicate de presă. Cum presa noastră este aservită, în mare parte, intereselor infractorilor și persoanelor cu probleme penale din partidele aflate la putere, cum o altă parte a presei este „dedicată” altor grupuri de „putere” (mai corect ar fi de „fostă putere”), nu rămâne decât să popularizăm aceste mesaje pe rețelele de socializare. Din aproape în aproape, de la om la om, informația va ieși din blocajul generat de puterea PSD-ALDE.

„Prin noile propuneri fiscale anunțate de Ministerul Finanțelor, Guvernul lovește dramatic în veniturile organizațiilor neguvernamentale, dar și a instituțiilor publice care privesc domenii precum sănătatea, educația, cultura sau protecția socială.

Inițiativa PSD de modificare a Codului Fiscal, potrivit căreia limita maximă a cifrei de afaceri care definește microîntreprinderile să fie crescută de la 100.000 de euro la 500.000 de euro, va avea drept impact reducerea numărului de societăți comerciale care puteau redirecționa, sub formă de sponsorizare, până la 20% din impozitul pe profit către organizații din diverse domenii, inclusiv cele neguvernamentale. Implicit, veniturile ONG-urile se vor diminua drastic, multe dintre proiecte în derulare sau cele planificate fiind puse în situația de a fi blocate.

Cine va resimți din plin consecințele acestei măsuri fiscale nou anunțate de către Guvern? Cei care sunt beneficiarii proiectelor implementate de ONG-uri, în principal grupurile vulnerabile: bătrânii, copiii, persoanele cu dizabilități. 

Tot ei vor fi și cei mai afectați în cazul în care se va concretiza anunțul Ministerului Finanțelor Publice referitor la schimbarea termenilor de impozitare pentru companii cu cifra de afaceri până la 1.000.000 de euro. Astfel, pentru acestea se va institui, din anul 2018,  un impozit de 1% pe cifra de afaceri, față de impozitul de 16% pe profit cât se plătește acum. Ori, în această situație, se distrug micile afaceri bazate pe investiții/producție în țara noastră.

În plus, PSD ignoră poziția publică critică a tot mai multor asociații profesionale referitoare la schimbările fiscale avute în vedere de către echipa guvernamentală, coordonată de premierul Mihai Tudose.

Impactul negativ al acestor schimbări propuse recent de Ministrul de Finanțe Ionuț Mișa va fi pe termen lung, PSD dând încă o dată dovadă că este insensibil la problemele reale care afectează o parte dintre români.

Aceste modificări vor avea drept rezultat diminuarea încrederii în guvernanța economică și vor da o lovitură cruntă organizațiilor neguvernamentale. În consecință, solicit Guvernului să renunțe la schimbările fiscale anunțate, mai ales că nu au existat consultări cu cei interesați și cu cei care vor fi direct afectați.

De asemenea, pentru ministrul Finanțelor am o recomandare: Domnule Mișa, dați o Ordonanță de Urgență cu articol unic: "Interzicem orice ONG care nu-l laudă pe președintele PSD, Liviu Dragnea".

Alina Gorghiu,

Senator PNL”

Am citit păreri ale unora potrivit cărora în alte țări așa ar fi, cum spune infractorul Dragnea, inculpatul Tăriceanu, prim-ministrul Tudose, ministrul bolșevic Mișa etc. Să ne fie cu pardon! Fiecare țară are particularități în politicile economice determinate de cultură, resurse, educație, sănătate, poziție geografică etc. Metoda copy-paste nu este indicată. Dacă ar fi fost indicată, toată omenirea ar fi mers pe aceeași soluție. Nu este așa. De aceea ideile PSD și ALDE sunt proaste. Sunt modelul copy-paste. Dacă o măsură anunțată astăzi copie o măsură din altă țară fără a fi analizată și evaluată la particularitățile economiei românești va fi impusă, economia românească va fi cea care suferă iar cetățenii României vor rămâne cu buzunarele goale. Morți de foame și tremurând de frig pentru că niște neica nimeni ajunși la putere se grăbesc să copie modele străine.

Am mai spus, o mai spun. Una este să trăiești fără răspunderea guvernării, alta este să guvernezi. Când nu au decizia guvernamentală în mână, poți spune ce prostii vrei. Când guvernezi, ai responsabilități imense. Prima dintre ele este să îți cunoști țara. Nu să știi să o arăți pe hartă. Să o cunoști în amănunțime, în domeniul tău de responsabilitate mai mult decât în altele. În caz contrar tu, cel ajuns la guvernare, devii un dăunător.

Așa, ca între foști colegi (Coleguțule! Coleguțo!)

Agerpres. Romică Părpălea a depus o plângere penală la DIICOT împotriva ministrului Carmen Dan

Of, of, of și jalea-i mare! Se toarnă coleguții din PSD pe bandă rulantă. Ba, ce să vezi și să nu crezi, o iau iar de la Adam și Eva, adică de la alegeri. Nu cele normale, cele fraudate! O treabă pentru comisiile alea speciale de la Parlament, care caută frauda în alegeri acolo unde nu este. Nu, frauda în alegeri este în secția de vot, așa cum arată Romică Părpălea nu în apartamentul lui Gabriel Oprea sau la sediul PSD unde o altă echipă se adunase pentru a „împiedica fraudarea alegerilor”. Chiar așa. Nu cumva ar trebui ca acea comisie specială să cerceteze cum au acționat cei de la PSD pentru „a împiedica fraudarea”? Ba ar cam trebui dar nu are Parlamentul chef. Cum vine treaba asta? PSD-iștii și ALDE-iștii să se acuze singuri pentru fraudarea alegerilor? Peste poate!

Ia uite ce spune Părpălea, presei, după ce a depus o plângere penală împotriva lui Carmen Dan care era, undeva în timp, o simplă „rezervă de cadre” a mărețului conducător infractorul Liviu Dragnea:

„Cu doamna Carmen Dan m-am întâlnit în anul 2012, când era un neînsemnat membru de partid, o ținea Dragnea în culise. A fost președinte la o secție de votare cu mine. Eram colegi atât la alegerile locale, cât și la referendumul din iulie 2012. Doamna Carmen Dan să vă explice ce a căutat în joia dinaintea alegerilor în biroul actualului deputat Boboc Valentin, unde am fost și eu și toți ceilalți președinți din secțiile de votare, în care ne oferea directive clare venite din partea domnului Dragnea să modificăm procesele verbale în dosarul 'Referendumului', deoarece prezența de vot la secția mea era de 38%. Verificați la secția unde Carmen Dan a fost președinte, dacă s-a modificat procesul verbal cu prezența la vot la alegerile locale”

Hait! Dosarul „Referendumului”? Adică cel în care Liviu Dragnea a fost judecat și condamnat? De la acel dosar i se trage calitatea de „infractor”,  pe care cei care îl pomenim cu această calitate nu avem cum fi acuzați că „jignim” pe onorabilul lider al PSD (nu am pus ghilimele pentru că nu mă refer la o posibilitate ci la o realitate!).

Pe timpul lui Ceaușescu, bunii și străbunii PSD la fel procedau. Înlocuiau buletinele de vot neconforme cu „realitatea politică”, schimbau procentele de prezență prin completarea în fals a listelor cu depunerea, simultan, a buletinelor de vot necesare în urne. Se pare că obiceiul continuă să fie viu nu doar în mintea ci și în faptele PSD-iștilor.

Romică Părpălea are și alte acuzații la fel de grave. Intervențiile lui Carmen Dan în chestiunile funciare. Zonă de foarte mare interes pentru teribila Tel Drum.

Se împute treaba din ce în ce mai mult. Sper ca Justiția să învețe cât trebuie din cele ce descoperă la Teleorman și să vadă ce s-a întâmplat și în alte județe unde baronii PSD sunt pe cai mari. Sunt absolut de acord că nu doar cei din PSD au făcut „fapte mărețe” pentru încălcarea legii. Toți cei implicați trebuie duși acolo unde merită. La pușcărie. Nu este un rău pentru ei că vor fi condamnați, este un mare rău pentru noi dacă ei nu vor fi condamnați, dacă bunurile acumulate prin fraudă nu le sunt confiscate și banii nu sunt duși la bugetul de stat care a fost fraudat în mod grosolan. Desigur, se pune problema despăgubirii oamenilor care au fost jefuiți de acești tâlhari.

Rămân cu o mare întrebare. Cât timp vor accepta niște oameni să facă pușcărie pentru a acoperi pe unii și pe alții?